Territorial jurisdiction for sectorial pension appeals governed by Law No. 263/2010 at the date of filing rather than the date of the administrative decision
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice resolved a negative conflict of jurisdiction by assigning territorial competence to the Mehedinți Tribunal for the resolution of a pension dispute. The case involved a claimant’s challenge to a pension recalculation decision issued by a sectorial pension house, creating a procedural deadlock as two tribunals successively declared themselves territorially incompetent. The Court determined that the applicable jurisdictional rule was Article 154(1) of Law No. 263/2010, which mandates that actions against sectorial pension houses be filed at the claimant’s domicile, rather than Article 156 of Law No. 19/2000 which governed the location of the defendant. Relying on the principle of immediate application of procedural norms under Article 725 of the Code of Civil Procedure, the Court held that the law in force at the date of the court’s seisin (February 2011) controlled the jurisdiction, thereby confirming the competence of the Mehedinți Tribunal where the claimant resided.
Legislator headnote
AI generatedart. 256 C. proc. civ, art. 154 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, art. 22 C. proc. civ, art. 196 lit. a) din Legea nr. 263/2010, art. 154 din Legea nr. 263/2010, art. 725 alin. (1) C. proc. civ; Territorial jurisdiction for sectorial pension appeals governed by Law No. 263/2010 at the date of filing rather than the date of the administrative decision: Constatând intervenit conflictul negativ de competență, Tribunalul București, în conformitate cu art. 21 și art. 22 C. proc. civ. a înaintat cauza Înaltei Curții de Casație și Justiție în vederea soluționării acestuia.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Deliberând, în condițiile art. 256 C. proc. civ., asupra conflictului de competență de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată inițial pe rolul Tribunalului Mehedinți la data de 2 februarie 2011, contestatorul P.I.M. a solicitat, în contradictoriu cu intimata Casa de Pensii a Ministerului Apărării Naționale, ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună anularea deciziei de pensie din 31 decembrie 2010 emisă de intimată, să se mențină drepturile de pensie stabilite prin decizia din 16 august 2002, la care să se adauge dobânda legală calculată de la data de 1 ianuarie 2011 și până la repunerea în plată a deciziei din 16 august 2002.
Prin sentința nr. 113 din 27 aprilie 2011, Tribunalul Mehedinți, secția conflicte de muncă și asigurări sociale, a admis excepția necompetenței teritoriale, invocată din oficiu, declinând competența de soluționare a contestației în favoarea Tribunalului București, în temeiul dispozițiilor art. 156 teza a II-a din Legea nr. 19/2000.
După declinare, cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului București, secția a VlII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, iar la termenul de judecată din data de 7 ianuarie 2013, instanța, din oficiu, a invocat excepția necompetenței teritoriale a Tribunalului București.
Prin sentința civilă nr. 65 din 7 ianuarie 2013, Tribunalul București a admis excepția necompetentei teritoriale și a declinat competenta de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Mehedinți, secția conflicte de muncă și asigurări sociale.
În motivarea hotărârii, tribunalul a reținut că domiciliul contestatorului P.I.M. este în localitatea B., județul Mehedinți și potrivit art. 154 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, „Cererile îndreptate împotriva C.N.P.P., a caselor teritoriale de pensii sau împotriva caselor de pensii sectoriale se adresează instanței în a cărei rază teritorială își are domiciliul ori sediul reclamantul."
La intrarea în vigoare a Legii nr. 263/2010 competența teritorială de soluționare a cererilor cu privire la deciziile emise de caselor teritoriale de pensii sau de casele de pensii sectoriale (fostele case de pensii ale Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Administrației și Internelor și S.R.I). a fost modificată, în sensul că cererile în această materie se soluționează de către instanța de la domiciliul reclamantului.
Decizia a cărei anulare se solicită a fost emisă la 31 decembrie 2010 în baza Legii nr. 119/2010, cererea de anulare fiind formulată la instanța de la domiciliul contestatorului pensionar la data de 2 februarie 2011, după intrarea în vigoare a Legii nr. 263/2010 și abrogarea expresă a Legii nr. 19/2000.
Normele de procedură civilă sunt de imediată aplicare, iar Legea nr. 19/2000 și Legea nr. 263/2010 sunt legi speciale, cu privire la normele de procedură, raportate la C. proc. civ.
Când o lege specială (nr. 19/2000) care reglementează un anumit domeniu și care cuprinde și norme cu privire la competență, este înlocuită cu o altă lege (nr. 263/2010) și aveam o altă lege specială (nr. 119/2010) care face trimite la normele de competență din legea abrogată, se aplică noua lege, competența fiind cea stabilită de la data intrării ei în vigoare.
Constatând intervenit conflictul negativ de competență, Tribunalul București, în conformitate cu art. 21 și art. 22 C. proc. civ. a înaintat cauza Înaltei Curții de Casație și Justiție în vederea soluționării acestuia.
Cu privire la conflictul negativ de competență Înalta Curte reține următoarele:
Cererea dedusă judecății este o contestație împotriva deciziei de recalculare a pensiei în baza Legii nr. 119/2010, emisă de o casă sectorială de pensii și anume, Casa de Pensii din cadrul Ministerului Apărării Naționale.
Decizia contestată a fost emisă la data de 31 decembrie 2010, iar sesizarea instanței s-a făcut la data de 2 februarie 2011.
Este adevărat că la data emiterii deciziei contestate era în vigoare Legea nr. 19/2000, care prin art. 156 prevedea că „Cererile îndreptate împotriva C.N.P.A.S. sau împotriva caselor teritoriale de pensii se adresează instanței în a cărei rază teritorială își are domiciliul sau sediul reclamantul. Celelalte cereri se adresează instanței în a cărei rază teritorială își are domiciliul sau sediul pârâtului".
Legea nr. l9/2000 a fost însă abrogată odată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, respectiv începând cu data de 1 ianuarie 2011, conform dispozițiilor art. 196 lit. a) din Legea nr. 263/2010.
Prin urmare, la data sesizării instanței, și anume 2.02.2011, era în vigoare Legea nr. 263/2010, care cuprinde dispoziții privitoare la competență mart. 154.
Astfel, potrivit alin. (1) al art. 154 din Legea nr. 263/2010, „Cererile îndreptate împotriva C.N.P.P., a caselor teritoriale de pensii sau împotriva caselor de pensii sectoriale se adresează instanței în a cărei rază teritorială își are domiciliul sau sediul reclamantul", iar potrivit alin. (2) al aceluiași articol, „Celelalte cereri se adresează instanței în a cărei raza teritorială își are domiciliul sau sediul pârâtul".
Rezultă că, odată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 263/2010, competența teritorială de soluționare a cererilor cu privire la deciziile emise de casele de pensii sectoriale, care sunt fostele case de pensii ale Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Administrației și Internelor și S.R.I., s-a modificat în sensul că aceste cereri se soluționează de către instanța de la domiciliul reclamantului.
Raportat la dispozițiile art. 725 alin. (1) C. proc. civ., potrivit cărora normele de procedură civilă sunt de imediată aplicare, urmează a se reține că norma de competență aplicabilă în cauză este cea cuprinsă în art. 154 din Legea nr. 263/2010, în vigoare la data sesizării instanței.
Cum, în speță, instanța a fost învestită cu o cerere împotriva unei case de pensii sectoriale, iar potrivit art. 154 alin. (1) din Legea nr. 263/2007, o astfel de cerere se adresează instanței de la domiciliul reclamantului, instanța competentă teritorial să judece pricina este cea de la domiciliul reclamantului, respectiv Tribunalul Mehedinți.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Mehedinți, secția conflicte de muncă și asigurări sociale.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 9 aprilie 2013.