Stamp-duty annulment of appeals upheld; extraordinary appeal rejected as misdirected at judgment errors

Asupra cauzei civile de față:

Prin sentința civilă nr. 1712 din 09 iulie 2009 pronunțată în Dosarul nr. 3286/325/2007, Tribunalul Timiș, a admis în parte acțiunea civilă formulată de reclamanta SC V.H. SRL Carani împotriva pârâților M.I., S.I.A., B.A., Z.O., T.I., L.D., G.C., I.R., J.I., N.V., P.G., C.M., B.P., P.N. și T.V.I. și a dispus rezolutiunea promisiunii de vânzare-cumpărare intervenită între părți și autentificată cu din 11 mai 2006 la B.N.P. S.C..

Împotriva acestei sentinței au declarat apel atât mandatarul D.A., cât și pârâții M.I., S.I.A., Z.O., T.I., L.D., G.C., I.R., J.I., N.V., P.G., C.M., B.P., P.N. și T.V.I..

Prin decizia civilă nr. 359/A din 14 noiembrie 2010, Curtea de Apel Timișoara, secția civilă, a respins, ca neîntemeiate, apelurile declarate de pârâții D.A. și M.I. împotriva sentinței civile nr. 1712 din 09 iulie 2009 pronunțată de Tribunalul Timiș în Dosarul nr. 3286/325/2007 și a anulat, ca netimbrate, apelurile declarate împotriva aceleiași sentințe de către pârâții S.I.A., Z.O., T.I., L.D., G.C., I.R., J.I., N.V., P.G., C.M., B.P., P.N. și T.V.I..

Împotriva menționatei decizii au declarat și motivat recurs, în termen legal, apelanții-pârâți D.A., M.I., S.I.A., T.I., L.D., G.C., I.R., J.I., N.V., P.G., C.M., B.P., P.N., T.V.I. și de Z.O..

În ședința publică din data de 18 noiembrie 2011, Înalta Curte de Casație și Justiție, din oficiu, a pus în discuție netimbrarea cererilor de recurs, părțile prezente având poziția menționată în practicaua deciziei.

Prin decizia nr. 8231 din 18 noiembrie 2011 Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă, a anulat recursurile, ca netimbrate.

Înalta Curte a constatat următoarele:

Potrivit art. 1 din Legea nr. 146/1997 modificată, privind taxele judiciare de timbru, acțiunile și cererile introduse la instanțele judecătorești, cu excepțiile prevăzute de lege, se timbrează în raport cu criteriile stabilite de art. 2 și 3.

Art. 11 din Legea nr. 146/1997 modificată, privind taxele judiciare de timbru din aceeași lege statuează criteriile de stabilire a taxei judiciare de timbru pentru cererile prin care se exercită căile de atac împotriva hotărârilor judecătorești.

În fine, art. 20 din Legea privind taxele judiciare de timbru prevede că taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat, iar neîndeplinirea obligației de plată până la termenul stabilit se sancționează cu anulare acțiunii sau cererii.

Așa fiind, întrucât recurenților li s-a comunicat odată cu citația obligația de plată a taxei judiciare de timbru și cuantumul acesteia, precum și cuantumul timbrului judiciar, dar nu s-au conformat acestei obligații și nu au contestat cuantumul acesteia prin formularea unei cereri de reexaminare, recursurile declarate urmează a fi anulate ca netimbrate.

Împotriva acestei decizii, au formulat contestație în anulare contestatorii S.I.A., C.M., J.I., P.G., B.P., N.V., T.I., I.S., M.I., P.N., I.R. și T.V.I., invocând în drept dispozițiile art. 318 C. proc. civ..

În dezvoltarea motivului de contestație în anulare s-a invocat că instanța de recurs, soluționând recursul a omis să analizeze unul dintre motivele de recurs, fără a indica și dezvolta care dintre motivele de recurs nu a fost analizat.

Ulterior, contestatorii au precizat că în raport de obiectul judecății nu datorau taxă judiciară de timbru iar cuantumul stabilit de către instanță este prea mare.

În cursul judecății, urmare a decesului contestatorilor I.R. și P.N., au fost introduși în cauză moștenitorii legali.

Contestația în anulare este nefondată.

Art. 318 C. proc. civ. prevede două motive pentru exercitarea contestației în anulare specială, respectiv: dezlegarea dată prin hotărârea instanței de recurs este rezultatul unei greșeli materiale și respingând recursul sau admițându-l în parte, instanța a omis din greșeală să cerceteze vreunul din motivele de modificare sau de casare.

Prezenta contestație în anulare este întemeiată pe dispozițiile art. 318 teza I-a C. proc. civ., contestatorii susținând că hotărârea instanței de recurs este rezultatul unei greșeli materiale.

Art. 318 C. proc. civ. vizează greșeli de fapt involuntare, iar nu greșeli de judecată, respectiv de apreciere a probelor, de interpretare a unor dispoziții legale sau de rezolvare a unui incident procedural. Dacă s-ar da examinării unei hotărâri în cadrul contestației în anulare limite mai largi, ar însemna să se schimbe caracterul contestației în anulare de cale de atac extraordinară, privind anumite neregularități prevăzute de lege, ceea ce nu este în spiritul reglementării date de lege acestei instituții.

Or, în cauza de față nu se poate reține acest motiv al contestației în anulare, neputându-se susține că instanța a săvârșit greșeli de ordin procedural, care să fi avut darea, în consecință, a unei soluții greșite, întrucât hotărârea pronunțată este rezultatul analizei excepției de netimbrare a căii de atac, care a fost apreciată ca fondată,raportat la faptul că recurenții au fost citați cu mențiunea privind obligația de plată a taxei judiciare de timbru și cuantumul acesteia, precum și cuantumul timbrului judiciar, dar nu s-au conformat acestei obligații și nici nu au contestat cuantumul sau legalitatea impunerii prin formularea unei cereri de reexaminare.

Această judecată a instanței asupra excepției de netimbrare a căii de atac nu poate fi apreciată ca fiind o greșeală materială.

Având în vedere aceste considerente, urmează ca în baza art. 320 C. proc. civ. a se respinge contestația în anulare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondată, contestația în anulare formulată de contestatorii M.I., S.I.A., T.I., I.R., decedat ulterior, continuată de moștenitoarea I.S., J.I., N.V., P.G., C.M., B.P., T.V.I. și P.N., decedat ulterior, continuată de moștenitorul F.E. împotriva deciziei nr. 8231 din 18 noiembrie 2011 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă, în Dosarul nr. 3286/325/2007.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 13 martie 2013.