Online auction fraud conviction upheld; supervised suspension and probation term affirmed.

Asupra recursului de față;

În baza actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Ședința penală nr. 346 din 25 martie 2011 pronunțată de Tribunalul București, secția I penală, s-au hotărât următoarele:

1. În baza art. 334 C. pen., a fost respinsă cererea inculpatului Z.F.D. de schimbare a încadrării juridice, din infracțiune prevăzută de art. 215 alin. (1), (2), (3) și (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. rap. la art. 58 din Legea nr. 161/2003 în infracțiune prevăzută de art. 215 alin. (1), (2) și (3) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. rap. la art. 58 din Legea nr. 161/2003 și din infracțiunea prev. de art. 42 alin. (1) și (3) din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. în infracțiunea prev. de art. 42 alin. (1) din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

A fost respinsă cererea inculpatului Z.F.D. de reținere a dispozițiilor art. 9 din Legea nr. 39/2003.

În baza art. 7 alin. (1) rap. la art. 2 lit. b) pct. 18 din Legea nr. 39/2003 cu aplic. art. 74 alin. (2) C. pen., art. 76 lit. b) C. pen., a fost condamnat inculpatul Z.F.D., la o pedeapsă de 4 ani închisoare și 2 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a ll-a, lit. b) C. pen.

În baza art. 215 alin. (1), (2), (3) și (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. rap. la art. 58 din Legea nr. 161/2003 cu aplic. art. 74 alin. (2) C. pen., art. 76 lit. a) C. pen., art. 80 C. pen., a fost condamnat același inculpat la o pedeapsă de 5 ani închisoare și 2 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a ll-a, lit. b) C. pen.

În baza art. 46 alin. (1) lit. b) și alin. (2) din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 alin. (2) C. pen., art. 76 lit. d) C. pen., art. 80 C. pen., a fost condamnat același inculpat la o pedeapsă de 6 luni închisoare.

În baza art. 42 alin. (1) și (3) din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 alin. (2) C. pen., art. 76 lit. c) C. pen., art. 80 C. pen., a fost condamnat același inculpat la o pedeapsă de 2 ani închisoare.

În baza art. 48 din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen art. 74 alin. (2) C. pen., art. 76 lit. d) C. pen., art. 80 C. pen., a fost condamnat același inculpat la o pedeapsă de 1 an închisoare.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b), art. 35 C. pen., au fost contopite pedepsele aplicate, inculpatul urmând a executa pedeapsa cea mai grea, de 5 ani închisoare și 2 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a ll-a, lit. b) C. pen.

În baza art. 71 C. pen., i s-au interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a) teza a ll-a, lit. b) C. pen.

În baza art. 88 C. pen., s-a dedus reținerea și arestarea preventivă de la 26 ianuarie 2005 la 21 mai 2005.

2. În baza art. 334 C. pen., a fost respinsă cererea inculpatului C.A.A. de schimbare a încadrării juridice, din infracțiune prevăzută de art. 42 alin. (1) și (3) din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) infracțiune prevăzută de art. 42 alin. (1) din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

În baza art. 215 alin. (1), (2) și (3) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. rap. la art. 58 din Legea nr. 161/2003, art. 74 lit. a) și c) rap. la art. 76 lit. c) C. pen., art. 80 C. pen., a fost condamnat inculpatul C.A.A., la o pedeapsă de 2 ani închisoare.

în baza art. 42 alin. (1) și (3) din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 lit. a) și c) rap. la art. 76 lit. c) C. pen., art. 80 C. pen., a fost condamnat același inculpat la o pedeapsă de 2 ani închisoare.

În baza art. 48 din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 lit. a) și c) rap. la art. 76 lit. d) C. pen., art. 80 C. pen., a fost condamnat același inculpat la o pedeapsă de 1 an închisoare.

În baza art. 7 alin. (1) rap. la art. 2 lit. b) pct. 18 din Legea nr. 39/2003 au aplic. art. 74 lit. a) și c) rap. la art. 76 lit. b) C. pen., art. 76 alin. (3) C. pen., a fost condamnat același inculpat la o pedeapsă de 3 ani închisoare.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) C. pen., au fost contopite pedepsele aplicate, inculpatul urmând a executa pedeapsa cea mai grea, de 3 ani închisoare.

În baza art. 71 C. pen., i s-au interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a), teza a ll-a, lit. b) C. pen.

În baza art. 861 C. pen., s-a suspendat condiționat executarea pedepsei pe un termen de încercare de 6 ani, stabilit în condițiile art. 862 C. pen.

În baza art. 863 C. pen., pe durata termenului de încercare s-a dispus ca inculpatul să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Teleorman, la datele fixate de consilierii de probațiune;

b) să anunțe Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Teleorman, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;

c) să comunice Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Teleorman și să justifice schimbarea locului de muncă;

d) să comunice Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Teleorman informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență.

În baza art. 359 C. pen. i s-a atras atenția inculpatului asupra disp. art. 844 C. pen., a căror nerespectare are ca urmare revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere.

În baza art. 71 alin. (5) C. pen., s-a suspendat executarea pedepselor accesorii pe durata suspendării executării pedepsei sub supraveghere.

S-a constatat că inculpatul a fost reținut și arestat preventiv de la 26 ianuarie 2005 la 24 februarie 2005.

3. În baza art. 334 C. pen. s-a respins cererea de schimbare a încadrării juridice, din infracțiune prevăzută de art. 42 alin. (1) și (3) din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., în infracțiune prevăzută de art. 42 alin. (1) din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., invocată din oficiu.

În baza art. 7 alin. (1) rap. la art. 2 lit. b) pct. 18 din Legea nr. 39/2003 cu aplic. art. 74 alin. (2) C. pen., art. 76 lit. b) C. pen., a fost condamnat inculpatul S.A.I., la o pedeapsă de 4 ani închisoare și 2 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a ll-a, lit. b) C. pen.

În baza art. 215 alin. (1), (2) și (3) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. rap. la art. 58 din Legea nr. 161/2003, art. 74 alin. (2) C. pen., art. 76 lit. c) C. pen., art. 80 C. pen., a fost condamnat același inculpat la o pedeapsă de 2 ani închisoare.

În baza art. 42 alin. (1) și (3) din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. art. 74 alin. (2) C. pen., art. 76 lit. c) C. pen., art. 80 C. pen., a fost condamnat același inculpat la o pedeapsă de 2 ani închisoare.

În baza art. 48 din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. art. 74 alin. (2) C. pen., art. 76 lit. d) C. pen., art. 80 C. pen., a fost condamnat același inculpat la o pedeapsă de 1 an închisoare.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b), art. 35 C. pen., au fost contopite pedepsele aplicate, inculpatul urmând a executa pedeapsa cea mai grea, de 4 ani închisoare și 2 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a ll-a, lit. b) C. pen.

În baza art. 71 C. pen., i s-au interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a) teza a ll-a, lit. b) C. pen.

În baza art. 88 C. pen., s-a dedus reținerea și arestarea preventivă de la 27 ianuarie 2005 la 24 februarie 2005.

4. În baza art. 334 C. pen., au fost respinse cererile inculpatului B.Ș.S. de schimbare a încadrării juridice, din infracțiunea prev. de art. 215 alin. (1), (2) și (3) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. rap. la art. 58 din Legea nr. 161/2003, în infracțiunea prev. de art. 26 rap. la art. 215 alin. (1), (2) și (3) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. rap. la art. 58 din Legea nr. 161/2003 și din infracțiunea prev. de art. 42 alin. (1) și (3) din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., în infracțiunea prev. de art. 42 alin. (1) din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

În baza art. 7 alin. (1) rap. la art. 2 lit. b) pct. 18 din Legea nr. 39/2003 cu aplic. art. 74 alin. (2) C. pen., art. 76 lit. b) C. pen., art. 76 alin. (3) C. pen., a fost condamnat inculpatul B.Ș.S., la o pedeapsă de 3 ani închisoare.

În baza art. 215 alin. (1), (2) și (3) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. rap. la art. 58 din Legea nr. 161/2003 cu aplic. art. 74 alin. (2) C. pen., art. 76 lit. c) C. pen., art. 80 C. pen. a fost condamnat același inculpat la o pedeapsă de 2 ani închisoare.

În baza art. 42 alin. (1) și (3) din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. cu aplic. art. 74 alin. (2) C. pen., art. 76 lit. c) C. pen., art. 80 C. pen., a fost condamnat același inculpat la o pedeapsă de 2 ani închisoare.

În baza art. 48 din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C, art. 74 alin. (2) C. pen., art. 76 lit. d) C. pen., art. 80 C. pen., a fost condamnat același inculpat la o pedeapsă de 1 an închisoare.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) C. pen., au fost contopite pedepsele aplicate, inculpatul urmând a executa pedeapsa cea mai grea, de 3 ani închisoare.

În baza art. 71 C. pen., i s-au interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a), teza a ll-a, lit. b) C. pen.

În baza art. 861 C. pen., s-a suspendat condiționat executarea pedepsei pe un termen de încercare de 8 ani, stabilit în condițiile art. 862 C. pen. în baza art. 863 C. pen., pe durata termenului de încercare, s-a dispus ca inculpatul să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul București, la datele fixate de consilierii de probațiune;

b) să anunțe Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul București, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;

c) să comunice Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul București, și să justifice schimbarea locului de muncă;

d) să comunice Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul București, informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență.

În baza art. 359 C. pen., i s-a atras atenția inculpatului asupra disp. art. 844 C. pen., a căror nerespectare are ca urmare revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere.

În baza art. 71 alin. (5) C. pen., s-a suspendat executarea pedepselor accesorii pe durata suspendării executării pedepsei sub supraveghere.

S-a constatat că inculpatul a fost reținut și arestat preventiv de la 27 ianuarie 2005 la 24 februarie 2005.

5. În baza art. 334 C. pen., s-a respins cererea inculpatului B.C. de schimbare a încadrării juridice, din infracțiune prevăzută de art. 215 alin. (1), (3) și (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. rap. la art. 58 din Legea nr. 161/2003 în infracțiune prevăzută de art. 215 alin. (1) și (3) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. rap. la art. 58 din Legea nr. 161/2003.

În baza art. 334 C. pen., a fost admisă cererea reprezentantului Ministerului Public de schimbare a încadrării juridice, din infracțiune prevăzută de art. 215 alin. (1), (3) și (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. rap. la art. 58 din Legea nr. 161/2003 în infracțiune prevăzută de art. 215 alin. (1), (2), (3) și (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. rap. la art. 58 din Legea nr. 161/2003.

În baza art. 334 C. pen., a fost respinsă cererea de schimbare a încadrării juridice, invocată din oficiu, din infracțiune prevăzută de art. 215 alin. (1), (3) și (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. rap. la art. 58 din Legea nr. 161/2003 în infracțiune prevăzută de art. 26 rap. la 215 alin. (1), (3) și (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. rap. la art. 58 din Legea nr. 161/2003.

A fost respinsă cererea inculpatului B.C. de reținere a dispozițiilor art. 9 din Legea nr. 39/2003 și a dispozițiilor art. 18 din Legea nr. 508/2004.

În baza art. 7 alin. (1) rap. la art. 2 lit. b) pct. 18 din Legea nr. 39/2003 cu aplic. art. 74 alin. (2) C. pen., art. 76 lit. b) C. pen., a fost condamnat inculpatul B.C., la o pedeapsă de 3 ani închisoare și 2 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a ll-a, lit. b) C. pen.

În baza art. 215 alin. (1), (2), (3) și (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. rap. la art. 58 din Legea nr. 161/2003, cu aplic. art. 74 alin. (2) C. pen., art. 76 lit. a) C. pen., art. 80 C. pen., a fost condamnat același inculpat la o pedeapsă de 6 ani închisoare și 2 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a ll-a, lit. b) C. pen.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b), art. 35 C. pen., au fost contopite pedepsele aplicate, inculpatul urmând a executa pedeapsa cea mai grea, de 6 ani închisoare și 2 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a ll-a, lit. b) C. pen.

În baza art. 71 C. pen., i s-au interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a) teza a ll-a, lit. b) C. pen.

6. În baza art. 334 C. pen., s-a respins cererea inculpatului Ș.R.A. de schimbare a încadrării juridice, din infracțiune prevăzută de art. 215 alin. (1), (3) și (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. rap. la art. 58 din Legea nr. 161/2003 în infracțiune prevăzută de art. 215 alin. (1) și (3) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. rap. la art. 58 din Legea nr. 161/2003.

În baza art. 334 C. pen., a fost admisă cererea reprezentantului Ministerului Public de schimbare a încadrării juridice, din infracțiune prevăzută de art. 215 alin. (1), (3) și (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. rap. la art. 58 din Legea nr. 161/2003 în infracțiune prevăzută de art. 215 alin. (1), (2), (3) și (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. rap. la art. 58 din Legea nr. 161/2003.

În baza art. 334 C. pen., a fost admisă cererea de schimbare a încadrării juridice, invocată din oficiu, din infracțiune prevăzută de art. 215 alin. (1), (3) și (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. rap. la art. 58 din Legea nr. 161/2003 în infracțiune prevăzută de art. 26 rap. la 215 alin.(1), (3) și (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. rap. la art. 58 din Legea nr. 161/2003.

A fost respinsă cererea inculpatului Ș.R.A. de reținere a dispozițiilor art. 9 din Legea nr. 39/2003.

În baza art. 7 alin. (1) rap. la art. 2 lit. b) pct. 18 din Legea nr. 39/2003 cu aplic. art. 74 alin. (2) C. pen., art. 76 lit. b) C. pen., a fost condamnat inculpatul Ș.R.A., la o pedeapsă de 3 ani închisoare și 2 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a ll-a, lit. b) C. pen.

În baza art. 215 alin. (1), (2), (3) și (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. rap. la art. 58 din Legea nr. 161/2003, cu aplic. art. 74 alin. (2) C. pen., art. 76 lit. a) C. pen., art. 80 C. pen., a fost condamnat același inculpat la o pedeapsă de 6 ani închisoare și 2 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a ll-a, lit. b) C. pen.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b), art. 35 C. pen., au fost contopite pedepsele aplicate, inculpatul urmând a executa pedeapsa cea mai grea, de 6 ani închisoare și 2 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a ll-a, lit. b) C. pen.

În baza art. 71 C. pen., i s-au interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a) teza a ll-a, lit. b) C. pen.

7. În baza art. 7 alin. (1) rap. la art. 2 lit. b) pct. 18 din Legea nr. 39/2003 cu aplic. art. 74 alin. (2) C. pen., art. 76 lit. b), art. 76 alin. (3) C. pen., a fost condamnat inculpatul M. (fost S.) D.I., zis G., la o pedeapsă de 3 ani închisoare.

În baza art. 215 alin. (1), (2) și (3) din C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 58 din Legea nr. 161/2003, art. 74 alin. (2) C. pen., art. 76 lit. c), art. 80 C. pen., a fost condamnat același inculpat la o pedeapsă de 2 ani închisoare.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) C. pen., au fost contopite pedepsele aplicate, inculpatul urmând a executa pedeapsa cea mai grea, de 3 ani închisoare.

În baza art. 71 C. pen., i s-au interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a), teza a ll-a, lit. b) C. pen.

În baza art. 861 C. pen., s-a suspendat condiționat executarea pedepsei pe un termen de încercare de 7 ani, stabilit în condițiile art. 862 C. pen..

În baza art. 863 C. pen., pe durata termenului de încercare, s-a dispus ca inculpatul să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul București, la datele fixate de consilierii de probațiune;

b) să anunțe Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul București, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;

c) să comunice Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul București, și să justifice schimbarea locului de muncă;

d) să comunice Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul București, informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență.

În baza art. 359 C. pen., i s-a atras atenția inculpatului asupra disp. art. 844 C. pen., a căror nerespectare are ca urmare revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere.

În baza art. 71 alin. (5) C. pen., s-a suspendat executarea pedepselor accesorii pe durata suspendării executării pedepsei sub supraveghere.

8. În baza art. 334 C. pen., a fost respinsă cererea de schimbare a încadrării juridice, din infracțiune prevăzută de art. 42 alin. (1) și (3) din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., în infracțiune prevăzută de art. 42 alin. (1) din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., invocată din oficiu.

În baza art. 7 alin. (1) rap. la art. 2 lit. b) pct. 18 din Legea nr. 39/2003 cu aplicarea art. 9 alin. (2) din Legea nr. 39/2003, art. 74 lit. a) și c) C. pen., art. 76 lit. d) C. pen., art. 76 alin. (3) C. pen., a fost condamnat inculpatul S.R.F., la o pedeapsă de 2 ani închisoare.

În baza art. 215 alin. (1), (2) și (3) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. rap. la art. 58 din Legea nr. 161/2003 și aplicarea art. 18 din Legea nr. 508/2004 art. 74 lit. a) și c) C. pen., art. 76 lit. d) C. pen., art. 80 C. pen., a fost condamnat același inculpat la o pedeapsă de 1 an închisoare.

În baza art. 42 alin. (1) și (3) din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și aplicarea art. 18 din Legea 508/2004 art. 74 lit. a) și c) C. pen., art. 76 lit. d) C. pen., art. 80 C. pen., a fost condamnat același inculpat la o pedeapsă de 1 an închisoare.

În baza art. 48 din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și aplicarea art. 18 din Legea nr. 508/2004, art. 74 lit. a) și c) C. pen., art. 76 lit. d) C. pen., art. 80 C. pen., a fost condamnat același inculpat la o pedeapsă de 6 luni închisoare.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) C. pen., au fost contopite pedepsele aplicate, inculpatul urmând a executa pedeapsa cea mai grea, de 2 ani închisoare.

În baza art. 71 C. pen., i s-au interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a), teza a ll-a, lit. b) C. pen.

În baza art. 81 C. pen., s-a suspendat condiționat executarea pedepsei pe un termen de încercare de 4 ani, stabilit în condițiile art. 82 C. pen. ^

În baza art. 359 C. pen., i s-a atras atenția inculpatului asupra disp. art. 83 C. pen., a căror nerespectare are ca urmare revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei.

În baza art. 71 alin. (5) C. pen., s-a suspendat executarea pedepselor accesorii pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei principale.

9. în baza art. 7 alin. (1) rap. la art. 2 lit. b) pct. 18 din Legea nr. 39/2003 cu aplic. art. 74 lit. a) și c) C. pen., art. 76 lit. b), art. 76 alin. (3) C. pen., a fost condamnat inculpatul A.I.G., la o pedeapsă de 3 ani închisoare.

În baza art. 215 alin. (1), (2) și (3) din C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 58 din Legea nr. 161/2003 art. 74 lit. a) și c) C. pen., art. 76 lit. c), art. 80 C. pen., a fost condamnat același inculpat la o pedeapsă de 2 ani închisoare.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) C. pen., au fost contopite pedepsele aplicate, inculpatul urmând a executa pedeapsa cea mai grea, de 3 ani închisoare.

În baza art. 71 C. pen., i s-au interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a), teza a ll-a, lit. b) C. pen.

În baza art. 861 C. pen., s-a suspendat condiționat executarea pedepsei pe un termen de încercare de 7 ani, stabilit în condițiile art. 862 C. pen.

În baza art. 86 C. pen., pe durata termenului de încercare, s-a dispus ca inculpatul să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Teleorman, la datele fixate de consilierii de probațiune;

b) să anunțe Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Teleorman, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;

c) să comunice Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Teleorman, și să justifice schimbarea locului de muncă;

d) să comunice Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Teleorman, informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență.

În baza art. 359 C. pen., i s-a atras atenția inculpatului asupra disp. art. 844 C. pen., a căror nerespectare are ca urmare revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere.

În baza art. 71 alin. (5) C. pen., s-a suspendat executarea pedepselor accesorii pe durata suspendării executării pedepsei sub supraveghere.

10. În baza art. 334 C. pen., a fost respinsă cererea inculpatului V.A.G. de schimbare a încadrării juridice, din infracțiune prevăzută de art. 42 alin. (1) și (3) din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., în infracțiune prevăzută de art. 42 alin. (1) din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

În baza art. 7 alin. (1) rap. la art. 2 lit. b) pct. 18 din Legea nr. 39/2003, cu aplic. art. 74 alin. (2) C. pen., art. 76 lit. b), art. 76 alin. (3) C. pen., a fost condamnat inculpatul V.A.G., la o pedeapsă de 3 ani închisoare.

În baza art. 215 alin. (1), (2) și (3) din C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 58 din Legea nr. 161/2003, art. 74 lit. a) C. pen., art. 76 lit. c), art. 80 C. pen., a fost condamnat același inculpat la o pedeapsă de 2 ani închisoare.

În baza art. 42 alin. (1) și (3) din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. art. 74 alin. (2) C. pen., art. 76 lit. c), art. 80 C. pen., a fost condamnat același inculpat la o pedeapsă de 2 ani închisoare.

În baza art. 48 din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. art. 74 alin. (2) C. pen., art. 76 lit. d), art. 80 C. pen., a fost condamnat același inculpat la o pedeapsă de 1 an închisoare.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) C. pen., au fost contopite pedepsele aplicate, inculpatul urmând a executa pedeapsa cea mai grea, de 3 ani închisoare.

În baza art. 71 C. pen., i s-au interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a), teza a ll-a, lit. b) C. pen.

În baza art. 861 C. pen., s-a suspendat condiționat executarea pedepsei pe un termen de încercare de 7 ani, stabilit în condițiile art. 862 C. pen.

În baza art. 863 C. pen., pe durata termenului de încercare s-a dispus ca inculpatul să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul București, la datele fixate de consilierii de probațiune;

b) să anunțe Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul București, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;

c) să comunice Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul București, și să justifice schimbarea locului de muncă;

d) să comunice Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul București, informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență.

În baza art. 359 C. pen., i s-a atras atenția inculpatului asupra disp. art. 844 C. pen., a căror nerespectare are ca urmare revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere.

În baza art. 71 alin. (5) C. pen., s-a suspendat executarea pedepselor accesorii pe durata suspendării executării pedepsei sub supraveghere.

11. În baza art. 334 C. pen., s-a respins cererea inculpatului P.C.E. de schimbare a încadrării juridice, din infracțiune prevăzută de art. 42 alin. (1) și (3) din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., în infracțiune prevăzută de art. 42 alin. (1) din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

În baza art. 7 alin. (1) rap. la art. 2 lit. b) pct. 18 din Legea nr. 39/2003 cu aplic. art. 74 alin. (2) C. pen., art. 76 lit. b), art. 76 alin. (3) C. pen., a fost condamnat inculpatul P.C.E., la o pedeapsă de 3 ani închisoare.

În baza art. 215 alin. (1), (2) și (3) din C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 58 din Legea nr. 161/2003, art. 74 alin. (2) C. pen., art. 76 lit. c), art. 80 C. pen., a fost condamnat același inculpat la o pedeapsă de 2 ani închisoare.

În baza art. 42 alin. (1) și (3) din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 alin. (2) C. pen., art. 76 lit. c), art. 80 C. pen., a fost condamnat același inculpat la o pedeapsă de 2 ani închisoare.

În baza art. 48 din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. art. 74 alin. (2) C. pen., art. 76 lit. d), art. 80 C. pen. același inculpat a fost condamnat la o pedeapsă de 1 an închisoare.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) C. pen., au fost contopite pedepsele aplicate, inculpatul urmând a executa pedeapsa cea mai grea, de 3 ani închisoare.

În baza art. 71 C. pen., i s-au interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a), teza a ll-a, lit. b) C. pen.

În baza art. 861 C. pen., s-a suspendat condiționat executarea pedepsei pe un termen de încercare de 7 ani, stabilit în condițiile art. 862 C. pen.

În baza art. 86 C. pen., pe durata termenului de încercare s-a dispus ca inculpatul să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul București, la datele fixate de consilierii de probațiune;

b) să anunțe Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul București, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;

c) să comunice Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul București, și să justifice schimbarea locului de muncă;

d) să comunice Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul București, informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență.

În baza art. 359 C. pen., i s-a atras atenția inculpatului asupra disp. art. 844 C. pen., a căror nerespectare are ca urmare revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere.

În baza art. 71 alin. (5) C. pen., s-a suspendat executarea pedepselor accesorii pe durata suspendării executării pedepsei sub supraveghere.

12. În baza art. 334 C. pen., a fost respinsă cererea inculpatului V.B.G. de schimbare a încadrării juridice, din infracțiune prevăzută de art. 42 alin. (1) și (3) din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., în infracțiune prevăzută de art. 42 alin. (1) din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

În baza art. 7 alin. (1) rap. la art. 2 lit. b) pct. 18 din Legea nr. 39/2003 cu aplic. art. 74 alin. (2) C. pen., art. 76 lit. b), art. 76 alin. (3) C. pen., a fost condamnat inculpatul V.B.G., la o pedeapsă de 3 ani închisoare.

în baza art. 215 alin. (1), (2) și (3) din C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 58 din Legea nr. 161/2003 art. 74 alin. (2) C. pen., art. 76 lit. c), art. 80 C. pen., a fost condamnat același inculpat la o pedeapsă de 2 ani închisoare.

În baza art. 42 alin. (1) și (3) din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. art. 74 alin. (2) C. pen., art. 76 lit. c), art. 80 C. pen., a fost condamnat același inculpat la o pedeapsă de 2 ani închisoare.

În baza art. 48 din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. art. 74 alin. (2) C. pen., art. 76 lit. d), art. 80 C. pen., a fost condamnat același inculpat la o pedeapsă de 1 an închisoare.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) C. pen., au fost contopite pedepsele aplicate, inculpatul urmând a executa pedeapsa cea mai grea, de 3 ani închisoare.

În baza art. 71 C. pen., i s-au interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a), teza a ll-a, lit. b) C. pen.

În baza art. 86 C. pen., s-a suspendat condiționat executarea pedepsei pe un termen de încercare de 7 ani, stabilit în condițiile art. 862 C. pen.

În baza art. 863C. pen., pe durata termenului de încercare s-a dispus ca inculpatul să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul București, la datele fixate de consilierii de probațiune;

b) să anunțe Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul București, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;

c) să comunice Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul București, și să justifice schimbarea locului de muncă;

d) să comunice Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul București, informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență.

În baza art. 359 C. pen., i s-a atras atenția inculpatului asupra disp. art. 844 C. pen., a căror nerespectare are ca urmare revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere.

În baza art. 71 alin. (5) C. pen., s-a suspendat executarea pedepselor accesorii pe durata suspendării executării pedepsei sub supraveghere.

13. În baza art. 334 C. pen., a fost respinsă cererea de schimbare a încadrării juridice a faptelor reținute în sarcina inculpatului N.M., din infracțiunea prev. de art. 26 rap. la art. 215 alin. (1) și (3) din C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 58 din Legea nr. 161/2003 în infracțiunea prev. de art. 26 rap. la art. 215 alin. (1) și (3) din C. pen. cu aplicarea art. 58 din Legea nr. 161/2003, invocată din oficiu.

În baza art. 26 rap. la art. 215 alin. (1) și (3) din C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 58 din Legea nr. 161/2003, art. 74 alin. (2) și art. 76 lit. e) C. pen., art. 80 C. pen., a fost condamnat inculpatul N.M. la o pedeapsă de 2 ani închisoare.

În baza art. 71 C. pen., i s-au interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a), teza a ll-a, lit. b) C. pen.

În baza art. 861 C. pen., s-a suspendat condiționat executarea pedepsei pe un termen de încercare de 5 ani, stabilit în condițiile art. 862 C. pen.

În baza art. 86 C. pen., pe durata termenului de încercare s-a dispus ca inculpatul să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Teleorman, la datele fixate de consilierii de probațiune;

b) să anunțe Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Teleorman, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;

c) să comunice Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Teleorman, și să justifice schimbarea locului de muncă;

d) să comunice Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Teleorman, informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență.

În baza art. 359 C. pen. i s-a atras atenția inculpatului asupra disp. art. 844 C. pen., a căror nerespectare are ca urmare revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere.

În baza art. 71 alin. (5) C. pen. s-a suspendat executarea pedepselor accesorii pe durata suspendării executării pedepsei sub supraveghere.

14. În baza art. 334 C. pen., au fost respinse cererile inculpatei S.M.S. de schimbare a încadrării juridice, din infracțiunea prev. de art. 215 alin. (1), (2) și (3) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. rap. la art. 58 din Legea nr. 161/2003, în infracțiunea prev. de art. 26 rap. la art. 215 alin. (1), (2) și (3) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. rap. la art. 58 din Legea nr. 161/2003 și din infracțiunea prev. de art. 42 alin. (1) și (3) din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., în infracțiunea prev. de art. 42 alin. (1) din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

În baza art. 7 alin. (1) rap. la art. 2 lit. b) pct. 18 din Legea nr. 39/2003 cu aplic. art. 74 alin. (2) C. pen., art. 76 lit. b) C. pen., art. 76 alin. (3) C. pen., a fost condamnată inculpata S.M.S., la o pedeapsă de 3 ani închisoare.

În baza art. 215 alin. (1), (2) și (3) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. rap. la art. 58 din Legea nr. 161/2003 cu aplic. art. 74 alin. (2) C. pen., art. 76 lit. c) C. pen., art. 80 C. pen., a fost condamnată aceeași inculpată la o pedeapsă de 2 ani închisoare.

În baza art. 42 alin. (1) și (3) din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 alin. (2) C. pen., art. 76 lit. c) C. pen., art. 80 C. pen., a fost condamnată aceeași inculpată la o pedeapsă de 2 ani închisoare.

În baza art. 48 din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. art. 74 alin. (2) C. pen., art. 76 lit. d) C. pen., art. 80 C. pen., a fost condamnată aceeași inculpată la o pedeapsă de 1 an închisoare.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) C. pen., au fost contopite pedepsele aplicate, inculpata urmând a executa pedeapsa cea mai grea, de 3 ani închisoare.

În baza art. 71 C. pen., i s-au interzis inculpatei drepturile prev. de art. 64 lit. a), teza a ll-a, lit. b) C. pen.

În baza art. 861 C. pen., s-a suspendat condiționat executarea pedepsei pe un termen de încercare de 8 ani, stabilit în condițiile art. 862 C. pen.

În baza art. 863 C. pen., pe durata termenului de încercare s-a dispus ca inculpata să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul București, la datele fixate de consilierii de probațiune;

b) să anunțe Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul București, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;

c) să comunice Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul București, și să justifice schimbarea locului de muncă;

d) să comunice Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul București, informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență.

În baza art. 359 C. pen., i s-a atras atenția inculpatei asupra disp. art. 844 C. pen., a căror nerespectare are ca urmare revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere.

În baza art. 71 alin. (5) C. pen. s-a suspendat executarea pedepselor accesorii pe durata suspendării executării pedepsei sub supraveghere.

15. În baza art. 334 C. pen., a fost respinsă cererea inculpatului D.I.A. de schimbare a încadrării juridice, din infracțiunea prev. de art. 215 alin. (1), (2) și (3) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. rap. la art. 58 din Legea nr. 161/2003, în infracțiunea prev. de art. 26 rap. la art. 215 alin. (1), (2) și (3) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. rap. la art. 58 din Legea nr. 161/2003.

În baza art. 7 alin. (1) rap. la art. 2 lit. b) pct. 18 din Legea nr. 39/2003 cu aplic. art. 74 alin. (2) C. pen., art. 76 lit. b) C. pen., art. 76 alin. (3) C. pen., a fost condamnat inculpatul D.I.A. la o pedeapsă de 3 ani închisoare.

În baza art. 215 alin. (1), (2) și (3) din C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 58 din Legea nr. 161/2003, art. 74 alin. (2) C. pen., art. 76 lit. c) C. pen., art. 80 C. pen., a fost condamnat același inculpat la o pedeapsă de 2 ani închisoare.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) C. pen., au fost contopite pedepsele aplicate, inculpatul urmând a executa pedeapsa cea mai grea, de 3 ani închisoare.

În baza art. 71 C. pen., i s-au interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a), teza a ll-a, lit. b) C. pen.

În baza art. 861 C. pen. s-a suspendat condiționat executarea pedepsei pe un termen de încercare de 7 ani, stabilit în condițiile art. 862 C. pen.

În baza art. 863 C. pen., pe durata termenului de încercare s-a dispus ca inculpatul să se supună următoarelor măsuri de supraveghere;

a) să se prezinte la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul București, la datele fixate de consilierii de probațiune;

b) să anunțe Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul București, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;

c) să comunice Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul București, și să justifice schimbarea locului de muncă;

d) să comunice Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul București, informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență.

În baza art. 359 C. pen., i s-a atras atenția inculpatului asupra disp. art. 844 C. pen., a căror nerespectare are ca urmare revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere.

În baza art. 71 alin. (5) C. pen. s-a suspendat executarea pedepselor accesorii pe durata suspendării executării pedepsei sub supraveghere.

16. În baza art. 334 C. pen. a fost respinsă cererea inculpatului M.A.P. de schimbare a încadrării juridice, din infracțiunea prev. de art. 26 rap. la art. 215 alin. (1) și (3) din C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 58 din Legea nr. 161/2003 în infracțiunea prev. de art. 26 rap. la art. 215 alin. (1) din C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 58 din Legea nr. 161/2003.

În baza art. 26 rap. la art. 215 alin. (1) și (3) din C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 58 din Legea nr. 161/2003, art. 74 alin. (2) și art. 76 lit. c) C. pen., art. 80 C. pen. a fost condamnat inculpatul M.A.P., necunoscut cu antecedente penale la o pedeapsă de 2 ani închisoare.

În baza art. 71 C. pen. i s-au interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a), teza a ll-a, lit. b) C. pen.

În baza art. 861 C. pen. s-a suspendat condiționat executarea pedepsei pe un termen de încercare de 5 ani, stabilit în condițiile art. 862 C. pen.

În baza art. 863 C. pen., pe durata termenului de încercare s-a dispus ca inculpatul să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul București, la datele fixate de consilierii de probațiune;

b) să anunțe Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul București, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;

c) să comunice Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul București, și să justifice schimbarea locului de muncă;

d) să comunice Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul București, informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență.

În baza art. 359 C. pen. s-a atras atenția inculpatului asupra disp. art. 844 C. pen., a căror nerespectare are ca urmare revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere.

În baza art. 71 alin. (5) C. pen. s-a suspendat executarea pedepselor accesorii pe durata suspendării executării pedepsei sub supraveghere.

În baza art. 14, 346 C. pen. rap. la art. 998, 999, 1003 C. civ., au fost admise acțiunile civile formulate de următoarele părți civile și au fost obligați, în solidar:

- inculpații P.R.S., B.C., Ș.R.A., Z.F.D., S.C.A., C.A.A., Ț.S.M., V.A.G., P.C.E., V.B.G., S.R.F., A.I.G., N.E.D. fost C., N.M., în solidar și cu inculpatul T.C., la plata următoarelor sume către următoarele părți civile:

1. L.S.- 1824 dolar SUA

2. R.Y. - 981 dolar SUA

3. J.F.-2250 dolar SUA

4. M.D. - 1300 dolar SUA

5. R.J.F. - 1050 dolar SUA

6. G.R. - 1809 dolar SUA

7. N.J. - 500 dolar SUA

8. E.A.K. - 999 dolar SUA

9. A.M.E. - 771 dolar SUA

10. M.H. - 1919 dolar SUA

11. H.J. – 1150 dolar SUA

12. R.D.B. - 1800 dolar SUA

13. W. (B.) F. - 1047 dolar SUA

14. M.M. - 1100 dolar SUA

15. A.J.B. - 1581 dolar SUA

16. J.J.W. - 1600 dolar SUA

17. R.G.M. - 1502 dolar SUA

18. S.M.C. - 1074.99 dolar SUA

19. M.S. - 1070 dolar SUA

20. R.O.K. - 1189 dolar SUA

21. M.K.H. - 900 dolar SUA

22. T.A.W. - 1600 dolar SUA

23. L.K.K.R. - 500 dolar SUA

24. M.A.M.J. -985 dolar SUA

25. M.L. - 2306.35 dolar SUA

26. J.J.G. - 867 dolar SUA

27. M.J.Q. - 865 dolar SUA

28. R.S.C. - 1400 dolar SUA

29. A.F. -1090 dolar SUA

30. A.D.F. - 999,99 dolar SUA

31. M.W.B. - 2025 dolar SUA

32. R.W.F. - 663 dolar SUA

33. B.P. - 700 dolar SUA

34. A.G. – 2040 dolar SUA

35. R.M. III - 2255 dolar SUA

36. R.S. - 3135 dolar SUA

37. P.O. - 3299 dolar SUA

38. J.P. - 2645 dolar SUA

39. J.P.T. - 3355 dolar SUA

40. J.C.L. - 3775 dolar SUA

41. J.R. - 3800 dolar SUA

42. S.D. - 2735 dolar SUA

43. J.H.T. - 3355 dolar SUA

44. D.Z. – 3035 dolar SUA

45. W.J.G. - 3355 dolar SUA

46. A.C.S. - 6000 dolar SUA.

în baza art. 14, 346 C. pen. rap. la art. 998, 999, 1003 C. civ., a fost admisă acțiunea civilă formulată de partea civilă B.M.G. și au fost obligați în solidar inculpații P.R.S., B.C., Ș.R.A., S.A.I., B.Ș.S., S.M.S., M.A.P., V.A.I. în solidar și cu inculpatul T.C., la plata către aceasta a sumei de 2600 dolar SUA.

În baza art. 14, 346 C. pen., a fost respinsă ca neîntemeiată acțiunea civilă formulată de partea civilă www.E.com, prin reprezentant legal.

în baza art. 14, 346 C. pen. au fost respinse ca neîntemeiate acțiunile civile formulate de părțile civile J.K.S. și T.E.J.

S-a luat act că părțile vătămate J.W.J., P.F., R.J.R., E.C.B., S.M.H., M.T., T.D.D.N., A.D.R., J.R., C.H.H., G.C., S.H., M.L., E.V., T.S., A.R.M., J.E.C., K.B., C.J.G., J.L.B., H.H.G., K.L.M., P.S.W., J.G.J., P.A.F., G.E.B., F.S., J.B., G.C., R.D.F., A.B.P., H.C., S.L., R.E.M.C., E.S., L.R.T., E.S., J.C.W.L., K.H., M.R., Y.N.K., W.S.M., V.G., G.P., J.C., J.V.H., S.D.B., R.K., T.N., M.R.P., B.G., J.K., E.C., D.W., D.P.H., A.B.M., E.S., J.W., A.J.D.M., L.P., J.A.D., S.S., K.S., J.D. nu s-au constituit părți civile în procesul penal.

În baza art. 118 lit. e) C. pen., s-au confiscat următoarele sume de bani:

- de la inculpatul P.R.S. -3039 dolar SUA

- de la inculpatul B.C. - 28511,5 dolar SUA

- de la inculpatul Ș.R.A. - 22578,5 dolar SUA

- de la inculpatul Z.F.D. - 7138 dolar SUA

- de la inculpatul B.P.E. - 1907,5dolar SUA

- de la inculpatul C.A.A. - 99,99 dolar SUA

- de la inculpatul A.I.G. - 3034 dolar SUA

- de la inculpatul N.E.D.- 3117,5 dolar SUA

- de la inculpatul V.A.I. - 8917 dolar SUA

- de la inculpatul M. (S.) D. - 3222 dolar SUA

- de la inculpatul S.A.I. - 7125 dolar SUA

- de la inculpatul B.Ș.S. - 6150 dolar SUA

- de la inculpata S.M. - 975 dolar SUA

- de la inculpatul S.C.A. - 6400 dolar SUA

- de la inculpatul Ț.S.M. - 9100 dolar SUA

- de la inculpatul V.A.G. - 35100 dolar SUA

- de la inculpatul P.C.E. - 4300 dolar SUA

- de la inculpatul V.B.G. - 12850 dolar SUA

- de la inculpatul S.R.F. - 19379 dolar SUA

- de la inculpatul M.A.P.- 10.000 dolar SUA

În baza art. 118 lit. b) C. pen., s-au confiscat bunurile folosite pentru săvârșirea infracțiunilor, respectiv hard-discuri, disckete, CD-uri, unități centrale ș.a., conform dovezii de depunere la camera de corpuri delicte seria A nr. 12005 I.G.P.R. D.C.J.E.O.

Au fost menținute sechestrele asigurătorii dispuse prin ordonanța din 15 iulie 2004 (asupra imobilului situat în București aparținând inculpatului Z.F.D.), prin ordonanța din 20 iulie 2004 (asupra sumei de 908 dolar SUA și 20 Euro aparținând inculpatului Z.F.D.), prin ordonanța din 20 iulie 2004 (asupra sumei de 9.650.000 lei ridicată de la inculpatul B.C.), prin ordonanța din 28 iulie 2004 (asupra autoturismului VW Passat 1.9 TDI), prin ordonanța din 20 iulie 2004 (asupra sumei de 1000 Euro ridicată de la inculpatul C.A.A.), prin ordonanța din 28 iulie 2004 (asupra autoturismelor marca Audi A6 1.9 TDI aparținând inculpatului Ș.R.A., autoturismul marca VW Vento, aparținând inculpatului T.C.R.).

În baza art. 191 alin. (1) și (2) C. pen. au fost obligați inculpații la plata sumei de 10.000 de lei, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat. Onorariile avocaților din oficiu vor fi avansate din fondurile Ministerului Justiției.

Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut următoarele:

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție, Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - nr. 206/D/P/2003 din data de 07 martie 2008, s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpaților:

1. Z.F.D., sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prev. de art. 7 alin. (1) rap. la art. 2 lit. b) pct. 18 din Legea nr. 39/2003, art. 215 alin. (1), (2), (3) și (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. rap. la art. 58 din Legea nr. 161/2003, art. 46 alin. (1) lit. b) și alin. (2) din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 42 alin. (1) și (3) din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 48 din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., toate cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen.

2. C.A.A., sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prev. de art. 215 alin. (1), (2) și (3) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. rap. la art. 58 din Legea nr. 161/2003, art. 42 alin. (1) și (3) din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 48 din Legea nr. 161/2003cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 7 alin. (1) rap. la art. 2 lit. b) pct. 18 din Legea nr. 39/2003, toate cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen.

3. S.A.I., sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prev. de art. 7 alin. (1) rap. la art. 2 lit. b) pct. 18 din Legea nr. 39/2003, art. 215 alin. (1), (2) și (3) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. rap. la art. 58 din Legea nr. 161/2003, art. 42 alin. (1) și (3) din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 48 din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.

4. B.Ș.S., sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prev. de art. 7 alin. (1) rap. la art. 2 lit. b) pct. 18 din Legea nr. 39/2003, art. 215 alin. (1), (2) și (3) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. rap. la art. 58 din Legea nr. 161/2003, art. 42 alin. (1) și (3) din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 48 din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., toate cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen.

5. B.C., sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prev. de art. 7 alin. (1) rap. la art. 2 lit. b) pct. 18 din Legea nr. 39/2003, art. 215 alin. (1), (3) și (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. rap. la art. 58 din Legea nr. 161/2003, toate cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen.

6. Ș.R.A., sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prev. de art. 7 alin. (1) rap. la art. 2 lit. b) pct. 18 din Legea nr. 39/2003, art. 215 alin. (1), (3) și (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. rap. la art. 58 din Legea nr. 161/2003, toate cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen.

7. S.D.I., zis G., sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prev. de art. 7 alin. (1) rap. la art. 2 lit. b) pct. 18 din Legea nr. 39/2003, art. 215 alin. (1), (2) și (3) din C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 58 din Legea nr. 161/2003, toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.

10. S.R.F., sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prev. de art. 7 alin. (1) rap. la art. 2 lit. b) pct. 18 din Legea nr. 39/2003, art. 215 alin. (1), (2) și (3) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. rap. la art. 58 din Legea nr. 161/2003 și aplicarea art. 18 din Legea nr. 508/2004, art. 42 alin. (1) și (3) din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și aplicarea art. 18 din Legea 508/2004, art. 48 din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și aplicarea art. 18 din Legea nr. 508/2004, toate cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen.

11. Ț.S.M., sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prev. de art. 7 alin. (1) rap. la art. 2 lit. b) pct. 18 din Legea nr. 39/2003, art. 215 alin. (1), (2) și (3) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. rap. la art. 58 din Legea nr. 161/2003 și aplicarea art. 18 din Legea nr. 508/2004, art. 42 alin. (1) și (3) din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și aplicarea art. 18 din Legea nr. 508/2004, art. 48 din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și aplicarea art. 18 din Legea nr. 508/2004, toate cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen.

12. A.I.G., sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prev. de art. 7 alin. (1) rap. la art. 2 lit. b) pct. 18 din Legea nr. 39/2003, art. 215 alin. (1), (2) și (3) din C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 58 din Legea nr. 161/2003, toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.

13. V.A.G., sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prev. de art. 7 alin. (1) rap. la art. 2 lit. b) pct. 18 din Legea nr. 39/2003, art. 215 alin. (1), (2) și (3) din C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 58 din Legea nr. 161/2003, art. 42 alin. (1) și (3) din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 48 din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., toate cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen.

14. P.C.E., sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prev. de art. 7 alin. (1) rap. la art. 2 lit. b) pct. 18 din Legea nr. 39/2003, art. 215 alin. (1), (2) și (3) din C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 58 din Legea nr. 161/2003, art. 42 alin. (1) și (3) din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 48 din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., toate cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen.

15. V.B.G., sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prev. de art. 7 alin. (1) rap. la art. 2 lit. b) pct. 18 din Legea nr. 39/2003, art. 215 alin. (1), (2) și (3) din C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 58 din Legea nr. 161/2003, art. 42 alin. (1) și (3) din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 48 din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., toate cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen.

16. S.C.A., sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prev. de art. 7 alin. (1) rap. la art. 2 lit. b) pct. 18 din Legea nr. 39/2003, art. 215 alin. (1), (2) și (3) din C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 58 din Legea nr. 161/2003 și art. 18 din Legea nr. 508/2004, toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.

17. N.E.D., sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prev. de art. 7 alin. (1) rap. la art. 2 lit. b) pct. 18 din Legea nr. 39/2003, art. 26 rap. la art. 215 alin. (1), (2), (3) și (5) din C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 58 din Legea nr. 161/2003, toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.

18. N.M., sub aspectul săvârșirii infracțiunii prev. de art. 26 rap. la art. 215 alin. (1) și (3) din C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 58 din Legea nr. 161/2003.

19. S.M.S., sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prev. de art. 7 alin. (1) rap. la art. 2 lit. b) pct. 18 din Legea nr. 39/2003, art. 215 alin. (1), (2) și (3) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. rap. la art. 58 din Legea nr. 161/2003, art. 42 alin. (1) și (3) din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 48 din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., toate cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen.

20. D.I.A., sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prev. de art. 7 alin. (1) rap. la art. 2 lit. b) pct. 18 din Legea nr. 39/2003, art. 215 alin. (1), (2) și (3) din C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 58 din Legea nr. 161/2003, toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.

21. V.A.I., sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prev. de art. 7 alin. (1) rap. la art. 2 lit. b) pct. 18 din Legea nr. 39/2003, art. 26 rap. la art. 215 alin. (1), (2) și (3) din C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 58 din Legea nr. 161/2003, toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.

22. M.A.P., sub aspectul săvârșirii infracțiunii prev. de art. 26 rap. la art. 215 alin. (1) și (3) din C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 58 din Legea nr. 161/2003

23. T.C.R., sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prev. de art. 26 rap. la art. 215 alin. (1), (2) și (3) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. rap. la art. 58 din Legea nr. 161/2003, art. 42 alin. (1) și (3) din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 46 alin. (1) lit. b) și alin. (2) din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., toate cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen.

În actul de sesizare al instanței s-a reținut următoarea situație de fapt:

În ceea ce îi privește pe inculpații Z.F.D. zis „T.”, B.C., Ș.R.A., P.R.S., zis „Ț.”, s-a reținut că în perioada aprilie 2003 - aprilie 2004 au inițiat, constituit, coordonat, condus un grup organizat și au planificat, conform unui program infracțional amplu și bine conturat, săvârșirea unor infracțiuni grave precum înșelăciune, acces neautorizat în sisteme informatice, fals informatic și alte infracțiuni informatice.

În ceea ce îi privește pe inculpații C.A.A., zis „B.”, S.R.F., zis „C.", Ț.S.M., S.D.I., zis „G.”, B.P.M., zis „M.”, V.A.G., P.C.E., zis „R.”, V.B.G., zis „P.”, S.C.A., N.E.D. fost C., zis „T.”, „V.”, s-a reținut că în perioada aprilie 2003 - aprilie 2004 au aderat și sprijinit un grup organizat constituit în jurul inculpaților Z.F.D. zis „T.”, B.C., Ș.R.A., P.R.S., zis „Ț”, cu care împreună au planificat, conform unui program infracțional amplu și bine conturat, săvârșirea unor infracțiuni grave precum înșelăciune, acces neautorizat în sisteme informatice, fals informatic și alte infracțiuni informatice.

În ceea ce îi privește pe inculpații S.A.I., zis „C.”, și B.Ș.S., zis „B.”, s-a reținut că în perioada aprilie 2003 - aprilie 2004 au inițiat, constituit, coordonat, condus un grup organizat și au planificat, conform unui program infracțional amplu și bine conturat, săvârșirea unor infracțiuni grave precum înșelăciune, acces neautorizat în sisteme informatice, fals informatic și alte infracțiuni informatice.

În ceea ce îi privește pe inculpații S.M.S., D.I.A., V.A.I., s-a reținut că în perioada aprilie 2003 - aprilie 2004 au aderat și sprijinit un grup organizat constituit în jurul inculpaților S.A.I. și B.Ș.S., cu care împreună au planificat, conform unui program infracțional amplu și bine conturat, săvârșirea unor infracțiuni grave precum înșelăciune, acces neautorizat în sisteme informatice, fals informatic și alte infracțiuni informatice.

În ceea ce îl privește pe inculpatul Z.F.D., zis „Ț.”, s-a reținut că a organizat în perioada aprilie 2003 - aprilie 2004, în mod repetat, în baza aceleiași rezoluții infracționale un număr nedeterminat de licitații pe site-uri specializate lansate pe internet, oferind spre vânzare bunuri inexistente în realitate, folosindu-se în acest sens, prin accesarea fără drept și depășirea măsurilor de securitate, de conturile unor utilizatori legitimi; a creat prin utilizarea fără drept de conturi și adrese de poștă electronică o falsă aparență în mediu informatic cu consecința restricționării dreptului titularilor conturilor de a le folosi în mod legitim; a deținut și mai apoi a pus la dispoziția altor persoane conturi, coduri și parole, alte date informatice care permit în tot sau în parte accesul la un sistem informatic.

În ceea ce îi privește pe inculpații Ș.R. și B.C., s-a reținut că au organizat în perioada aprilie 2003 - aprilie 2004, în mod repetat, în baza aceleiași rezoluții infracționale un număr nedeterminat de licitații prin intermediul unor site-uri specializate lansate pe internet, oferind spre vânzare bunuri inexistente în realitate, folosindu-se în acest sens în mod nelegal de conturile ori identitatea unor alte persoane.

În ceea ce îi privește pe inculpații C.A.A., V.A., V.B.G., P.C.E., s-a reținut că au organizat, în perioada aprilie 2003 - aprilie 2004 în mod repetat, în baza aceleiași rezoluții infracționale un număr nedeterminat de licitații pe site-uri specializate lansate pe internet, oferind spre vânzare bunuri inexistente în realitate, folosindu-se în acest sens, prin accesarea fără drept și depășirea măsurilor de securitate, de conturile unor utilizatori legitimi; că au creat prin utilizarea fără drept de conturi și adrese de poștă electronică o falsă aparență în mediu informatic cu consecința restricționării dreptului titularilor conturilor de a le folosi în mod legitim.

În ceea ce îi privește pe inculpații S.R.F. și Ț.M., s-a reținut că au organizat în perioada aprilie 2003 - aprilie 2004, în mod repetat, în baza aceleiași rezoluții infracționale un număr nedeterminat de licitații pe site-uri specializate lansate pe internet, oferind spre vânzare bunuri inexistente în realitate, folosindu-se în acest sens, prin accesarea fără drept și depășirea măsurilor de securitate, de conturile unor utilizatori legitimi; că au creat prin utilizarea fără drept de conturi și adrese de poștă electronică o falsă aparență în mediu informatic cu consecința restricționării dreptului titularilor conturilor de a le folosi în mod legitim.

În ceea ce îi privește pe inculpații S.D.I., B.P.M., A.I.G., s-a reținut că au organizat în perioada aprilie 2003 - aprilie 2004, în mod repetat, în baza aceleiași rezoluții infracționale un număr nedeterminat de licitații, folosindu-se în acest sens, în mod nelegal, de conturile și de identitatea unor alte persoane, prin intermediul unor site-uri specializate lansate pe internet, oferind spre vânzare bunuri inexistente în realitate.

În ceea ce îl privește pe inculpatul S.C.A., s-a reținut că a organizat în perioada aprilie 2003 - aprilie 2004, în mod repetat, în baza aceleiași rezoluții infracționale un număr nedeterminat de licitații, folosindu-se în acest sens în mod nelegal de conturile și de identitatea unor alte persoane, prin intermediul unor site-uri specializate lansate pe internet, oferind spre vânzare bunuri inexistente în realitate.

în ceea ce îi privește pe inculpații P.R.S., zis Ț., N.E.D., fost C., zis T., zis V., s-a reținut că au ridicat în mod repetat sume de bani transferate din străinătate de diferiți cetățeni străini, cunoscând că acestea provin din organizarea unor licitații frauduloase lansate prin intermediul rețelei internet; pentru inculpatul Nicolescu, s-a reținut în plus că a racolat persoane, pentru ca sub identitatea acestora să fie organizate licitații.

În ceea ce îl privește pe inculpatul N.M., s-a reținut că a ridicat/încasat în mod repetat sume de bani transferate din străinătate de diferiți cetățeni străini, cunoscând că acestea provin din organizarea unor licitați frauduloase lansate prin intermediul rețelei internet.

În ceea ce îi privește pe inculpații S.A.I., zis „C.”, B.Ș.S., S.M.S., s-a reținut că au organizat în perioada aprilie 2003 - aprilie 2004, în mod repetat, în baza aceleiași rezoluții infracționale un număr nedeterminat de licitații pe site-uri specializate lansate pe internet, oferind spre vânzare bunuri inexistente în realitate, folosindu-se în acest sens, prin accesarea fără drept și depășirea măsurilor de securitate, de conturile unor utilizatori legitimi; că au creat, prin utilizarea fără drept de conturi și adrese de poștă electronică o falsă aparență în mediu informatic cu consecința restricționăm dreptului titularilor conturilor de a le folosi în mod legitim.

În ceea ce îl privește pe inculpatul D.I.A., s-a reținut că a organizat în perioada aprilie 2003 - aprilie 2004, în mod repetat, în baza aceleiași rezoluții infracționale, un număr nedeterminat de licitații pe site-uri specializate lansate pe internet, oferind spre vânzare bunuri inexistente în realitate, folosindu-se în acest sens în mod nelegal de conturile și de identitatea unor alte persoane.

În ceea ce îl privește pe inculpatul V.A.I., s-a reținut că a ridicat/încasat în mod repetat sume de bani transferate din străinătate de diferiți cetățeni străini, cunoscând că acestea provin din organizarea unor licitații frauduloase, lansate prin intermediul rețelei internet.

În ceea ce îl privește pe inculpatul M.A.P., s-a reținut că a ridicat/încasat în mod repetat sume de bani transferate din străinătate de diferiți cetățeni străini, cunoscând că acestea provin din organizarea unor licitații frauduloase lansate prin intermediul rețelei internet.

În ceea ce îl privește pe inculpatul T.C.R., s-a reținut că a vândut sau pus la dispoziția inculpaților cercetați în cauză, date și informații de natura celor necesare accesului neautorizat, organizării frauduloase de licitații pe site-uri specializate lansate pe internet, cunoscând activitatea infracțională a acestora; că a accesat fără drept serverele www.E.com cu scopul verificării valabilității conturilor unor clienți legitimi; că a deținut pe sistemele informatice proprii date informatice de natura celor care permit în tot sau în parte accesul la un sistem informatic.

În cursul urmăririi penale s-au administrat următoarele mijloace de probă: plângeri ale părților vătămate/părți civile, procesele - verbale de redare a interceptărilor convorbirilor telefonice efectuate de inculpatul B.C., procesele - verbale de redare a interceptărilor convorbirilor telefonice efectuate de inculpatul Ș.R.A., procesele - verbale de redare a interceptărilor convorbirilor telefonice efectuate de inculpatul Z.F.D., procesele - verbale de redare a interceptărilor convorbirilor telefonice efectuate de inculpatul S.A.I., procesele - verbale de redare a interceptărilor convorbirilor telefonice efectuate de inculpatul V.A.I., interceptarea traficului de date informatice corespunzător conexiunii Zapp, utilizată de inculpații S.A.I. și S.M.S., rezultatul accesului autorizat la adresa de e-mail, utilizată de inculpatul S.A.I., rezultatul accesului autorizat la adresa de e-mail, utilizată de inculpatul C.A.A., verificări telefoane, listinguri telefonice, verificări IP-uri, documente bancare, verificări evidența populației, intrări/ieșiri, procese verbale investigații, verificări cazier judiciar, percheziții domiciliare, percheziție informatică asupra sistemelor ridicate de la domiciliul inculpatului B.C., percheziție informatică asupra sistemelor ridicate de la domiciliul inculpatului Ș.R.A., percheziție informatică asupra sistemelor ridicate de la domiciliul inculpatului T.R.C., percheziție informatică asupra sistemelor ridicate de la domiciliul inculpatului Z.F.D., percheziție informatică asupra sistemelor ridicate de la familia B., percheziție informatică asupra sistemelor ridicate - unitate gygabit și stațiile 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, declarații inculpați.

În cursul cercetării judecătorești, după citirea actului de sesizare, conform art. 322 C. pen., au fost audiați inculpații Z.F.D., S.A.I., B.Ș.S., S.M., T.C.R., B.C., Ș.R.A., S.R.F., Ț.S.M., C.A.A., D.I.A., M.A.P., B.P.M., S.C.A., P.C.E., V.A.G., N.M., V.B.G., S.D.I., A.I.G., în conformitate cu disp. art. 323 C. pen. și martorii B.E., P.S., S.M., B.M., B.F., E.A.Ș., Ș.M.V., M.C., Ț.N.C., B. (fost C.) A., declarațiile acestora fiind consemnate în scris și atașate la dosarul cauzei.

În ceea ce îi privește pe martorii C.F.R., C.M., Z.I.O., D.I.V., T.F.C., P.S.G., S.C.I., P.C.Ș., instanța de fond a făcut aplicarea disp. art. 327 alin. (3) C. pen., constatând imposibilitatea audierii acestora.

De asemenea, instanța de fond a administrat proba cu înscrisuri în circumstanțiere solicitată de inculpații M.A.P., Ș.R.A., S.C.A., C.A.A., N.M., T.C.R., S.D.I., S.R.F., B.P.M., V.B.G., Ț.S.M., S.M.S., D.I.A., B.Ș.S., S.A.I., B.C., P.C.E., V.B.G.

Inculpatul S.D.I. a consemnat la dispoziția Tribunalului București, suma de 4000 de lei, reprezentând o parte din prejudiciul produs.

Analizând materialul probator administrat în cursul urmăririi penale și al cercetării judecătorești, instanța de fond a reținut în fapt și în drept următoarele:

În perioada 2003-2004, mai multe persoane vătămate, cetățeni străini, au formulat plângeri penale cu privire la săvârșirea unor fapte de înșelăciune prin intermediul unor site-uri, în cadrul unor licitații privind vânzarea unor bunuri hardware și electronice (laptopuri, televizoare plasma, camere video, etc.), dar și autoturisme, motociclete, ATV-uri sau biciclete.

Din plângerile și documentele anexate (în principal corespondența purtată cu persoanele care s-au prezentat drept deținătorii conturilor și vânzătorii bunurilor respective), a rezultat că persoanele vătămate, în marea lor majoritate cetățeni americani, au accesat site-uri specializate pentru licitații, lansate pe internet (în principal www.E.com, dar și www.U.com, www.m.de, www.y.com, www.a.com, www.a.com, www.c.com, www.us.com) cu scopul achiziționării unor bunuri on line.

Compania www.E.com, prin pagina de web www.E.com, asigură mediul informatic în care persoanele interesate în a vinde sau a cumpăra diverse produse ori servicii, pot efectua aceste tranzacții. Pentru a încheia o tranzacție, persoana interesată trebuie să devină membru/utilizator www.E.com, sens în care se înregistrează ca „seller” (vânzător) sau „buyer” (cumpărător) prin completarea unor câmpuri (rubrici) conținând date personale, precum nume, prenume, adresă, cod poștal, numărul cărții de credit și de asemenea, își va alege un nume de utilizator pe care îl va folosi în relațiile cu ceilalți membri www.E.com (username/www.E.com/user ID).

Înregistrarea ca utilizator este gratuită și verificabilă prin informațiile obligatorii care trebuiesc completate și care trebuie să coroboreze între ele serviciile asigurate de companie, respectiv de găzduire a ofertelor de vânzare, însă serviciile de licitare propriu zisă, sunt plătite de utilizator (prin cartea de credit, cu cec, virament etc. în raport de rubrica completată).

Numele de utilizator (username) și parola vor permite persoanei să acceseze mediul pus la dispoziție prin pagina de web www.E.com (ori similar, existând branșe ale companiei precum www.E.com.uk - Marea Britanie, www.E.com.de - Germania).

Numele de utilizator este unic și identifică fiecare persoană în parte. Produsele înregistrate spre vânzare sunt de asemenea identificate prin numere unice, ca de altfel și anunțurile de cumpărare. Conform uzanțelor, la deschiderea licitațiilor, vânzătorul, persoană fizică ori juridică, indică produsul oferit spre vânzare, caracteristicile acestuia, prețul de pornire, precum și adresa de contact, e-mail, telefon, fax etc. După închiderea licitației și declararea formală a unui câștigător, între acesta și vânzător este inițiată corespondența agreată, de cele mai multe ori, așa cum este și recomandat, prin intermediul interfeței puse la dispoziție de către platforma comercială sau prin e-mail direct, pentru perfectarea detaliilor vânzării-cumpărării, respectiv prețul ferm, condițiile și modalitățile de plată, condițiile de livrare, termenul de livrare, garanțiile etc.

În unele situații, persoanele interesate (precum părțile vătămate din prezenta cauză), ies de sub protecția mediului asigurat de companie (care agreează doar anumite modalități de plată, controlabile) și corespondează direct, în baza unei încrederi presupuse în persoana co-contractantului, prin poșta electronică (e-mail), stabilind direct detaliile necesare perfectării contractului de vânzare-cumpărare. Drept urmare, principala obligație asumată de persoanele vătămate, „câștigători” ai licitațiilor, respectiv plata prețului (total sau jumătate pentru sumele foarte mari), se execută prin transfer direct pe numele și la adresele indicate de așa zișii „vânzători”.

Așa cum rezultă din corespondența atașată plângerilor de către persoanele vătămate, aceste detalii necesare perfectării unei reale vânzări-cumpărări, au fost stabilite, iar principala obligație asumată de persoanele vătămate, „câștigători” ai licitațiilor - plata prețului - a fost executată prin transfer pe numele și la adresele indicate de vânzători.

În realizarea activității infracționale, inculpații, prin folosirea conturilor de www.E.com ale unor utilizatori legitimi, purtau corespondență prin poșta electronică cu atribuirea unor calități mincinoase și identități reale fraudulos folosite, prezentau prin texte-șablon caracteristicile produselor și condițiile de plată, urmărind astfel să creeze părților vătămate convingerea că produsele oferite la vânzare existau în realitate, acestea din urmă plătind contravaloarea lor în condițiile cerute de către inculpați.

Bunurile oferite și vândute în această modalitate nu au ajuns niciodată în posesia cumpărătorilor, pentru că nu au existat niciodată. De altfel, nu a existat niciodată în intenția vânzătorilor achiziționarea unor astfel de bunuri, pentru ca vânzarea să fie perfectată.

La începutul anului 2003, inculpații B.C. și Ș.R.A., au racolat diferite persoane - inculpații Z.F.D., T.C.R., S.A.I., zis C., P.R.S., S.D.I., B.P.M. - care s-au constituit într-un grup având ca scop crearea unor filiere prin intermediul cărora să materializeze ideea infracțională, respectiv organizarea sistematică de licitații frauduloase pe site-urile specializate menționate privind vânzarea unor bunuri inexistente.

Din mai multe zone ale capitalei, în principal din săli de internet, sub pretextul unor oferte, în aparență reale, de vânzare a unor produse (PC-uri, laptop-uri, camere video, aparate foto, subansamble, autoturisme, biciclete, motociclete, etc.), cu indicarea calității acestora, prețul de pornire, numele și adresa de contact a vânzătorilor, inculpații B.C., Ș.R.A., Z.F.D., S.A.I., S.D.I., B.P.M. au lansat o serie de licitații pe site-uri specializate, precum www.E.com, A., Y.A. ș.a.

Pentru a îngreuna posibilitatea identificării lor și pentru a câștiga încrederea cumpărătorilor, care datorită numeroaselor fraude comise prin internet de cetățeni români, evitau să încheie tranzacții cu persoane din România, cei doi au apelat la ajutorul inculpatului P.R.S., cetățean român, cu reședința necunoscută în SUA. Acesta își procura identități false, pe care le transmitea în România, spre a fi apoi indicate victimelor, care expediau banii prin W.U. în diferite orașe din SUA. După ce victimele comunicau datele necesare operării transferurilor (numele și adresa ordonatorului, numărul de transfer – M.T.C.N., cuantumul, eventual întrebări cheie, parole ș.a.), acestea erau transmise telefonic, prin voce sau SMS inculpatului P.R.S., care ridica sumele transferate drept preț de către persoanele vătămate, ca urmare a licitațiilor organizate de inculpații B.C. și Ș.R.A.. Plângerile formulate de persoanele vătămate indică aceste identități false drept autori ai înșelăciunilor ale căror victime au fost.

Ulterior, în dezvoltarea activității infracționale, inculpații B.C. și Ș.R.A. au început racolarea altor persoane, care să primească identitățile furnizate de inculpatul P.R.S. și să le folosească în organizarea licitațiilor frauduloase, urmând ca profitul material să se împartă între persoanele implicate, potrivit contribuției fiecăruia și rolului în ierarhia grupului infracțional organizat.

În acest scop, au fost atrași inițial, inculpații Z.F.D., S.A.I., T.C.R., M. (fost S.) D.I., și B.P.M., sarcinile fiecăruia fiind bine stabilite.

Astfel, inculpatul P.R.S. se ocupa de procurarea actelor de identitate false, comunicând identitatea și adresa persoanei, prin telefon sau prin poșta electronică inculpaților B.C. sau Ș.R.A. Aceștia comunicau mai departe datele inculpaților Z.F.D., S.A.I., S.D.I., B.P.M., care organizau licitațiile frauduloase, solicitând ca prețul pentru produsele oferite la vânzare să fie expediat în SUA, pe adresa și identitatea respectivă. Datele privind transferul banilor erau apoi comunicate prin telefon sau prin poșta electronică inculpaților B.C. sau Ș.R., care le transmiteau pe aceeași cale inculpatului P.R.S. Acesta din urmă ridica banii, își oprea 40% din valoarea transferului, și expedia restul de bani de pe numele său, al mamei sale, sau de pe identități fictive, prin serviciul W.U., pe numele inculpaților B.C., Ș.R., sau pe alte identități comunicate de aceștia. Ulterior banii erau împărțiți conform înțelegerii prealabile și implicării fiecărui inculpat în activitatea infracțională desfășurată.

Inculpatul T.R.C. se ocupa cu obținerea frauduloasă de conturi ale unor utilizatori legitimi ale site-urilor de licitații (user și parolă) și date ale unor cărți de credit, necesare în organizarea licitațiilor frauduloase. Legătura acestuia cu grupul infracțional a fost asigurată de inculpatul Ș.R.A., prin intermediul căruia erau transmise aceste informații și celorlalte persoane. Ulterior, schimbul de informații s-a realizat și direct, respectiv cu inculpații Z.F.D., S.A.I., N.E.D., B.C., S.D.I., inculpatul T.R.C., transmițându-le acestora din urmă, fără drept și contra cost parole, coduri de acces și alte asemenea date informatice care permit accesul total sau parțial la un sistem informatic în scopul utilizării acestora în mod fraudulos în activitatea de vânzare de bunuri inexistente pe internet în cadrul grupului constituit inițial au fost atrase ulterior și alte persoane.

Astfel, în jurul inculpatului Z.F.D. au fost atrași inculpații C.A.A., A.I.G., P.C.E., V.A.G., S.R.F., V.B.G., S.C.A., Ț.S.M., care organizau licitațiile privind vânzarea bunurilor inexistente în realitate și inculpații N.E.D., N.M., care ridicau sumele de bani aferente transferurilor efectuate de persoanele vătămate.

Totodată, în jurul inculpatului S.A.I., au fost atrași inculpații B.Ș.S., S.M.S. și D.I., care se ocupau cu organizarea licitațiilor frauduloase, precum și inculpații V.A.I., M.A.P. care ridicau sumele de bani obținute.

Astfel, ramificațiile grupului infracțional se prezintă după cum urmează:

- P.R.S., zis „Ț.” - ridicător;

- B.C. și Ș.R.A. inițiatori, coordonatori, licitatori;

- F.T. și Z.D., - constituire, coordonare grup;

- B.P.M.- licitator;

-M. (S.) D. – licitator;

- S.A.I., zis „X.” - constituire, coordonare grup;

- S.C.A. licitator;

- C.A. licitator;

- Ț.M. licitator;

- V.A.- licitator;

- P.C.E. licitator;

- V.B.G. licitator;

- S.R.F.- licitator;

- A.G. licitator;

- N.M. – ridicător;

- N.E.D. – ridicător;

- S.M.- licitator;

- B.Ș.- licitator;

- D.I. licitator;

- M.A.P. ridicător;

- V.A.I. ridicător;

Art. 2 alin. (1) lit. a) al legii definește „grupul infracțional organizat” ca fiind grupul structurat, format din trei sau mai multe persoane, care există pentru o perioadă și acționează în mod coordonat în scopul comiterii uneia sau mai multor infracțiuni grave, pentru a obține direct sau indirect un beneficiu financiar sau alt beneficiu material; nu constituie grup infracțional organizat grupul format ocazional în scopul comiterii imediate a uneia sau mai multor infracțiuni și care nu are continuitate sau o structură determinată ori roluri prestabilite pentru membrii săi în cadrul grupului. în prezenta cauză, s-a reținut că între membrii grupului (inclusiv subramuri) există o coeziune, exprimată prin modul în care au fost schimbate informațiile și planificate activitățile infracționale. S-a observat totodată, o grijă efectivă de împărțire a beneficiilor posibil de realizat, precum și o grijă în remedierea unor eventuale pierderi.

S-a reținut că inițierea și constituirea grupului organizat este relevată de manifestarea de voință a membrilor, în sensul constituirii acestuia sau de adeziune la grupul format. Efortul individual și calitățile proprii ale fiecărui participant au contribuit la menținerea structurii grupului și totodată la atingerea scopurilor pentru care s-a constituit grupul, respectiv obținerea de beneficii materiale și comiterea de infracțiuni grave.

între inculpați a existat o activitate efectivă de coordonare, organizare și control desfășurată de inculpații B.C., Ș.R.A., Z.F.D. asupra activității infracționale a celorlalți inculpați, în timp ce inculpatul P.R.S. se ocupa de ridicarea banilor din SUA.

Din materialul probator administrat în cauză instanța de fond a reținut că între cele trei mari grupuri infracționale, astfel cum au fost prezentate în schema anterioară, a existat o înțelegere în sensul inițierii, constituirii/formării unei grupări care, sub o îndrumare quasiunitară, să pună în aplicare un plan infracțional amplu și bine conturat, având ca principal obiectiv înșelarea părților vătămate prin vânzarea unor produse fictive, activitate producătoare de beneficii materiale importante.

Instanța de fond a mai reținut că materialul probator administrat demonstrează locul fiecăruia în ierarhia grupului. Astfel, în cadrul primului grup infracțional organizat, inculpații Z.F.D., Ș.R. și B.C. au executat acte de conducere, finanțare, planificare a activității infracționale, în timp ce ceilalți inculpați au efectuat acte materiale în vederea punerii în executare a activității infracționale.

Astfel, inițial, inculpații B. și Ș. foloseau pentru licitațiile fictive conturile de www.E.com ale unor utilizatori legitimi procurate contra cost de la inculpatul T.C.R., în timp ce inculpatul P.R.S. le comunica identitățile fictive, acesta din urmă ocupându-se și de ridicarea sumelor de bani din SUA.

Ulterior, în activitatea infracțională au fost cooptați inculpații Z.I.D., S.C.A., C.A., Ț.M., V.A., P.C.E., V.B.G., S.R.F., A.G. care au efectuat licitațiile frauduloase, în timp ce inculpații N.M. (în privința căruia nu s-a reținut însă participarea la grupul infracțional organizat, datorită specificului activității acestui inculpat) și N.E.D. ridicau din străinătate banii trimiși cu titlu de preț de către părțile vătămate.

În cadrul celui de-al doilea grup infracțional organizat, inculpații B.C. și Ș.R.A. aveau același rol, de inițiatori și coordonatori, în timp ce inculpații B.P.M. și M. (S.) D. erau licitatori.

În cadrul celui de-al treilea grup, inculpatul S.A.I. a avut rolul de a constitui și coordona grupul infracțional organizat, în timp ce inculpații S.M., B.Ș., D.I. au efectuat licitațiile frauduloase, M.A.P. (în privința căruia nu s-a reținut însă participarea la grupul infracțional organizat, datorită specificului activității acestui inculpat) și V.A.I. ridicau sumele de bani trimise de cumpărători cu titlu de preț.

De asemenea, s-a constatat că este îndeplinită și condiția elementului material al laturii subiective, întrucât inculpații au cunoscut și acceptat să facă parte dintr-un grup infracțional organizat, iar fiecare acțiune realizată a condus la aducerea la îndeplinire efectivă a scopului pentru care există grupul.

Tribunalul a concluzionat faptul că inculpații au acționat organizat, într-un grup format din mai multe persoane, că acest grup a acționat o perioadă lungă de timp, respectiv 2003 - 2004, în mod coordonat, în scopul comiterii infracțiunilor informatice pentru a obține beneficii financiare, fiind astfel îndeplinite elementele constitutive ale infracțiunii de inițiere și constituire a unui grup infracțional organizat prevăzută de disp. art. 7 alin. (1) și alin. (3) din Legea nr. 39/2003.

În raport de cele mai sus arătate, s-a reținut că susținerile inculpaților în sensul că faptele săvârșite nu întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute în art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 sunt infirmate de probele administrate în cauză.

Prin urmare, instanța de fond, analizând probele în mod exhaustiv, a prezentat activitatea infracțională a fiecăruia dintre inculpați și a constatat că faptele pentru care au fost trimiși în judecată îndeplinesc condițiile laturii obiective și subiective ale infracțiunilor reținute în actul de sesizare și au fost săvârșite de aceștia cu vinovăție, dispunând condamnarea acestora.

În ceea ce privește soluționarea laturii civile a cauzei, Tribunalul a avut în vedere următoarele considerații:

În realizarea activității infracționale, inculpații licitatori foloseau conturilor de www.E.com ale unor utilizatori legitimi, obținute, astfel cum s-a reținut în latura penală a cauzei, de la inculpatul T. în corespondența purtată prin poșta electronică cu părțile vătămate/părțile civile, inculpații licitatori și-au atribuit identități nereale și, după stabilirea detaliilor necesare perfectării vânzării-cumpărării produselor care în realitate nu existau (respectiv preț, modalitate de expediere), „câștigătorii” licitațiilor urmau să facă plata prețului prin transfer, direct pe numele și la adresele indicate de „vânzători”.

Astfel cum s-a reținut în latura penală a cauzei, inculpații B.C. și Ș.R.A. au apelat la ajutorul inculpatului P.R.S., care avea reședința în SUA, acesta din urmă procurându-și identități false, pe care le transmitea în România celor doi inculpați, (prin telefon sau sms) identități care erau indicate „câștigătorilor” licitațiilor, care expediau banii prin W.U. în diferite orașe din SUA. Părțile vătămate/civile comunicau datele necesare operării transferurilor pe numele și la adresele indicate de „vânzători”, (numele și adresa ordonatorului, numărul de transfer –M.T.C.N., cuantumul sumei) acestea fiind transmise telefonic inculpatului P.R.S., care ridica sumele transferate.

Ulterior, când activitatea infracțională s-a dezvoltat și a căpătat amploare, inculpații B.C. și Ș.R.A. au început racolarea altor persoane, care să primească identitățile furnizate de inculpatul P.R.S. și să le folosească în organizarea licitațiilor frauduloase, sau care să-i sprijine în activitatea infracțională, urmând ca profitul material ilegal obținut să se împartă între persoanele implicate.

Astfel, în grupul infracțional au fost atrași inițial, inculpații Z.F.D., S.A.I., T.C.R., M. (fost S.) D.I., B.P.M., care organizau licitațiile frauduloase, datele privind transferul banilor fiind comunicate inculpaților B.C. sau Ș.R., care le transmiteau pe aceeași cale inculpatului P.R.S.. Acesta din urmă ridica banii, își oprea 40% din valoarea transferului, și expedia restul de bani, pe numele inculpaților B.C., Ș.R., sau pe alte identități comunicate de aceștia, banii fiind împărțiți conform înțelegerii prealabile și implicării fiecăruia în activitatea infracțională.

Ulterior, în cadrul grupului constituit inițial au fost atrase și alte persoane. în jurul inculpatului Z.F.D. au fost atrași inculpații C.A.A., A.I.G., P.C.

E.V.A.G., S.R.F., V.B.G., S.C.A., Ț.S.M. care organizau licitații privind vânzarea bunurilor inexistente în realitate și inculpații N.E.D., N.M., care ridicau din străinătate sumele de bani aferente transferurilor efectuate de persoanele vătămate/civile. în jurul inculpatului S.A.I. au fost atrași inculpații B.Ș.S., S.M.S., D.I. (licitatori) și inculpații V.A.I., M.A.P. (care ridicau sumele de bani aferente transferurilor efectuate de persoanele vătămate/civile).

În actul de sesizare a instanței s-a reținut, în mod corect, următoarele sume de bani obținute de inculpați. Astfel, așa cum s-a reținut și în latura penală a cauzei, din documentele primite de la instituțiile bancare, prin serviciile M.G. și W.U., și din cadrul P.R., a rezultat că în total inculpații au ridicat suma de 107.985 dolar SUA și suma de 9.581 EURO după cum urmează:

- B.C. a ridicat suma de 46.035 dolar SUA;

- Ș.R.A. a ridicat suma de 5.000 dolar SUA;

- B.S. a ridicat suma de 1.032 dolar SUA;

- E.A.Ș. a ridicat suma de 19.594 dolar SUA;

- Z.F.D. a ridicat suma de 6.831 EURO;

- A.I.G. a ridicat suma de 2.750 Euro și suma de 21.378 dolar SUA;

- C.F.R. a ridicat suma de 1818 dolar SUA;

- S.A.I. a ridicat suma de 1800 dolar SUA;

- S.M.S. a ridicat suma de 516,86 dolar SUA;

- V.A.I. a ridicat suma de 10.812 dolar SUA.

De asemenea, inculpatul P.R.S. a expediat inculpatului B.C. peste 25.000 dolar SUA prin intermediul firmei SC A. SRL însă, astfel cum se reține în mod corect în actul de sesizare, această sumă reprezintă un profit parțial, deoarece din materialul probator administrat în cauză a rezultat că pentru primirea banilor au fost folosite și alte metode în afara transferurilor efectuate prin W.U. și M.G.. Astfel, diverse sume de bani fiind înmânate direct sau prin intermediari inculpaților.

Astfel, N.E.D., B.A. și P.C.Ș. au declarat că au fost situații când banii au fost aduși de ei personal în România, aspect care se coroborează și cu declarația inculpatului Z.F.D., care precizează, în plus, că și N.M., zis M., îi trimitea banii în România prin șoferi de microbuze. în plus, inculpatul S.C.A. a declarat că numitul Z.I.G. (fratele inculpatului Z.F.D.) a adus personal în România bani proveniți din licitații frauduloase, fapt confirmat și de procesele verbale de redare a convorbirilor telefonice purtate între inculpatul Z.F.D. și M.C.. De asemenea, inculpatul V.A.I. a declarat că banii îi erau aduși în România prin șoferii autobuzelor și microbuzelor care făceau curse externe.

Însă, sumele de bani menționate mai sus nu reprezintă prejudiciul total cauzat prin activitatea ilicită a inculpaților. Astfel, sumele transmise inculpaților (prin M.G., W.U., Poșta Română, personal de martori sau inculpați sau transmiși prin șoferii de autobuze sau microbuze) reprezintă doar o parte din prejudiciul creat, întrucât un procent între 30% și 50% era oprit de cei care ridicau banii din străinătate, iar companiile prin care se efectuau transferurile opreau un comision între 7% și 15%.

Mai mult, astfel cum s-a reținut în latura penală a cauzei, din interceptările convorbirilor telefonice a rezultat că nu toate persoanele vătămate prin activitatea ilicită a inculpaților au depus plângeri penale (a se vedea latura penală a cauzei, în care se evidențiază transferurile interceptate și din care rezultă mai multe identități decât cele menționate de părțile vătămate care au formulat plângeri penale, astfel cum se va evidenția în continuare).

Astfel, din plângerile penale formulate de părțile vătămate L.S., R.Y., J.F., M.D., R.J.F., G.R., N.J., E.A.K., A.M.E., M.H., H.J., R.D.B., W. (B.) F., M.M., A.J.B., J.J.W., R.G.M., S.M.C., M.S., R.O.K., M.K.H., T.A.W., L.K.K.R., M.A.M.J., M.L., J.J.G., M.J.Q., R.S.C., A.F., A.D.F., M.W.B., R.W.F., B.P., A.G., R.M. III, R.S., P.O., J.P., J.P.T., J.C.L., J.R., S.D., J.H.T., D.Z., W.J.G., A.C.S., J.W.J., P.F., R.J.R., E.C.B., S.M.H., M.T., T.D.D.N., A.D.R., J.R., C.H.H., G.C., S.H., M.L., E.V., T.S., A.R.M., J.E.C., K.B., C.J.G., J.L.B., H.H.G., K.L.M., P.S.W., J.G.J., P.A.F., G.E.B., F.S., J.B., G.C., R.D.F., A.B.P., H.C., S.L., R.E.M.C., E.S., L.R.T., E.S., J.C.W.L., K.H., M.R., Y.N.K., W.S.M., V.G., G.P., J.C., J.V.H., S.D.B., R.K., T.N., M.R.P., B.G., J.K., E.C., D.W., D.P.H., A.B.M., E.S., J.W., A.J.D.M., L.P., J.A.D., S.S., K.S., J.D. (cu excepția E-bay și a părților civile J.K.S. și T.E.J., în privința cărora acțiunea civilă a fost respinsă), a rezultat un prejudiciu de 166.457,98 dolar SUA (rezultat din adiționarea sumelor plătite de aceste părți civile).

În consecință, tribunalul a constatat că, în mod corect s-a reținut prin actul de sesizare în urma analizării sesizărilor depuse de cetățenii străini că prejudiciul este de peste 150.000 dolar SUA, cu precizarea - corectă și de această dată - că prejudiciul efectiv creat este mult mai mare, deoarece nu toate persoanele păgubite s-au adresat autorităților române, din interceptarea convorbirilor telefonice au rezultat și alte transferuri sau identități decât cele care se regăsesc în cuprinsul plângerilor părților vătămate/civile). S-a constatat așadar presupusa neconcordanță (invocată de apărătorii inculpaților) dintre această sumă și totalul transferurilor identificate în comunicările interceptate între membrii grupării.

Astfel, din interceptările convorbirilor telefonice a rezultat un total de 327.577 dolar SUA în urma verificării acestor transferuri la W.U. a rezultat că 57.565,77 dolar SUA au fost retrași de expeditori înainte ca sumele de bani să fie ridicate, iar 213.775 dolar SUA au fost ridicați efectiv de către membrii grupului.

Tribunalul a avut în vedere în soluționarea laturii civile faptul că majoritatea identităților fictive transmise către părțile vătămate au fost identificate în interceptările convorbirilor telefonice purtate între inculpați însă, datorită specificului activității infracționale, astfel cum s-a reținut în latura penală a cauzei, este imposibil a se stabili care dintre inculpații care aparțin grupurilor infracționale (identificate în latura penală a cauzei) a efectuat respectiva licitație. Instanța de fond a mai avut în vedere și faptul că suma de bani oprită cu titlu de comision de către ridicători era variabilă, la fel și modalitatea de împărțire a sumelor de bani obținute din licitațiile frauduloase. Mai mult, o parte din sumele de bani erau aduse personal în România sau prin șoferi de microbuze.

Pe de altă parte însă, Tribunalul, a reținut că prejudiciile create părților civile sunt consecința activității ilicite conjugate a tuturor membrilor grupului infracțional (conform schemei grupului infracțional evidențiată în latura penală a cauzei) și, în consecință, a constatat incidența în cauză a disp. art. 1003 C. civ., potrivit cărora când delictul este imputabil mai multor persoane, aceste persoane sunt ținute solidar pentru despăgubirea părților vătămate constituite părți civile. Astfel, Tribunalul, a reținut că prejudiciul creat părților civile nu se limitează la suma efectivă încasată de fiecare inculpat (respectiv procentul încasat de fiecare inculpat din sumele obținute în urma licitațiilor), așa cum au susținut în mod constant aceștia, sau, în privința inculpatului T., la contravaloarea conturilor vândute către inculpați. Prejudiciul creat acestor părți civile constă în suma efectiv plătită de părțile civile (inclusiv comisionul plătit societăților bancare pentru transmiterea sumelor de bani), chiar dacă fiecare inculpat urma să încaseze doar un procent din această sumă.

În raport de declarațiile părților vătămate/civile și de corespondența atașată acestor plângeri, precum și de procesele verbale de redare a convorbirilor telefonice, Tribunalul a stabilit identitățile false folosite pentru realizarea tranzacțiilor, discuțiile inculpaților dintre cele trei mari grupuri infracționale în care s-a identificat identitatea falsă folosită, aspecte în raport de care, constatând îndeplinite condițiile răspunderii delictuale (fapta ilicită a inculpaților, prejudiciul produs, legătura de cauzalitate între acestea și vinovăția inculpaților), i-a obligat în solidar pe inculpații care au făcut parte din fiecare dintre cele trei grupuri infracționale la plata sumelor de bani către părțile vătămate constituite părți civile astfel:

- primul grup: P.R.S., B.C., Ș.R.A., Z.F.D., S.C.A., C.A.A., Ț.S.M., V.A.G., P.C.E., V.B.G., S.R.F., A.I.G., N.E.D. fost C., N.M.;

- al doilea grup: P.R.S., B.C., Ș.R.A., S.D.I., B.P.M. (însă, astfel cum se va reține mai jos, părțile vătămate înșelate de acest grup infracțional nu s-au constituit părți civile)

- al treilea grup: P.R.S., B.C., Ș.R.A., S.A.I., B.Ș.S., S.M.S., M.A.P., V.A.I.

Inculpatul T.C.R. a fost obligat în solidar cu fiecare dintre inculpații aflați în unul dintre grupurile infracționale organizate, având în vedere că acesta a furnizat conturile inculpaților licitatori, contribuind astfel esențial și nemijlocit la crearea prejudiciilor aduse tuturor părților civile.

Astfel:

1. Partea vătămată L.S. s-a constituit parte civilă cu suma de 1824 dolar SUA, reprezentând valoarea bunurilor achiziționate de la vânzătorul care s-a prezentat cu identitatea A.C./K.D.

Identitatea „A.C.” a fost identificată în convorbirile telefonice interceptate între inculpații Ș.R.A. și B.C.

2. Partea vătămată R.Y. s-a constituit parte civilă cu suma de 981 dolar SUA, reprezentând valoarea bunurilor achiziționate de la vânzătorul care s-a prezentat cu identitatea P.R.

Această identitate a fost identificată în convorbirile telefonice interceptate între inculpații P.R.S. și B.C.

Partea vătămată J.F. s-a constituit parte civilă cu suma de 2250 dolar SUA, reprezentând valoarea bunurilor achiziționate de la vânzătorul care s-a prezentat cu identitatea A.T.

Această identitate a fost identificată în convorbirile telefonice interceptate între inculpații Ș.R.A. și B.C.

3. Partea vătămată M.D. s-a constituit parte civilă cu suma de 1300 dolar SUA, reprezentând valoarea bunurilor achiziționate de la vânzătorul care s-a prezentat cu identitatea E.B.

Această identitate a fost identificată în convorbirile telefonice interceptate între inculpații P.R.S. și B.C.

4. Partea vătămată R.J.F. s-a constituit parte civilă cu suma de 1050 dolar SUA, reprezentând valoarea bunurilor achiziționate de la vânzătorul care s-a prezentat cu identitatea G.C./A.G.

Această identitate a fost identificată în convorbirile telefonice interceptate între inculpații Ș.R.A. și B.C.

5. Partea vătămată G.R. s-a constituit parte civilă cu suma de 1809 dolar SUA, reprezentând valoarea bunurilor achiziționate de la vânzătorul care s-a prezentat cu identitatea D.H.

Această identitate a fost identificată într-un mesaj primit de inculpatul Ș.R.A.

6. Partea vătămată N.J. s-a constituit parte civilă cu suma de 500 dolar SUA, reprezentând valoarea bunurilor achiziționate de la vânzătorul care s-a prezentat cu identitatea D.K.

Această identitate a fost identificată în convorbirile telefonice interceptate între inculpații Ș.R.A. și B.C. și B. și Z.F.D.

7. Partea vătămată E.A.K. s-a constituit parte civilă cu suma de 999 dolar SUA, reprezentând valoarea bunurilor achiziționate de la vânzătorul care s-a prezentat cu identitatea D.K.

Această identitate a fost identificată în convorbirile telefonice interceptate între inculpații Ș.R.A. și B.C. și B. și Z.F.D..

8. Partea vătămată A.M.E. s-a constituit parte civilă cu suma de 771 dolar SUA, reprezentând valoarea bunurilor achiziționate de la vânzătorul care s-a prezentat cu identitatea A.K.

Această identitate a fost identificată în convorbirile telefonice interceptate între inculpații B.C. și P.R.S.

9. Partea vătămată M.H. s-a constituit parte civilă cu suma de 1919 dolar SUA, reprezentând valoarea bunurilor achiziționate de la vânzătorul care s-a prezentat cu identitatea A.C.

Această identitate a fost identificată în convorbirile telefonice interceptate între inculpații Ș.R.A. și B.C.

10. Partea vătămată H.J. s-a constituit parte civilă cu suma de 1150 dolar SUA, reprezentând valoarea bunurilor achiziționate de la vânzătorul care s-a prezentat cu identitatea R.B.

Această identitate a fost identificată în convorbirile telefonice interceptate între inculpații Z.F.D. și B.C.

11. Partea vătămată R.D.B. s-a constituit parte civilă cu suma de 1800 dolar SUA, reprezentând valoarea bunurilor achiziționate de la vânzătorul care s-a prezentat cu identitatea R.K. („A.”).

Identitatea A.K. a fost identificată în convorbirile telefonice interceptate dintre inculpații Ș.R.A. și B.C..

12. Partea vătămată W. (B.) F. s-a constituit parte civilă cu suma de 1047 dolar SUA, reprezentând valoarea bunurilor achiziționate de la vânzătorul care s-a prezentat cu identitatea R.B.

Această identitate a fost identificată în convorbirile telefonice interceptate între inculpații Z.F.D. și B.C.

13. Partea vătămată M.M. s-a constituit parte civilă cu suma de 1100 dolar SUA, reprezentând valoarea bunurilor achiziționate de la vânzătorul care s-a prezentat cu identitatea A.T., alias A.

Această identitate a fost identificată în convorbirile telefonice interceptate între inculpații Ș.R.A. și B.C.

14. Partea vătămată A.J.B. s-a constituit parte civilă cu suma de 1581 dolar SUA, reprezentând valoarea bunurilor achiziționate de la vânzătorul care s-a prezentat cu identitatea I.M., alias S.M.

Identitatea „S.M.” a fost identificată în convorbirile telefonice interceptate între inculpații Ș.R.A. și B.C. (fila 150, vol. VIII, DUP).

15. Partea vătămată J.J.W. s-a constituit parte civilă cu suma de 1600 dolar SUA, reprezentând valoarea bunurilor achiziționate de la vânzătorul care s-a prezentat cu identitatea B.G., alias J.M.

Această identitate a fost identificată în convorbirile telefonice interceptate între inculpații B.C. și Ș.R.A..

16. Partea vătămată R.G.M. s-a constituit parte civilă cu suma de 1502 dolar SUA, reprezentând valoarea bunurilor achiziționate de la vânzătorul care s-a prezentat cu identitatea B.G., alias A.B.G.

Această identitate a fost identificată în convorbirile telefonice interceptate între inculpații B.C. și Ș.R.A.

17. Partea vătămată S.M.C. s-a constituit parte civilă cu suma de 1074.99 dolar SUA, reprezentând valoarea bunurilor achiziționate de la vânzătorul care s-a prezentat cu identitatea R.O.B., alias P.W.

Identitatea „R.O.B.” a fost identificată în convorbirile telefonice interceptate între inculpații Z.F.D. și B.C.

18. Partea vătămată M.S. s-a constituit parte civilă cu suma de 1070 dolar SUA, reprezentând valoarea bunurilor achiziționate de la vânzătorul care s-a prezentat cu identitatea S.M., J.M.

Identitatea „S.M.” a fost identificată în convorbirile telefonice interceptate între inculpații Ș.R.A. și B.C.

19. Partea vătămată R.O.K. s-a constituit parte civilă cu suma de 1189 dolar SUA, reprezentând valoarea bunurilor achiziționate de la vânzătorul care s-a prezentat cu identitatea A.K., alias A.G..

Identitatea „A.G.” a fost identificată în convorbirile telefonice interceptate între inculpații Ș.R.A. și B.C.

20. Partea vătămată M.K.H. s-a constituit parte civilă cu suma de 900 dolar SUA, reprezentând valoarea bunurilor achiziționate de la vânzătorul care s-a prezentat cu identitatea J.M./A.G.

Identitatea „A.G.” a fost identificată în convorbirile telefonice interceptate între inculpații Ș.R.A. și B.C.

21. Partea vătămată J.K.S. s-a constituit parte civilă cu suma de 1709 dolar SUA, reprezentând valoarea bunurilor achiziționate de la vânzătorul care s-a prezentat cu identitatea G.M.

Tribunalul nu a identificat însă această identitate în niciuna dintre convorbirile telefonice interceptate în cauză. De asemenea, nu a identificat nici nr. transferului W.U. (M.T.C.N.).

22. Partea vătămată T.A.W. s-a constituit parte civilă cu suma de 1600 dolar SUA, reprezentând valoarea bunurilor achiziționate de la vânzătorul care s-a prezentat cu identitatea A.K./R.K. (filele 93 -160, vol. III, DUP).

Identitatea „R.K.” a fost identificată în convorbirile telefonice interceptate între inculpații Z.F.D. și B.C.

23. Partea vătămată L.K.K.R. s-a constituit parte civilă cu suma de 500 dolar SUA, reprezentând valoarea bunurilor achiziționate de la vânzătorul care s-a prezentat cu identitatea P.A.B.

Această identitate a fost identificată în convorbirile telefonice interceptate între inculpații Ș.R.A. și B.C.

24. Partea vătămată M.A.M.J. s-a constituit parte civilă cu suma de 985 dolar SUA, reprezentând valoarea bunurilor achiziționate de la vânzătorul care s-a prezentat cu identitatea P.R.

Această identitate a fost identificată în convorbirile telefonice interceptate între inculpații P.R.S. și B.C.

25. Partea vătămată M.L. s-a constituit parte civilă cu suma de 2306.35 dolar SUA, reprezentând valoarea bunurilor achiziționate de la vânzătorul care s-a prezentat cu identitatea A.G..

Această identitate a fost identificată în convorbirile telefonice interceptate între inculpații Ș.R.A. și B.C.

26. Partea vătămată J.J.G. s-a constituit parte civilă cu suma de 867 dolar SUA, reprezentând valoarea bunurilor achiziționate de la vânzătorul care s-a prezentat cu identitatea A.K.

Această identitate a fost identificată în convorbirile telefonice interceptate între inculpații B.C. și P.R.S.

27. Partea vătămată M.J.Q. s-a constituit parte civilă cu suma de 865 dolar SUA, reprezentând valoarea bunurilor achiziționate de la vânzătorul care s-a prezentat cu identitatea A.G.

Această identitate a fost identificată în convorbirile telefonice interceptate între inculpații Ș.R.A. și B.C.

28. Partea vătămată R.S.C. s-a constituit parte civilă cu suma de 1400 dolar SUA, reprezentând valoarea bunurilor achiziționate de la vânzătorul care s-a prezentat cu identitatea A.K.

Această identitate a fost identificată în convorbirile telefonice interceptate între inculpații B.C. și P.R.S.

29. Partea vătămată A.F. s-a constituit parte civilă cu suma de 1090 dolar SUA, reprezentând valoarea bunurilor achiziționate de la vânzătorul care s-a prezentat cu identitatea J.M. alias S.M.

Această identitate a fost identificată în convorbirile telefonice interceptate între inculpații Ș.R.A. și B.C.

30. Partea vătămată A.D.F. s-a constituit parte civilă cu suma de 999,99 dolar SUA, reprezentând valoarea bunurilor achiziționate de la vânzătorul care s-a prezentat cu identitatea A.G.

Această identitate a fost identificată în convorbirile telefonice interceptate între inculpații Ș.R.A. și B.C.

31. Partea vătămată M.W.B. s-a constituit parte civilă cu suma de 2025 dolar SUA, reprezentând valoarea bunurilor achiziționate de la vânzătorul care s-a prezentat cu identitatea M.S., alias S.G..

Identitatea „S.M.” a fost identificată în convorbirile telefonice interceptate între inculpații Ș.R.A. și B.C.

32.Partea vătămată R.W.F. s-a constituit parte civilă cu suma de 663 dolar SUA, reprezentând valoarea bunurilor achiziționate de la vânzătorul care s-a prezentat cu identitatea R.K./M.D., M.D.B, M.D.W.

Această identitate a fost identificată în convorbirile telefonice interceptate între inculpații Ș.R.A. și B.C.

33.Partea vătămată B.P. s-a constituit parte civilă cu suma de 700 dolar SUA, reprezentând valoarea bunurilor achiziționate de la vânzătorul care s-a prezentat cu identitatea S.M./R.B.

Identitatea „S.M.” a fost identificată în convorbirile telefonice interceptate între inculpații Ș.R.A. și B.C.

34. Partea vătămată A.G. s-a constituit parte civilă cu suma de 2040 dolar SUA, reprezentând valoarea bunurilor achiziționate de la vânzătorul care s-a prezentat cu identitatea M.S.

Această identitate a fost identificată în convorbirile telefonice interceptate între inculpații Ș.R.A. și B.C.

Partea vătămată T.E.J. s-a constituit parte civilă cu suma de 3655 dolar SUA, reprezentând valoarea bunurilor achiziționate de la vânzătorul care s-a prezentat cu identitatea H.S.

Tribunalul nu a identificat însă această licitație în procesele verbale de redare a convorbirilor telefonice interceptate între inculpați. De asemenea, nu a identificat nici nr. transferului W.U. (M.T.C.N.).

35. Partea vătămată R.M. III s-a constituit parte civilă cu suma de 2255 dolar SUA, reprezentând valoarea bunurilor achiziționate de la vânzătorul care s-a prezentat cu identitatea J.K.

Această identitate a fost identificată într-un sms trimis de inculpatul S.R.F. inculpatului Z.F.D.

36. Partea vătămată R.S. s-a constituit parte civilă cu suma de 3135 dolar SUA, reprezentând valoarea bunurilor achiziționate de la vânzătorul care s-a prezentat cu identitatea V.M.

Această identitate a fost identificată într-un mesaj trimis de inculpatul V.A.G. inculpatului Z.F.D.

37. Partea vătămată P.O. s-a constituit parte civilă cu suma de 3299 dolar SUA, reprezentând valoarea bunurilor achiziționate de la vânzătorul care s-a prezentat cu identitatea B.H.

Această identitate a fost identificată într-un mesaj trimis de inculpatul V.A.G. inculpatului Z.F.D.

38. Partea vătămată J.P. s-a constituit parte civilă cu suma de 2645 dolar SUA, reprezentând valoarea bunurilor achiziționate de la vânzătorul care s-a prezentat cu identitatea J.K.R., alias D.M.N., F.G.L.

Identitatea „J.K.R.” a fost identificată într-un mesaj trimis de inculpatul V.A.G. inculpatului Z.F.D.

39. Partea vătămată J.P.T. s-a constituit parte civilă cu suma de 3355 dolar SUA, reprezentând valoarea bunurilor achiziționate de la vânzătorul care s-a prezentat cu identitatea B.H.

Această identitate a fost identificată în convorbirile telefonice interceptate între inculpații Z.F.D. și N.E.D. (ridicător).

40. Partea vătămată J.C.L. s-a constituit parte civilă cu suma de 3775 dolar SUA, reprezentând valoarea bunurilor achiziționate de la vânzătorul care s-a prezentat cu identitatea H.K., N.F.

Identitatea „H.K.” a fost identificată într-un mesaj trimis de inculpatul Ț.M. inculpatului Z.F.D.

41. Partea vătămată J.R. s-a constituit parte civilă cu suma de 3800 dolar SUA, reprezentând valoarea bunurilor achiziționate de la vânzătorul care s-a prezentat cu identitatea S.C. (destinatarului sumei de bani pe transferul W.U. fiind A.R.).

Identitatea „A.R.” a fost identificată într-un mesaj transmis de inculpatul S.C.A. inculpatului Z.F.D.

42. Partea vătămată S.D. s-a constituit parte civilă cu suma de 2735 dolar SUA, reprezentând valoarea bunurilor achiziționate de la vânzătorul care s-a prezentat cu identitatea J.K.

Această identitate a fost identificată într-un mesaj transmis de inculpatul S.R.F. inculpatului Z.F.D.

43. Partea vătămată J.H.T. s-a constituit parte civilă cu suma de 3355 dolar SUA, reprezentând valoarea bunurilor achiziționate de la vânzătorul care s-a prezentat cu identitatea B.H.

Această identitate a fost identificată într-un mesaj trimis de inculpatul V.A.G. inculpatului Z.F.D.

44. Partea vătămată D.Z. s-a constituit parte civilă cu suma de 3035 dolar SUA, reprezentând valoarea bunurilor achiziționate de la vânzătorul care s-a prezentat cu identitatea J.K..

Această identitate a fost identificată într-un mesaj trimis de inculpatul V.A.G. inculpatului Z.F.D.

45. Partea vătămată W.J.G. s-a constituit parte civilă cu suma de 3355 dolar SUA, reprezentând valoarea bunurilor achiziționate de la vânzătorul care s-a prezentat cu identitatea B.H.

Această identitate a fost identificată într-un mesaj trimis de inculpatul V.A.G. inculpatului Z.F.D.

46. Partea vătămată B.M.G. s-a constituit parte civilă cu suma de 2600 dolar SUA, reprezentând valoarea bunurilor achiziționate de la vânzătorul care s-a prezentat cu identitatea J.B.

Această identitate a fost identificată într-un mesaj trimis de inculpatul B.Ș.S. inculpatului S.I.A.

49. Partea vătămată A.C.S. a arătat că valoarea bunurilor achiziționate de la de la vânzătorul care s-a prezentat cu identitatea T.H. este de 6000 dolar SUA și s-a constituit parte civilă (deși în actul de sesizare s-a menționat că nu s-a constituit parte civilă).

Această identitate a fost identificată într-un mesaj transmis de către inculpatul S.C.A. inculpatului Z.F.D.

Față de cele reținute mai sus, constatând îndeplinite condițiile răspunderii delictuale, în baza art. 14 și 346 rap. la art. 998, 999, 1003 C. civ. au fost admise acțiunile civile formulate de următoarele părți civile și obligați în solidar:

- inculpații din primul grup infracțional organizat respectiv P.R.S., B.C., Ș.R.A., Z.F.D., S.C.A., C.A.A., Ț.S.M., V.A.G., P.C.E., V.B.G., S.R.F., A.I.G., N.E.D., N.M., în solidar și cu inculpatul T.C., la plata următoarelor sume către următoarele părți civile:

1.L.S.-1824dolar SUA

2.R.Y. - 981 dolar SUA

3.J.F. - 2250 dolar SUA

4.M.D. - 1300 dolar SUA

5.R.J.F. -1050 dolar SUA

6.G.R. - 1809 dolar SUA

7.N.J. - 500 dolar SUA

8.E.A.K. - 999 dolar SUA

9.A.M.E. - 771 dolar SUA

10.M.H. -1919 dolar SUA

11.HENGJU-1150dolar SUA

12.R.D.B. -1800 dolar SUA

13.W. (B.) F. -1047 dolar SUA

14.M.M. -1100 dolar SUA

15.A.J.B. -1581 dolar SUA

16.J.J.W. -1600 dolar SUA

17.R.G.M. - 1502 dolar SUA

18.S.M.C. -1074.99 dolar SUA

19.M.S. -1070 dolar SUA

20.R.O.K. -1189 dolar SUA

21.M.K.H. - 900 dolar SUA

22.T.A.W. -1600 dolar SUA

23.L.K.K.R. - 500 dolar SUA

24.M.A.M.J. -985 dolar SUA

25.M.L. - 2306.35 dolar SUA

26.J.J.G.-867dolar SUA

27.M.J.Q. - 865 dolar SUA

28.R.C.-1400dolar SUA

29.A.F. - 1090 dolar SUA

30.A.D.F. - 999,99 dolar SUA

31.M.W.B. - 2025 dolar SUA

32.R.W.F. - 663 dolar SUA

33.B.P. - 700 dolar SUA

34.A.G. - 2040 dolar SUA

35.R.M. III - 2255 dolar SUA

36.R.S. - 3135 dolar SUA

37.P.O. - 3299 dolar SUA

38.J.P. - 2645 dolar SUA

39.J.P.T. - 3355 dolar SUA

40.J.C.L. - 3775 dolar SUA

41.J.R. - 3800 dolar SUA

42.S.D. - 2735 dolar SUA

43.J.H.T. - 3355 dolar SUA

44.D.Z. - 3035 dolar SUA

45.W.J.G. - 3355 dolar SUA

46.A.C.S. - 6000 dolar SUA.

- inculpații din al treilea grup infracțional organizat, respectiv P.R.S., B.C., Ș.R.A., S.A.I., B.Ș.S., S.M.S., M.A.P., V.A.I., în solidar și cu inculpatul T.C., la plata către partea civilă B.M.G. la plata sumei de 2600 dolar SUA

Având în vedere că, referitor la părțile vătămate J.K.S. și T.E.J., nu s-au putut identifica identitățile folosite pentru efectuarea licitațiilor în niciunul dintre procesele-verbale interceptate în cauză, tribunalul a respins ca neîntemeiate acțiunile civile formulate de aceștia.

La data de 19 aprilie 2004, partea vătămată E-BAY, prin reprezentant legal K.K., a formulat plângere împotriva unei persoane care s-a prezentat sub identitatea D.K. și care a oferit spre vânzare mai multe produse, folosind conturile unui utilizatori e-bay, solicitând ca banii să fie transmiși la o adresă din Londra, Marea Britanie.

Partea vătămată a arătat că se constituie parte civilă cu suma de 37.643,46 dolar SUA, reprezentând taxa de înregistrare, taxe asupra valorii finale, precum și la încrederea clienților a căror conturi de utilizatori au fost încălcate.

La data de 30 august 2004, partea vătămată, prin reprezentant legal K.K., a revenit cu o nouă plângere, arătând că mai mulți cetățeni români care foloseau nume de utilizatori e-bay și parole și ofereau spre vânzare articole electronice de mare valoare au încălcați 7 conturi și oferit spre vânzare 22 de produse.

Partea vătămată a arătat că se constituie parte civilă cu suma de 6.042,50 dolar SUA, reprezentând taxa de înregistrare, taxe asupra vabrii finale, precum și la încrederea clienților a căror conturi de utilizatori au fost încălcate.

La data de 11 iunie 2004, aceeași parte vătămată, prin reprezentant legal K.K., a revenit cu o nouă plângere în care arată că mai mulți cetățeni români foloseau nume de utilizatori e-bay și parole și ofereau spre vânzare articole electronice de mare valoare, că au fost încălcate 22 conturi, fiind oferite spre vânzare 30 de produse.

Partea vătămată a arătat că se constituie parte civilă cu suma de 27.764 dolar SUA, reprezentând comisioane de înscriere, comisioane de valoare finală și încrederea viitoare a consumatorilor a căror conturi de utilizatori au fost furate.

S-a făcut precizarea de către partea civilă că, având în vedere că cele 22 de conturi active ale vânzătorilor www.E.com au fost furate, proprietarul contului a cedat afacerea pe www.E.com, ceea ce a determinat o pierdere a profitului www.E.com bazată pe comisioane și costuri ale serviciilor datorate activității contului, că suma totală marginală brută a vânzărilor pentru aceste conturi din 2001 - 2003 a fost de 295.877,62 dolar SUA, iar www.E.com a primit suma de 23.670 dolar SUA cu titlu de comisioane, că, bazându-se pe o creștere medie anuală a afacerilor de 8%, venitul pierdut în perioada 2003 - 2004 este de 25.564 dolar SUA, la care se adaugă suma de 2200 dolar SUA, reprezentând comisioane de înscriere ce au fost creditate deținătorilor de conturi pentru licitațiile false plasate pe conturile lor, în total 27.764 dolar SUA.

Instanța de fond a reținut că dispozițiile art. 14 alin. (3) C. proc. pen., potrivit cărora repararea pagubei se va face potrivit legii civile, trebuie coroborate cu prevederile art. 998 și 999 C. civ., care prevăd condițiile în care poate fi angajată răspunderea civilă delictuală și cu dispozițiile art. 1169 C. civ. potrivit căruia cel ce formulează o pretenție în fața instanței trebuie să o dovedească. Având în vedere că partea civilă nu a făcut nici o dovadă a prejudiciului produs, în baza art. 14, 346 C. pen. a respins ca neîntemeiată acțiunea civilă formulată de partea civilă www.E.com, prin reprezentant legal.

Celelalte părți vătămate nu s-au constituit părți civile, precizând următoarele aspecte:

1. Partea vătămată J.W.J. a arătat că parola contului a fost schimbată fără știrea sa, contul fiind folosit pentru comunicarea cu vânzătorii, însă arată că nu a suferit niciun prejudiciu.

2. Partea vătămată P.F. a arătat că valoarea bunurilor achiziționate de la vânzătorul care s-a prezentat cu identitatea A.C. este de 1500 dolar SUA. Această identitate a fost identificată în convorbirile telefonice interceptate între inculpații Ș.R.A. și B.C.

3. Partea vătămată R.J.R. a arătat că valoarea bunurilor achiziționate de la vânzătorul care s-a prezentat cu identitatea P.A.B. este de 600 dolar SUA.

Această identitate a fost identificată în convorbirile telefonice interceptate între inculpații Ș.R.A. și B.C.

4. Partea vătămată E.C.B. a arătat că valoarea bunurilor achiziționate de la vânzătorul care s-a prezentat cu identitatea P.A.B. este de 1700 dolar SUA.

Această identitate a fost identificată în convorbirile telefonice interceptate între inculpații B.C. și Ș.R.A.

5. Partea vătămată S.M.H. a arătat că valoarea bunurilor achiziționate de la vânzătorul care s-a prezentat cu identitatea E.M. este de 999,99 dolar SUA.

Această identitate a fost identificată în convorbirile telefonice interceptate între inculpații P.R.S. și B.C.

6. Partea vătămată M.T. a arătat că valoarea bunurilor achiziționate de la vânzătorul care s-a prezentat cu identitatea E.M. este de 1500 dolar SUA.

Această identitate a fost identificată în convorbirile telefonice interceptate între inculpații P.R.S. și B.C.

7.Partea vătămată T.D.D.N. a arătat că valoarea bunurilor achiziționate de la vânzătorul care s-a prezentat cu identitatea R.O.B. este de 973 dolar SUA.

Această identitate a fost identificată în convorbirile telefonice interceptate între inculpații Z.F.D. și B.C.

Partea vătămată A.D.R. a arătat că valoarea bunurilor achiziționate de la vânzătorul care s-a prezentat cu identitatea A.K./B.G. este de 712 dolar SUA.

Identitatea „B.G.” a fost identificată în convorbirile telefonice interceptate între inculpații B.C. și Ș.R.A.

8. Partea vătămată J.R. a arătat că valoarea bunurilor achiziționate de la vânzătorul care s-a prezentat cu identitatea B.G. este de 1353 dolar SUA.

Această identitate a fost identificată în convorbirile telefonice interceptate între inculpații B.C. și Ș.R.A.

9. Partea vătămată C.H.H. a arătat că valoarea bunurilor achiziționate de la vânzătorul care s-a prezentat cu identitatea B.G. este de 999 dolar SUA.

Această identitate a fost identificată în convorbirile telefonice interceptate între inculpații B.C. și Ș.R.A.

10. Partea vătămată G.C. a arătat că valoarea bunurilor achiziționate de la vânzătorul care s-a prezentat cu identitatea B.G. este de 1025 dolar SUA, însă a fost avertizat de W.U. cu privire la suspiciunea de fraudă și nu a mai transmis suma de bani.

11. Partea vătămată S.H. a arătat că valoarea bunurilor achiziționate de la vânzătorul care s-a prezentat cu identitatea A.K. este de 1000 dolar SUA.

Această identitate a fost identificată în convorbirile telefonice interceptate între inculpații Z.F.D. și B.C.

12. Partea vătămată M.L. a arătat că valoarea bunurilor achiziționate de la vânzătorul care s-a prezentat cu identitatea P.R. este de 2578 dolar SUA.

Această identitate a fost identificată în convorbirile telefonice interceptate între inculpații P.R.S. și B.C.

13. Partea vătămată E.V. a arătat că valoarea bunurilor achiziționate de la vânzătorul care s-a prezentat cu identitatea A.G. este de 1600 dolar SUA.

Această identitate a fost identificată în convorbirile telefonice interceptate între inculpații B.C. și Ș.R.A.

14. Partea vătămată T.S. a arătat că valoarea bunurilor achiziționate de la vânzătorul care s-a prezentat cu identitatea A.G. este de 1079 dolar SUA.

Această identitate a fost identificată în convorbirile telefonice interceptate între inculpații B.C. și Ș.R.A.

15. Partea vătămată A.R.M. a arătat că valoarea bunurilor achiziționate de la vânzătorul care s-a prezentat cu identitatea A.G. este de 1649 dolar SUA.

Această identitate a fost identificată în convorbirile telefonice interceptate între inculpații B.C. și Ș.R.A.

16. Partea vătămată J.E.C. a arătat că valoarea bunurilor achiziționate de la vânzătorul care s-a prezentat cu identitatea A.G. este de 1500 dolar SUA.

Această identitate a fost identificată în convorbirile telefonice interceptate între inculpații B.C. și Ș.R.A.

17. Partea vătămată K.B. a arătat că valoarea bunurilor achiziționate de la vânzătorul care s-a prezentat cu identitatea J.M. este de 1740 dolar SUA. Partea vătămată a precizat că vânzătorul a indicat numele de A.T. pentru transmiterea sumei de bani, identitate identificată în convorbirile telefonice purtate între inculpații B.P.E. și B.C. vol. VIII fila 69 dosar urmărire penală.

18. Partea vătămată C.J.G. a arătat că valoarea bunurilor achiziționate de la vânzătorul care s-a prezentat cu identitatea A.T. este de 1074.99 dolar SUA.

Această identitate a fost identificată în convorbirile telefonice dintre inculpatul Bălan Paul și B.C.

19. Partea vătămată J.L.B. a arătat că valoarea bunurilor achiziționate de la vânzătorul care s-a prezentat cu identitatea A.T. este de 1000 dolar SUA.

Această identitate a fost identificată în convorbirile telefonice dintre inculpatul Bălan Paul și B.C.

20. Partea vătămată H.H.G. a arătat că valoarea bunurilor achiziționate de la vânzătorul care s-a prezentat cu identitatea P.B. este de 1000 dolar SUA.

Această identitate a fost identificată în convorbirile telefonice interceptate între inculpații Ș.R.A. și B.C.

21. Partea vătămată K.L.M. a arătat că valoarea bunurilor achiziționate de la vânzătorul care s-a prezentat cu identitatea P.B. este de 1850 dolar SUA.

Această identitate a fost identificată în convorbirile telefonice interceptate între inculpații Ș.R.A. și B.C.

22. Partea vătămată P.S.W. a arătat că valoarea bunurilor achiziționate de la vânzătorul care s-a prezentat cu identitatea P.B. este de 1080,99 dolar SUA.

Această identitate a fost identificată în convorbirile telefonice interceptate între inculpații Ș.R.A. și B.C.

23. Partea vătămată J.G.J. a arătat că valoarea bunurilor achiziționate de la vânzătorul care s-a prezentat cu identitatea P.B. este de 1715 dolar SUA.

Această identitate a fost identificată în convorbirile telefonice interceptate între inculpații Ș.R.A. și B.C.

24. Partea vătămată P.A.F. a arătat că valoarea bunurilor achiziționate de la de la vânzătorul care s-a prezentat cu identitatea A.G. este de 865 dolar SUA.

Această identitate a fost identificată în convorbirile telefonice interceptate între inculpații B.C. și Ș.R.A.

25. Partea vătămată G.E.B. a arătat că valoarea bunurilor achiziționate de la vânzătorul care s-a prezentat cu identitatea A.G. este de 1035 dolar SUA.

Această identitate a fost identificată în convorbirile telefonice interceptate între inculpații B.C. și Ș.R.A.

26. Partea vătămată F.S. a arătat că valoarea bunurilor achiziționate de la vânzătorul care s-a prezentat cu identitatea Alex Chinta este de 865 dolar SUA.

27. Această identitate a fost identificată în convorbirile telefonice purtate între inculpații Ș.R. și B.C..

28. Partea vătămată J.B. a arătat că valoarea bunurilor achiziționate de la vânzătorul care s-a prezentat cu identitatea G.A. este de 1135 dolar SUA.

Această identitate a fost identificată în convorbirile telefonice interceptate între inculpații Ș.R.A. și B.C.

Partea vătămată G.C. a arătat că a câștigat o licitație pe Yahoo auction la data de 25 februarie 2003, însă nu se precizează în plângere dacă se constituie parte civilă.

29. Partea vătămată R.D.F. a arătat că valoarea bunurilor achiziționate de la vânzătorul care s-a prezentat cu identitatea G.A. este de 1507 dolar SUA.

Această identitate a fost identificată în convorbirile telefonice interceptate între inculpații Ș.R.A. și B.C.

Partea vătămată A.B.P. a arătat că valoarea bunurilor achiziționate de la vânzătorul care s-a prezentat cu identitatea G.C. este de 494 dolar SUA.

Această identitate a fost identificată în convorbirile telefonice interceptate între inculpații B.C. și Ș.R.A.

30. Partea vătămată H.C. a arătat că valoarea bunurilor achiziționate de la vânzătorul care s-a prezentat cu identitatea A.G. este de 1790 dolar SUA.

Această identitate a fost identificată în convorbirile telefonice interceptate între inculpații B.C. și Ș.R.A.

De altfel, și identitatea părții vătămate a fost identificată în convorbirile dintre cei doi inculpați.

31. Partea vătămată S.L. a arătat că valoarea bunurilor achiziționate de la vânzătorul care s-a prezentat cu identitatea A.T. este de 875 dolar SUA.

Această identitate a fost identificată în convorbirile telefonice interceptate între inculpații B.C. și Ș.R.A.

32. Partea vătămată R.E.M.C. a arătat că valoarea bunurilor achiziționate de la vânzătorul care s-a prezentat cu identitatea A.T. este de 2899 dolar SUA.

Această identitate a fost identificată în convorbirile telefonice interceptate între inculpații B.C. și Ș.R.A.

33. Partea vătămată L.R.T. a arătat că valoarea bunurilor achiziționate de la vânzătorul care s-a prezentat cu identitatea A.G. este de 1899 dolar SUA.

Această identitate a fost identificată în convorbirile telefonice interceptate între inculpații B.C. și Ș.R.A.

34.Partea vătămată E.S. a arătat că vânzătorul care s-a prezentat cu identitatea A.G. a insistat transmiterea sumei de bani prin W.U., dar nu a precizat cuantumul bunurilor licitate, dacă tranzacția a fost finalizată sau dacă se constituie parte civilă.

35. Partea vătămată J.C.W.L. a arătat că valoarea bunurilor achiziționate de la vânzătorul care s-a prezentat cu identitatea A.G. este de 901,67 dolar SUA (filele 290 și urm. vol. V dosar urmărire penală).

Această identitate a fost identificată în convorbirile telefonice interceptate între inculpații B.C. și Ș.R.A.

36. Partea vătămată K.H. a arătat că valoarea bunurilor achiziționate de la vânzătorul care s-a prezentat cu identitatea A.G. este de 975 dolar SUA (filele 294 și urm. vol. V DUP).

Această identitate a fost identificată în convorbirile telefonice interceptate între inculpații Ș.R.A. și B.C.

37. Partea vătămată M.R. a arătat că valoarea bunurilor achiziționate de la vânzătorul care s-a prezentat cu identitatea A.G. este de 810 dolar SUA.

Această identitate a fost identificată în convorbirile telefonice interceptate între inculpații B.C. și Ș.R.A.

38. Partea vătămată Y.N.K. a arătat că a achiziționat un produs de la vânzătorul care s-a prezentat cu identitatea A.G., însă a reușit să oprească plata, fiind avertizată de fraudă.

39.Partea vătămată W.S.M. a arătat că valoarea bunurilor achiziționate de la vânzătorul care s-a prezentat cu identitatea A.T. este de 950 dolar SUA.

Această identitate a fost identificată în convorbirile telefonice interceptate între inculpații B.C. și Ș.R.A.

40.Partea vătămată V.G. a arătat că valoarea bunurilor achiziționate de la vânzătorul care s-a prezentat cu identitatea A.T. este de 450 dolar SUA.

Această identitate a fost identificată în convorbirile telefonice purtate între inculpații B.C. și Ș.R.A.

41. Partea vătămată G.P. a arătat că valoarea bunurilor achiziționate de la vânzătorul care s-a prezentat cu identitatea S.M. este de 1650 dolar SUA.

Această identitate a fost identificată în convorbirile telefonice interceptate între inculpații B.C. și Ș.R.A.

42. Partea vătămată J.C. a arătat că valoarea bunurilor achiziționate de la vânzătorul care s-a prezentat cu identitatea A.C. este de 1900 dolar SUA.

Această identitate a fost identificată în convorbirile telefonice interceptate între inculpații B.C. și Ș.R.A.

43. Partea vătămată J.V.H. a arătat că valoarea bunurilor achiziționate de la vânzătorul care s-a prezentat cu identitatea G.C. este de 1507 dolar SUA.

Această identitate a fost identificată în convorbirile telefonice purtate între inculpații B.C. și Ș.R.A.

44. Partea vătămată S.D.B. a arătat că valoarea bunurilor achiziționate de la vânzătorul care s-a prezentat cu identitatea G.C. este de 871 dolar SUA.

Această identitate a fost identificată în convorbirile telefonice purtate între inculpații B.C. și Ș.R.A.

45. Partea vătămată R.K. a arătat că valoarea bunurilor achiziționate de la vânzătorul care s-a prezentat cu identitatea A.K. este de 1189 dolar SUA.

Această identitate a fost identificată în convorbirile telefonice purtate între inculpații B.C. și Ș.R.A.

46. Partea vătămată T.N. a arătat că valoarea bunurilor achiziționate de la vânzătorul care s-a prezentat cu identitatea D.K. este de 950 dolar SUA.

Această identitate a fost identificată în convorbirile telefonice interceptate între inculpații B.C. și Ș.R.A. și B.C. și P.R.S. și B.C. și Z.F.D.

47. Partea vătămată M.R.P. a arătat că valoarea bunurilor achiziționate de la vânzătorul care s-a prezentat cu identitatea A.K. este de 1000 dolar SUA

48. Această identitate a fost identificată în convorbirile telefonice purtate între inculpații B.C. și P.R.S.

49. Partea vătămată B.G. a arătat că valoarea bunurilor achiziționate de la vânzătorul care s-a prezentat cu identitatea T.D. este de 1300 dolar SUA.(filele 373 și urm. vol. V dosar urmărire penală) și că numele persoanei autorizate să primească banii este M.S.

Identitatea „M.S.” a fost identificată în convorbirile telefonice purtate între inculpații B.C. și Ș.R.A.

50. Partea vătămată J.K. a arătat că a achiziționat o combină de la un vânzător care s-a prezentat sub identitatea S.M., banii fiind transmiși prin serviciul W.U., însă partea vătămată nu a precizat valoarea transferului.

51. Partea vătămată E.C. a arătat că valoarea bunurilor achiziționate de la vânzătorul care s-a prezentat cu identitatea M.A. este de 1914.

Tribunalul nu a identificat însă această identitate (și nici identitatea P.C., pe care partea vătămată a expediat banii) în convorbirile telefonice interceptate între inculpați.

52. Partea vătămată D.W. a arătat că valoarea bunurilor achiziționate de la vânzătorul care s-a prezentat cu identitatea J.K. este de 3035 dolar SUA.

Această identitate a fost identificată într-un mesaj transmis de către inculpatul Z. inculpatului N.

53. Partea vătămată D.P.H. a arătat că valoarea bunurilor achiziționate de la vânzătorul care s-a prezentat cu identitatea R.S. este de 3100 dolar SUA, însă a reușit să anuleze tranzacția.

54. Această identitate a fost identificată într-un mesaj transmis de către inculpatul Z. inculpatului N.

55. Partea vătămată A.B.M. a arătat că valoarea bunurilor achiziționate de la de la vânzătorul care s-a prezentat cu identitatea C.P. este de 3000 dolar SUA, însă a reușit să anuleze tranzacția.

Această identitate a fost identificată într-un mesaj transmis de către inculpatul S. inculpatului Z.

56. Partea vătămată E.S. a arătat că valoarea bunurilor achiziționate de la vânzătorul care s-a prezentat cu identitatea B.H. este de 3200 dolar SUA.

Această identitate a fost identificată într-un mesaj interceptat între inculpații Z. și N.

57. Partea vătămată J.W. a arătat că valoarea bunurilor achiziționate de la vânzătorul care s-a prezentat cu identitatea Samuel Johnson este de 99,99 dolar SUA.

În urma percheziționăm sistemelor informatice ridicate din sala de internet a fost identificată pe stația 4 adresa de e-mail lilmonkee1@hotmail.com. Această adresă a fost accesată din adresele de e-mail a căror folosire a fost recunoscută de inculpatul C.A.

58. Partea vătămată A.J.D.M. a arătat că valoarea bunurilor achiziționate de la vânzătorul care s-a prezentat cu identitatea B.B. este de 1500 dolar SUA.

Această identitate a fost identificată într-un mesaj transmis de către inculpatul A., inculpatului Z.

59. Partea vătămată L.P. a arătat că valoarea bunurilor achiziționate de la vânzătorul care s-a prezentat cu identitatea F.P. este de 140 dolar SUA.

Această identitate a fost identificată într-un mesaj interceptat între inculpații Z.F.D. și A.I.G.

60. Partea vătămată J.A.D. a arătat că valoarea bunurilor achiziționate de la vânzătorul care s-a prezentat cu identitatea F.A.P. este de 4428 dolar SUA.

61. Această identitate a fost identificată într-un mesaj interceptat între inculpații Z.F.D. și A.I.G..

62. Partea vătămată S.S. a arătat că la data de 12 mai 2003 o persoană necunoscută a folosit ID-ul său de pe e-bay și a introdus o ofertă.

63. Partea vătămată K.S. a arătat că valoarea bunurilor achiziționate de la vânzătorul care s-a prezentat cu identitatea M.A. este de 3467 dolar SUA.

Această identitate a fost identificată într-un mesaj primit de inculpatul V.A.I. de la un număr necunoscut (vol. XVII fila 43, dosar urmărire penală).

64. Partea vătămată J.D. a arătat că valoarea bunurilor achiziționate de la vânzătorul pe care l-a contactat de pe adresa de email f.@yahoo.corn prezentat este de 3600 dolar SUA (licitația având loc pe site-ul motorfinder.com). Identitatea expeditorului a fost identificată în mesajele trimise de inculpatul V.A.I., ca fiind transferuri re-expediate pentru a fi ridicate din străinătate.

65. Partea vătămată S.L.C. a arătat că valoarea bunurilor achiziționate de la vânzătorul care s-a prezentat cu identitatea H.W. este de 1850 dolar SUA.

66.Această identitate a fost identificată într-un mesaj primit de inculpatul V.A.I. de la un număr necunoscut.

67. Având în vedere că părțile vătămate J.W.J., P.F., R.J.R., E.C.B., S.M.H., M.T., T.D.D.N., A.D.R., J.R., C.H.H., G.C., S.H., M.L., E.V., T.S., A.R.M., J.E.C., K.B., C.J.G., J.L.B., H.H.G., K.L.M., P.S.W., J.G.J., P.A.F., G.E.B., F.S., J.B., G.C., R.D.F., A.B.P., H.C., S.L., R.E.M.C., E.S., L.R.T., E.S., J.C.W.L., K.H., M.R., Y.N.K., W.S.M., V.G., G.P., J.C., J.V.H., S.D.B., R.K., T.N., M.R.P., B.G., J.K., E.C., D.W., D.P.H., A.B.M., E.S., J.W., A.J.D.M., L.P., J.A.D., S.S., K.S., J.D. nu s-au constituit părți civile în cauză, Tribunalul va lua act de acest fapt.

Potrivit art. 118 lit. e) C. pen., s-au supus confiscării bunurile dobândite prin săvârșirea faptei prevăzute de legea penală, dacă nu sunt restituite părții vătămate și în măsura în care nu servesc la despăgubirea acesteia.

Având în vedere că din probatoriul administrat a reieșit că respectivele identități (și, pe cale de consecință, sumele de bani transmise de părțile vătămate neconstituite părți civile) au fost identificate în convorbirile telefonice interceptate de inculpați, astfel cum s-a reținut anterior, Tribunalul a confiscat de la inculpații care au efectuat acele convorbiri sumele respective, în proporție egală.

Astfel, în baza art. 118 lit. e) C. pen. instanța de fond a dispus de la inculpați următoarele sume de bani:

- de la inculpatul P.R.S. - 500 dolar SUA (pct. 5) +750 dolar SUA (pct. 6) +1289 dolar SUA (pct. 13) +500 dolar SUA (pct. 49) - în total - 3039 dolar SUA

- de la inculpatul B.C. - 750 dolar SUA (pct. 2) + 300 dolar SUA (pct. 3) +850 dolar SUA (pct. 4) +500 dolar SUA (pct. 5) +750 dolar SUA (pct. 6) +486,5 dolar SUA (pct. 7) +356 dolar SUA (pct. 8) +676,5 dolar SUA (pct. 9) +500 dolar SUA (pct. 10) +500 dolar SUA (pct. 12) +1289 dolar SUA (pct. 13) +800 dolar SUA (pct. 14) +539,5 dolar SUA (pct. 15) +824,5 dolar SUA (pct. 16) +750 dolar SUA (pct. 17) +870 dolar SUA (pct. 18) +537,5 dolar SUA (pct. 19) +500 dolar SUA (pct. 20) +500 dolar SUA (pct. 21) +925 dolar SUA (pct. 22) +540,5 dolar SUA (pct. 23) +857,5 dolar SUA (pct. 24) +432,5 dolar SUA (pct. 25) +517,5 dolar SUA (pct. 26) +432,5 dolar SUA (pct. 27) +567,5 dolar SUA (pct. 28) +753,5 dolar SUA (pct. 30) +247 dolar SUA (pct. 31) +895 dolar SUA (pct. 32) +437,5 dolar SUA (pct. 33) +1449,5 dolar SUA (pct. 34) +949,5 dolar SUA (pct. 35) +451 dolar SUA (pct. 37) +487,5 dolar SUA (pct. 38) +405 dolar SUA (pct. 39) +475 dolar SUA (pct. 41) +225 dolar SUA (pct. 42) +825 dolar SUA (pct. 43) +950 dolar SUA (pct. 44) +753,5 dolar SUA (pct. 45) +435,5 dolar SUA (pct. 46) +594,5 dolar SUA (pct. 47) +475 dolar SUA (pct. 48) +500 dolar SUA (pct. 49) +650 dolar SUA (pct. 50) - în total - 28511,5 dolar SUA

- de la inculpatul Ș.R.A. - 750 dolar SUA (pct. 2) +300 dolar SUA (pct. 3) +850 dolar SUA (pct. 4) +356 dolar SUA (pct. 8) +676,5 dolar SUA (pct. 9) +500 dolar SUA (pct. 10) +800 dolar SUA (pct. 14) +539,5 dolar SUA (pct. 15) +824,5 dolar SUA (pct. 16) +750 dolar SUA (pct. 17) +500 dolar SUA (pct. 21) +925 dolar SUA (pct. 22) +540,5 dolar SUA (pct. 23) +857,5 dolar SUA (pct. 24) +432,5 dolar SUA (pct. 25) +517,5 dolar SUA (pct. 26) +432,5 dolar SUA (pct. 27) +567,5 dolar SUA (pct. 28) +753,5 dolar SUA (pct. 30) +247 dolar SUA (pct. 31) +895 dolar SUA (pct. 32) +437,5 dolar SUA (pct. 33) +1449,5 dolar SUA (pct. 34) +949,5 dolar SUA (pct. 35) +451 dolar SUA (pct. 37) +487,5 dolar SUA (pct. 38) +405 dolar SUA (pct. 39) +475 dolar SUA (pct. 41) +225 dolar SUA (pct. 42) +825 dolar SUA (pct. 43) +950 dolar SUA (pct. 44) +753,5 dolar SUA (pct. 45) +435,5 dolar SUA (pct. 46) +594,5 dolar SUA (pct. 47) +475 dolar SUA (pct. 48) +650 dolar SUA (pct. 50) - în total - 22578,5 dolar SUA

- de la inculpatul Z.F.D. - 486,5 dolar SUA (pct. 7) +500 dolar SUA (pct. 12) +1517,5 dolar SUA (pct. 53) +1600 dolar SUA (pct. 56) +750 dolar SUA (pct. 58) +70 dolar SUA (pct. 59) +2214 dolar SUA (pct. 60) - în total - 7138 dolar SUA

- de la inculpatul B.P.E. - 870 dolar SUA (pct. 18) +537,5 dolar SUA (pct. 19) +500 dolar SUA (pct. 20) - în total - 1907,5 dolar SUA

- de la inculpatul C.A.A. - 99,99 dolar SUA (pct. 57) - de la inculpatul A.I.G. - 750 dolar SUA (pct. 58) +70 dolar SUA (pct. 59) +2214 dolar SUA (pct. 60) - în total - 3034 dolar SUA

- de la inculpatul N.E.D. fost C.- 1517,5 dolar SUA (pct. 53) +1600 dolar SUA (pct. 56) - în total - 3117,5 dolar SUA

- de la inculpatul V.A.I. - 3467 dolar SUA (pct. 62) +3600 dolar SUA (pct. 63) +1850 dolar SUA (pct. 64) - în total -8917 dolar SUA.

Însă, întrucât nu toate victimele activității infracționale a inculpaților au depus plângeri penale, iar din interceptarea convorbirilor telefonice efectuate între inculpați au rezultat și alte identități fictive comunicate între inculpați, care nu figurează printre identitățile furnizate părților vătămate/părților civile din prezenta cauză, sumele respective au fost confiscate de la inculpați, având în vedere că nu servesc la despăgubirea persoanelor vătămate.

În ceea ce îl privește pe inculpatul M. (S.) D., Tribunalul a reținut în latura penală a cauzei date ale unor transferuri W.U. ex.: B.M./R.F.B. 732dolar SUA; N.E./R.F.B. 750 dolar SUA.

De asemenea, în convorbirile dintre inculpații Ș.R.A. și B.C. au fost identificate discuții referitoare la activitatea inculpatului M. (S.) D. Ion (ex.: trimiterea unui transfer de 1740 dolar SUA în adresa de e-mail jicui).

În consecință, tribunalul, în baza art. 118 lit. e C. pen., a dispus confiscarea sumei de 3222 dolar SUA de la acest inculpat.

În ceea ce îl privește pe inculpatul S.A.I., astfel cum s-a reținut în latura penală a cauzei, acesta a primit de la inculpatul B.Ș.S., transferuri în valoare de peste 12.300 dolar SUA (H.U.S./K.S. 2000 dolar SUA; S.N./M.S. 1.500 dolar SUA; J.G./J.B. 1500 dolar SUA; S.K./J.B. 2500; J.G./J.B. 1000dolar SUA; G.C./J.B. - 1000dolar SUA; T.R./J.B. - 2800 dolar SUA). Totodată, în latura penală a cauzei s-a reținut că inculpatul S.A.I. i-a comunicat datele privind transferul J.D./J.S. în valoare de 1.950 dolar SUA.

În consecință, tribunalul a confiscat de la inculpatul S.A.I. suma de 6.150 dolar SUA + 975 dolar SUA, în total 7125 dolar SUA, de la inculpatul B.Ș.S. 6.150 dolar SUA și de la inculpata S.M. 975 dolar SUA.

În ceea ce îl privește pe inculpatul S.C.A., astfel cum s-a reținut în latura penală a cauzei, acesta a trimis inculpatului Z.F.D. datele transferurilor W.U. obținute ca urmare a licitațiilor frauduloase organizate în valoare de 6400 dolar SUA - A.L./S.L. 1.350 dolar SUA; T.T.A./J.T. 1.450 dolar SUA; J.R./A.R. 3.600 dolar SUA, sumă pe care Tribunalul a confiscat-o de la acest inculpat.

În ceea ce îl privește pe inculpatul Ț.S.M. acesta a transmis date ale unor transferuri W.U. către inculpatul Z.F.D. ca urmare a licitațiilor frauduloase organizate, fiind identificate astfel: J.P./I.V. 4500 dolar SUA; J.L./H.K. 3600 dolar SUA; B.N./A.U. 1000 dolar SUA, în total 9100 dolar SUA, sumă ce a fost confiscată.

În ceea ce îl privește pe inculpatul V.A.G., au fost identificate date ale unor transferuri W.U. comunicate de acest inculpat inculpatului Z.F.D. ca urmare a licitațiilor organizate - de ex. T.W./R.L. 6.650 dolar SUA; P.T.S./A.S. 4500 dolar SUA; P.C./R.T. 4.500 dolar SUA; T.R./D.B. 999 dolar SUA vol. XIV fila 57; A.L./S.L. 1.350 dolar SUA; J.S./Z.C. 2.000 dolar SUA; G.B./S.T. 2.000 dolar SUA; R.S./V.M. 3.000 dolar SUA; F.M./F.M.E. 2.900 dolar SUA; S.K./A.R. 3.100 dolar SUA; L.M./M.M. 3.100 dolar SUA; C.P./P.T. 1.000 dolar SUA, în total 35.100 dolar SUA, sumă care a fost confiscată de la acest inculpat.

Întrucât în privința următoarelor transferuri – J.L./J.K. 2900 dolar SUA; A.M./J.K. 2.900 dolar SUA; I.N./J.K. 1.400; J.N.P./J.K. 2.500 dolar SUA; D.H./B.H. 3.200 dolar SUA; X.S./E.S. 3.200 dolar SUA; P.D./B.H. 3.200 dolar SUA; P.O./B.H. 3.100 dolar SUA; J.P.T./B.H. 3.200 dolar SUA -, identitățile folosite au fost identificate în plângerile părților vătămate/părților civile, sumele nu au mai fost avute în vedere la stabilirea sumei ce a fost confiscată.

În ceea ce îl privește pe inculpatul P.C.E., au fost identificate și unele date privind transferuri W.U. comunicate de acest inculpat inculpatului Z.F.D. ca urmare a licitațiilor frauduloase organizate (ex. M.W./E.G. 4.300 dolar SUA), sumă confiscată de la acesta.

Referitor la inculpatul V.B.G., din datele care atestă efectuarea transferurilor W.U.: K.J./K.N. 1.800 dolar SUA; E.M./D.B. 4.500 dolar SUA; T.S.K./L.H. 1.875 dolar SUA; R.M./C.A. 1.875 dolar SUA; ulterior discută despre acest M.T.C.N.; S.J./N.W. 1.850 dolar SUA; J.P./R.N. 950 dolar SUA, a rezultat în total, 12850 dolar SUA, sumă ce a fost confiscată.

În ceea ce privește transferul J.A./D.A. - 950 GBP, întrucât identitatea folosită a fost identificată în plângerile părților vătămate/părților civile, această sumă nu a fost avută în vedere la stabilirea sumei confiscată.

Referitor la inculpatul S.R.F. s-a reținut că, în urma percheziției informatice asupra sistemelor informatice ridicate de la domiciliu! inculpatului Z.F.D., în mesajele e-mail, au fost identificate datele unor transferuri trimise de către inculpatul S.R.F. către inculpatul Z.F.D. - mesaj o@yahoo.com, subiect m.r./germania D.M./J.B. 1370 dolar SUA; mesaj a@yahoo.com a boss către o@yahoo.com, subiect mtcr5+1: W.S./P.R. 971 Euro; mesaj o@yahoo.com, subiect mtr/germania, B.P./J.B. 1680 dolar SUA, F.K./J.B. 1370 dolar SUA. Numele P.R., de la rubrica destinatar a fost identificat în convorbirile telefonice dintre inculpatul B.C. și inculpatul Z.F.D. ca identitate comunicată pentru a se organiza licitații. în aceste convorbiri au fost identificate discuții despre organizarea de licitații frauduloase, transferuri trimise de inculpatul S.R.F. către inculpatul Z.F.D. – A.G./B.R. 700 dolar SUA; A.G./B.R. 600 dolar SUA; R.P./R.P.A. 1.600 dolar SUA; R.F./l.F. 12.500 dolar SUA; P.F./B.A. 999 dolar SUA; N.B./P.A. 1.490 dolar SUA; N.B./P.A. 1.490 dolar SUA; acesta din urmă reexpediindu-i pentru a fi ridicați după cum urmează: 7.500 dolar SUA în Anglia către B.A., zis C., 2.130 dolar SUA în Italia către N.M., 4.600 dolar SUA în Olanda către N.E.D., zis T., 7.500 în SUA către B.C., care i-a retransmis mai apoi către P.R.S., în total 19379 dolar SUA, sumă ce a fost confiscată de la acest inculpat.

Având în vedere că, în ceea ce privește următoarele transferuri - J.D./R.R. 1180 dolar SUA, Y.J./P.R. 1080 dolar SUA, Y.J.O./P.R. 500 dolar SUA, L.A.H.J./P.R. 1590 dolar SUA, R.M./J.K. 2.130 dolar SUA vol. XIV fila 315; P.M./C.P. 3.800 dolar SUA; J.S./T.H. 6.000 dolar SUA), identitățile folosite au fost identificate în plângerile părților vătămate/părților civile, sumele nu au fost avute în vedere la stabilirea sumei ce a fost confiscată.

De la inculpatul M.A.P., Tribunalul a confiscat suma de 10.000 dolar SUA, deoarece, astfel cum s-a reținut în latura penală a cauzei, din procesele verbale de redare a convorbirilor telefonice efectuate de inculpatul S.A.I. a rezultat că inculpatul M.A.P. a primit de la inculpatul S.A.I. date ale unor transferuri W.U., pentru a fi ridicate din străinătate, în valoare de peste 10.000 dolar SUA.

În baza art. 118 lit. b) C. pen. s-a dispus confiscarea bunurilor folosite pentru săvârșirea infracțiunilor, respectiv hard-discuri, disckete, CD-uri, unități centrale ș.a., conform dovezii de depunere la Camera de corpuri delicte seria A nr. 12005 IGPR DCJEO.

Împotriva acestei sentințe au declarat apeluri inculpații A.I.G., B.C.C., B.Ș.S., C.A.A., D.I.A., M. (fost S.) D.I., M.A.P., N.M., P.C.E., S.R.F., S.A.I., S.M.S., Ș.R.A., V.A.G., V.B.G. și Z.F.D.

1. Inculpatul S.R.F. a criticat hotărârea instanței de fond pentru următoarele motive de nelegalitate și netemeinicie:

1) în mod greșit a fost obligat, în solidar, cu ceilalți coinculpați, la plata de despăgubiri către toate părțile civile deoarece:

- suma efectivă încasată este mult mai mică, nu a depășit 2000 dolari și nu poate fi obligat !a piața sumelor întregi, cum greșit a fost obligat de instanța de fond;

- nu a fost implicat în nici un fel în tranzacțiile încheiate de ceilalți licitatori, inculpatul nu cunoștea nici câți licitatori sunt și nu îi cunoștea nici pe aceștia.

2) în mod greșit a fost dispusă de către instanța de fond confiscarea sumei de 19.379 dolari, deoarece în urma interceptărilor convorbirilor telefonice purtate cu inculpatul Z.F.D., au fost identificate discuții despre organizarea de licitații frauduloase, transferuri trimise de inculpatul S.A.I. către inculpatul Z.F.D.

Inculpatul S.A.I. nu a făcut altceva decât să organizeze licitațiile și a comunicat datele transferurilor către inculpatul Z.F.D. care a reexpediat banii pentru a fi ridicați de anumite persoane.

Inculpatul S.A.I. a mai susținut că nu cunoștea cine ridica banii din străinătate, el solicita cumpărătorilor doar expedierea banilor pe diferite adrese din Italia, Spania, Germania, S.U.A., Anglia, Elveția, Olanda și Portugalia.

În concluzie, inculpatul a susținut că nu a obținut pentru el și nu a deținut niciodată sumele de bani menționate mai sus, motiv pentru care în mod greșit s-a dispus confiscarea respectivelor sume. De asemenea, o parte din persoane și-au ridicat banii deci, se poate susține că în sarcina lui nu se poate stabili ce sumă ar trebui supusă confiscării.

3) Valoarea prejudiciului la plata căruia a fost obligat inculpatul este incorectă, deoarece, din totalul celor 51 de persoane care au depus plângeri penale și s-au constituit și părți civile, un număr de 12 persoane nu au făcut dovada plății sumelor de bani pe care spun că le-au plătit, nefiind atașată la dosar nici o dovadă în acest sens.

2. Inculpatul Ș.R.A. a solicitat admiterea apelului, casarea sentinței penale, schimbarea încadrării juridice și pronunțarea unei hotărâri legale și temeinice, cu disjungerea laturii civile a cauzei.

A criticat hotărârea instanței de fond pentru: - greșita încadrare juridică a faptelor: instanța de fond în mod greșit a reținut în sarcina sa dispozițiile art. 215 alin. (5) C. pen., cu greșita aplicare a art. 146 C. pen., în realitate, în opinia inculpatului, sunt incidente disp. art. 160 C. proc. pen. Din considerentele sentinței a rezultat că prejudiciul reținut în sarcina sa ar fi mai mare de 200.000 lei. în realitate, din transcrierile convorbirilor telefonice aflate la dosarul cauzei, rezultă că numele său apare legat de un număr de 57 părți vătămate, din totalul de 110, cu un prejudiciu total de 45.116 dolar SUA, împrejurare față de care, raportat la cursul de schimb valutar, reiese un prejudiciu, exprimat în lei, chiar mai mic decât 200.000 lei.

- greșita reținere de către instanța de fond a dispozițiilor art. 41 alin. (2) C. pen.: în acest context, instanța de fond a reținut că este vorba de trei grupări infracționale distincte, care au participat la diferite fapte de înșelăciune, independente unul față de celălalt, deci nu se poate face vorbire de realizarea aceleiași rezoluții infracționale.

Inculpatul, prin apărător, a mai arătat că din considerentele sentinței instanței de fond reiese faptul că unii dintre inculpați au acționat și separat, fără știrea și participarea sa, rezultând astfel că el nu a participat în nici un mod la unele din faptele de înșelăciune.

- instanța de fond s-a pronunțat fără a clarifica toate aspectele infracționale reținute: referitor la această susținere, inculpatul a arătat faptul că a fost imposibil, ca în multe cazuri, să se stabilească identitatea făptuitorilor, și că instanța de fond trebuia să se pronunțe numai cu privire la faptele pentru care au existat probe certe de vinovăție în sarcina unuia sau altuia dintre inculpați.

- instanța de fond nu a aplicat în mod judicios și temeinic criteriile de individualizare a pedepsei, deși în considerente și în actul de inculpare se reține că el a contribuit efectiv la identificarea altor participanți la săvârșirea faptelor penale, a avut o atitudine corectă, nu a fost indicat de ceilalți inculpați ca având rol de coordonator sau inițiator al grupului infracțional, este încadrat în muncă, nu a mai săvârșit alte fapte. Instanța de fond neținând cont de aceste argumente i-a aplicat o pedeapsă disproporționată în raport cu ceilalți inculpați.

În ceea ce privește latura civilă a cauzei, inculpatul a solicitat ca la soluționarea acesteia, instanța de apel să aibă în vedere stabilirea prejudiciului realin.

Instanța de fond deși a reținut că inculpatul P.R. opera pentru sine din sumele primite în cont de la părțile vătămate un procent de 40%, a dispus să se confiște de la acesta numai suma 3,39 dolar SUA, de la inculpatul Ș.R.A. suma de 22.578 dolar SUA, fără a defini un criteriu de diferențiere, în acest sens fiind nevoie de o expertiză de specialitate care să stabilească prejudiciile comise, care sunt părțile civile, ce sume de bani a primit fiecare dintre inculpați și alte aspecte care țin de latura civilă a cauzei și pe care instanța de apel ar trebui să le aibă în vedere la judecarea cauzei.

3. Inculpații V.A.G., V.B.G. și P.C.E. au criticat hotărârea instanței de fond pentru nelegalitate și netemeinicie, arătând că nu se fac vinovați de comiterea infracțiunii prev. de art. 7 alin. (1) raportat la art. 2 lit. b) pct. 1S din Legea nr. 39/2003, ei neavând reprezentarea clară a faptelor comise, nu au cunoscut că aparțin unui grup infracțional organizat și, implicit, nu au fost conștienți care este scopul pentru care grupul luase ființă.

În motivele de apel, depuse prin apărător, inculpații au solicitat achitarea, în baza art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. a) C. proc. pen., deoarece nu se fac vinovați de săvârșirea infracțiunii de acces fără drept, la un sistem informatic, prin încălcarea măsurilor de securitate și nici de fapta de a introduce, modifica sau șterge, fără drept, date informatice ori de a restricționa, fără drept, accesul la aceste date, rezultând astfel date necorespunzătoare adevărului, în scopul de a fi utilizate în vederea producerii unei consecințe juridice.

Cu privire la săvârșirea infracțiunii prev. de art. 215 alin. (1), (2) și (3) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. raportat la art. 58 din Legea nr. 161/2003, inculpații au solicitat achitarea, deoarece nu se fac vinovați de comiterea acesteia.

În subsidiar, au solicitat ca, în cazul în care instanța îi va găsi vinovați de acuzațiile care li se aduc, la individualizarea pedepsei aplicată, să se aibă în vedere circumstanțele personale și să li se reducă pedeapsa sub 3 ani, cu suspendarea condiționată a executării pedepsei. în ceea ce privește latura civilă a cauzei, inculpații au considerat că prejudiciul a fost stabilit la suma de 250.007,63 dolar SUA, pentru un număr de 51 persoane vătămate care au depus plângeri penale, 12 dintre acestea nefăcând dovada plății sumelor pe care pretind că le-au achitat, nefiind, astfel, depuse la dosar dovezile efectuării plății, ceea ce reiese că prejudiciul nu a fost corect stabilit.

4. Inculpatul M.A.P. a solicitat admiterea apelului, desființarea sentinței apelate și achitarea în baza disp. art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen. deoarece nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii comise, atât pe latură subiectivă, cât și pe latură obiectivă.

Instanța de fond nu a făcut o evaluare judicioasă a probelor administrate în cauză, în conformitate cu disp. art. 63 alin. (2) C. proc. pen., din actele dosarului nu rezultă că se face vinovat de săvârșirea faptei, la un moment dat s-a aflat în posesia telefonului mobil al inculpatului S.A., probă insuficientă pentru a putea fi acuzat de săvârșirea vreunei fapte; instanța de fond în mod greșit a înlăturat depoziția inculpatului S.M. care a precizat că a fost de față atât la înmânarea telefonului de către acest inculpat, cât și în momentul în care acesta îi cerea telefonul inculpatului M. pentru a da mesaje și a apela.

În mod greșit a fost reținută de instanța de fond împrejurarea că ar fi încasat, în mod repetat, sume de bani, la dosar neexistând nici o probă care să dovedească cele reținute, condiție în care nu i se poate stabili în sarcină vreun prejudiciu material în cuantum de 10.000 dolar SUA. Singurele probe care sunt acuzatoare, sunt procesele-verbale de redare a convorbirilor telefonice, care nu au cum să stabilească vinovăția sa.

5. în motivele de apel depuse, inculpatul B.C. a arătat că a recunoscut comiterea infracțiunilor pentru care a fost trimis în judecată și a solicitat ca judecarea cauzei să se facă în baza dispozițiilor art. 3201 C. proc. pen.

Inculpatul a învederat instanței că se face vinovat pentru un prejudiciu de cel mult 25.043,99 SUA și că sub nici o formă nu rezultă din probe faptul că suma de 25.000 dolar USA trimisă de inculpatul P.R.S. ar fi provenit din prejudicierea a 117 părți vătămate.

În concluzie, inculpatul a solicitat instanței de apel să aibă în vedere faptul că de la săvârșirea faptelor au trecut aproape 7 ani, interval de timp în care nu a mai săvârșit nici o faptă prevăzută de legea penală; a recunoscut săvârșirea faptelor, nu are antecedente penale, iar veniturile sale provin din sfera licitului, fiind caracterizat pozitiv la locul de muncă.

Apărătorul inculpatului a arătat că prejudiciul s-a stabilit pe baza interceptărilor convorbirilor telefonice, pe baza adiționării sumelor reclamate și pretinse de către cele 51 de persoane care au depus plângere penală, la suma de 165.525 dolar SUA, pe baza adiționării sumei de 84.755,63 dolar SUA, contravaloarea prejudiciului cauzat unui număr de 55 de persoane care nu au depus plângere penală și nu s-au constituit părți civile.

Instanța de fond a comis o gravă eroare de fapt, în sensul că a luat în calcul un prejudiciu, cu consecințe asupra încadrării juridice, respectiv prin reținerea alin. (5) a infracțiunii de înșelăciune, deși nu există legătură de cauzalitate între părțile vătămate, prejudiciu și faptele sale.

În mod corect instanța de fond a dispus confiscarea sumei de 28.511 dolar SUA, deoarece nu s-a dovedit că această sumă provine din săvârșirea unei fapte penale.

Totodată, a solicitat aplicarea unei pedepse cu suspendare ca mod de executare, în condițiile art. 861 C. pen.

6. Inculpatul N.M. a solicitat admiterea apelului, desființarea sentinței și achitarea în baza art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. c) C. proc. pen.

Apelantul a învederat că s-a comis o gravă eroare de fapt, cu privire la identitatea sa și „M.”, deoarece a fost recunoscut în faza de urmărire penală de pe planșele foto de către inculpatul Z., susțineri ce nu pot fi avute în vedere, deoarece, atât în actul de sesizare a instanței, cât și în sentința instanței de fond, se reține că nu îl cunoștea pe inculpatul Z.F.D., luând legătura telefonic, prin intermediul unei persoane pe nume „M.”, care nu a putut fi încă identificat.

La instanță, inculpatul Z.F.D. nu a mai reușit să-l identifice pe numitul „M.”. Inculpatul N. a mai ținut să precizeze că nu a fost niciodată șoferul vreunui primar din Alexandria, că nu a fost niciodată angajat al acestei primării, că în perioada în care s-au săvârșit faptele, se afla împreună cu familia în Spania, unde lucra în mod legal.

7. Inculpatul A.I.G. a solicitat admiterea apelului, desființarea hotărârii atacate și pronunțarea unei hotărâri legale și temeinice, în sensul aplicării art. 81 C. pen., referitoare la suspendarea condiționată a executării pedepsei, cerere care i-a fost respinsă de instanța de fond. A menționat faptul că a avut o conduită bună înainte de săvârșirea infracțiunii, o atitudine sinceră pe parcursul procesului penal, recunoscând și regretând comiterea faptei.

Pe latură civilă, a solicitat admiterea apelului și înlăturarea obligării de a plăti cheltuieli judiciare părților civile care s-au constituit părți civile în procesul penal, să fie scăzute cheltuielile de judecată, arătând că nu a solicitat să fie numit un mandatar.

8. Inculpatul M. (fost S.) D.I. a criticat hotărârea instanței de fond atât sub aspectul laturii penale, cât și sub aspectul laturii civile a cauzei. Criticile sale au vizat greșita individualizare a pedepsei rezultante aplicate pentru infracțiune prevăzută de art. 7 alin. (1) raportat la art. 2 lit. b) pct. 18 din Legea nr. 39/2003, cât și pentru infracțiunea prev. de art. 215 alin. (1), (2), (3) și (5) C. pen., deoarece se află la primul conflict cu legea penală, nefiind cunoscut cu antecedente penale; are o familie întemeiată și un copil minor în întreținere; suferă de numeroase afecțiuni, sens în care a depus la dosarul cauzei un set de acte medicale.

La instanța de fond a arătat că regretă comiterea faptei, a recunoscut că a organizat trei licitații pe conturi www.E.com, cumpărate de la inculpatul T., că a obținut 3000-4000 dolar SUA și că s-a oprit atunci când a aflat că obiectele licitate nu au ajuns la cumpărători; a achitat la CEC suma de 4000 lei pentru acoperirea prejudiciului produs părților vătămate.

Cu privire la latura civilă a cauzei, inculpatul a solicitat, prin apărător, diminuarea despăgubirilor materiale, iar la stabilirea lor să se țină cont de contribuția fiecărui inculpat în parte la săvârșirea faptelor, de împrejurarea că nu toate părțile vătămate s-au constituit părți civile în cauză.

9. Inculpații B.Ș.S., M. (S.) M.S. și D.I.A. au criticat hotărârea instanței de fond pentru greșita condamnare la o pedeapsă de câte 2 ani închisoare pentru art. 215 alin. (1), (2) și (3) C. pen., că în mod greșit le-au fost contopite pedepsele și li s-a aplicat câte o pedeapsă de 3 ani închisoare, fiind astfel greșit aplicat cumulul aritmetic și nu cel al concursului de infracțiuni.

Au mai menționat că faptele reținute în sarcina lor au fost comise în perioada aprilie 2003 - aprilie 2004, dată la care inculpații abia erau trecuți de majorat, că de la acea dată nu au mai comis fapte prevăzute de legea penală.

10. Inculpatul Z.F.D. a criticat hotărârea instanței de fond pentru greșita individualizarea a pedepselor aplicate și modalitatea de citare a părților vătămate - părți civile.

A susținut că a recunoscut săvârșirea faptelor și a solicitat ca judecarea cauzei să se facă cu aplicarea legii penale mai favorabile, respectiv a art. 3201 C. proc. pen.; a criticat și modalitatea de citare a părților vătămate - părți civile care nu au fost citate în conformitate cu norma internațională aplicabilă, respectiv Tratatul dintre România și SUA privind asistența judiciară în materie penală. Are familie, are o afacere din care obține venituri licite, are un copil minor, considerente de care solicită a se avea în vedere la individualizarea pedepsei.

11. Inculpatul S.A.I. a criticat hotărârea instanței de fond pentru greșita individualizare a pedepsei, susținând că a comis fapta la o vârstă destul de fragedă, a practicat sportul, este antrenor de rugby și a solicitat a se coborî pedeapsa sub minimul prevăzut de legea penală. în consecință a solicitat aplicarea unei pedepse într-un cuantum mai redus.

Inculpata M. (fostă S.) a depus la dosar acte referitoare la starea civilă și înscrisuri în circumstanțiere.

Inculpații M.A.P., Z.F.D., B.Ș.S., D.I.A. și S.R.F. au depus la dosar înscrisuri în circumstanțiere.

În fața instanței de apel au dat declarații inculpații B.C., M.A.P., S.A.I., Ș.R.A., Z.F.D., P.C.E. și S.A.I.

R.F., V.A.G., V.B.G., ceilalți inculpați prezenți refuzând să dea declarații la acest moment procesual.

În ceea ce privește apelul declarat de inculpatul C.A.A., față de manifestarea sa de voință din ședința din 08 noiembrie 2011, când a fost prezent personal și asistat de apărător ales, față de dispoziția art. 369 C. pen., prin încheierea de la acel termen s-a luat act că inculpatul și-a retras calea de atac.

Prin decizia penală nr. 173 A din 6 iunie 2012 pronunțată în dosarul nr. 9862/3/2008 (3228/2011), Curtea de Apel București, secția a ll-a penală, a constatat că prin încheierea din 8 noiembrie 2011 s-a luat act de retragerea apelului formulat de inculpatul C.A.A.

În baza art. 379 pct. 1 lit. b) C. proc. pen. a respins ca nefondate apelurile declarate de inculpații A.I.G., B.C., B.Ș.S., D.I.A., M. (fost S.) D.I., N.M., P.C.E., S.A.I., M. (fostă S.) M.S., Ș.R.A., V.A.G., V.B.G. și Z.F.D.

În temeiul art. 379 alin. (2) lit. a) C. proc. pen., a admis apelurile declarate de inculpații S.R.F. și M.A.P., a desființat în parte sentința penală apelată și rejudecând în fond, a dispus confiscarea sumei de 5000 dolar SUA de la inculpatul M.A.P. și a sumei de 9690 dolar SUA de la inculpatul S.A.I.. A menținut celelalte dispoziții ale sentinței apelate. în baza art. 192 alin. (2), 4 C. pen., a obligat pe apelanții-inculpați Andrițoiu, B.C., C.M., N., P.C., S.A.I., S.A., V.V., Z.F.D. la plata a câte 3500 lei cu titlu de cheltuieli judiciare datorate statului, și pe apelanții-inculpați B., D., M.A.P., S.M., Ș.R.A. la plata a câte 3000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare datorate statului.

Onorariul avocaților din oficiu în cuantum de câte 400 lei cuvenit apărătorilor apelanților A., M., S.A.I. și intimaților B., P.R.S., S., Ț. s-a dispus a fi avansat din fondurile Ministerului Justiției.

Onorariul parțial al avocaților din oficiu în cuantum de câte 200 lei cuvenit apărătorilor apelanților B.C., C., N., P.C., S.A., V.V., Z.F.D. și a intimatului V. s-a dispus a fi avansat din fondurile Ministerului Justiției.

În considerentele deciziei, instanța de prim control judiciar a reținut că, în mod temeinic, tribunalul, în urma analizării in extenso a probelor, a constatat că inculpații au săvârșit cu vinovăție infracțiunile pentru care au fost trimiși în judecată și a dispus condamnarea acestora după care a analizat motivele de apel invocate de fiecare apelant inculpat concluzionând în sensul celor ce vor fi expuse în continuare:

I. Referitor la criticile aduse sentinței de către inculpatul A.I.G.:

În ce privește solicitarea acestui inculpat de reindividualizare a modalității de executare a pedepsei în sensul aplicării dispozițiilor art. 81 C. pen. referitoare la suspendarea condiționată a executării pedepsei, în locul dispozițiilor art. 861 C. pen. care reglementează suspendarea executării pedepsei sub supraveghere dispuse de instanța de fond, instanța de apel a reținut că nu este fondată.

Pentru a concluziona astfel, Curtea, a constatat că susnumitul inculpat a săvârșit infracțiuni cu un grad relativ ridicat de pericol social abstract și concret, împreună cu alte persoane a căror influență negativă a suferit-o, a avut o atitudine procesuală oscilantă, dovedind că nu a înțeles pe deplin gravitatea faptelor (primul pas în vederea realizării unei recristalizări a scării de valori) nu s-a prezentat în fața instanței de apel, nu este cunoscut cu antecedente penale, iar contribuția sa nu a fost esențială la săvârșirea infracțiunilor de către ceilalți membri ai grupului, elemente în raport de care s-a apreciat că inculpatul nu se poate îndrepta singur, fiind necesar ca pe o perioadă de timp să fie supravegheat și îndrumat în vederea reintegrării sale.

Referitor la critica vizând greșita soluționare a laturii civile a cauzei prin obligarea la plata sumelor cuvenite avocaților din oficiu desemnați pentru reprezentarea părților vătămate, instanța de apel a reținut că potrivit art. 189 C. proc. pen. cheltuielile necesare pentru (.) retribuirea apărătorilor, precum și orice alte cheltuieli ocazionate de desfășurarea procesului penal se acoperă din sumele avansate de stat sau plătite de părți, iar potrivit art. 191 alin. (1) C. proc. pen., în caz de condamnare, inculpatul este obligat la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat, cu excepția cheltuielilor privind interpreții desemnați de organele judiciare, potrivit legii, precum și în cazul în care s-a dispus acordarea de asistență gratuită care rămân în sarcina statului.

Prin urmare, în afara situațiilor expres prevăzute de aceste dispoziții legale (situații în care inculpatul nu se găsește), inculpatul condamnat este ținut să acopere toate cheltuielile făcute de stat și ocazionate de procesul în urma căruia s-a pronunțat această soluție, incluzând toate sumele necesare pentru buna desfășurare a procesului penal, așa cum au fost considerate de instanța de judecată.

În speță, instanța de fond, aplicând dispozițiile art. 174 alin. (3) C. proc. pen., a dispus numirea în calitate de reprezentant comun, a avocaților din oficiu care să asigure reprezentarea intereselor numeroaselor părți vătămate și civile, cele mai multe având domiciliul în străinătate, evitând, astfel, reluarea procedurii de citare în străinătate pentru fiecare dintre ele și prezumând toate actele de procedură comunicate avocaților din oficiu sau de care aceștia au luat cunoștință ca fiind cunoscute de persoanele reprezentate.

Prin urmare, Curtea, a apreciat că aceasta nu a fost o măsură arbitrară, ci impusă de desfășurarea procesului în bune condiții, astfel încât, onorariul cuvenit avocaților din oficiu numiți reprezentanți ai părților civile și vătămate a fost în mod corect inclus în cheltuielile judiciare la care au fost obligați inculpații (nefiind vorba, așa cum eronat a arătat inculpatul, de includerea acestor sume în despăgubirile la care au fost obligați inculpații întrucât este vorba de cheltuieli ocazionate de desfășurarea procesului și nu de prejudiciul cauzat prin săvârșirea infracțiunii).

II. în ce privește criticile aduse sentinței de către inculpatul B.C.:

Referitor la aplicarea dispozițiilor art. 3201 C. proc. pen., Curtea, a constatat că, deși inițial, în cursul urmăririi penale, inculpatul B.C. a negat săvârșirea faptelor, ulterior a recunoscut și a arătat că s-a implicat în activitățile infracționale reținute de actul de sesizare, pentru ca în cursul cercetării judecătorești, (filele 81, 82, vol. VII), acesta să revină (din nou) asupra declarațiilor date și să precizeze că nu cunoștea faptul că produsele licitate pe www.E.com nu existau în realitate, aflând acest lucru după 6 luni, moment în care a oprit efectuarea licitațiilor. în fața instanței de apel, inculpatul B.C. a recunoscut săvârșirea faptelor, arătând că a organizat licitații prin intermediul unor site-uri specializate, oferind spre vânzare bunuri inexistente, dar a precizat că nu a colaborat cu inculpații B., A. și cu ceilalți inculpați (fila 167 vol.3).

La momentul audierii inculpatului de prima instanță de judecată, nu erau în vigoare dispozițiile art. 3201 C. proc. pen., introduse prin Legea nr. 202/2010, publicată la data de 26 octombrie 2012, înainte de pronunțarea soluției în primă instanță la data de 25 martie 2012.

Prin decizia nr. 1470 din 8 noiembrie 2011, Curtea Constituțională a reținut că o astfel de procedură se subsumează exigențelor privind celeritatea și stabilirea adevărului în cauzele penale. Termenul până la care se poate solicita procedura simplificată nu poate fi decât cel anterior începerii cercetării judecătorești, pentru că numai astfel se poate da expresie dreptului la soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil.

Dispozițiile contestate nu dispun in terminis cu privire la o sancționare diferită a persoanelor care se află în aceeași situație juridică. Instituția fiind nou-introdusă, implementarea ei în sistemul procesual penal poate genera, din cauza interpretărilor diferite, consecințe de anihilare a aplicării retroactive a legii penale mai favorabile pe considerente discriminatorii ce nu țin de o anumită atitudine asumată de către inculpați ori de alte rațiuni obiective și rezonabile. Pe de altă parte, încălcarea principiului egalității și nediscriminării există atunci când se aplică un tratament diferențiat unor cazuri egale, fără să existe o motivare obiectivă și rezonabilă, sau dacă există o disproporție între mijloacele folosite și scopul urmărit.

Prin urmare, deși legiuitorul nu a prevăzut in terminis care este calea de urmat în cazul recunoașterii vinovăției de către inculpații care au fost trimiși în judecată sub imperiul legii vechi, dar care, depășind momentul procesual al începerii cercetării judecătorești și până la soluționarea definitivă a cauzei, se judecă potrivit noii legi, Curtea, a constatat că, într-o atare situație, este incident principiul legii penale mai favorabile. în cazul acestor situații tranzitorii trebuie să se țină seama de caracterul mixt al dispozițiilor art. 3201 din C. proc. pen., care consacră un caracter mai blând prin reducerea limitelor de pedeapsă, iar instanțelor de judecată, singurele în drept să hotărască cu privire la aplicarea legii în interpretarea constituțională astfel statuată, le revine sarcina de a stabili celelalte aspecte legate de concretul fiecărei spețe în parte.

în concluzie, Curtea Constituțională a constatat că dispozițiile art. 3201 C. proc. pen. sunt neconstituționale în măsura în care nu permit aplicarea legii penale mai favorabile tuturor situațiilor juridice născute sub imperiul legii vechi și care continuă să fie judecate sub legea nouă, până la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare. Ținând seama de aceste considerente, în raport de care trebuie interpretat dispozitivul deciziei Curții Constituționale, instanța de apel a apreciat că este posibilă aplicarea dispoziției art. 3201 C. pen. ca lege penală mai favorabilă situațiilor născute sub imperiul legii vechi, dar care nu sunt soluționate printr-o hotărâre definitivă în măsura în care sunt îndeplinite condițiile legale pentru aplicarea acestei instituții.

întrucât Curtea Constituțională a avut în vedere aplicarea principiului nediscriminării ce presupune aplicarea unui tratament juridic similar unor situații similare, instanța de apel a reținut că această decizie a avut în vedere situația inculpaților care au recunoscut săvârșirea faptelor în fața primei instanțe de judecată sub imperiul legii vechi, iar până la rămânerea definitivă a hotărârii a intervenit legea nouă mai favorabilă. Doar acești inculpați se află într-o situație juridică similară celor care recunosc săvârșirea faptelor după intrarea în vigoare a legii noi și care beneficiază de aplicarea acestor dispoziții și nu cei care nu au recunoscut săvârșirea faptelor în fața primei instanțe de judecată.

Prin urmare, în situația în care un inculpat nu recunoaște săvârșirea faptelor în fața primei instanțe de judecată, neaflându-se într-o situație similară celor care au recunoscut săvârșirea faptelor după intrarea în vigoare a legii noi, acesta nu poate beneficia de dispozițiile legii penale mai favorabile întrucât nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de textul legal menționat. Doar în situația în care inculpatul a recunoscut săvârșirea faptelor în fața primei instanțe și nu a putut beneficia de dispozițiile art. 3201 C. proc. pen. care au intrat în vigoare la un moment ulterior acestei prime audieri, acesta urmează să beneficieze de reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă, el aflându-se într-o situație similară inculpaților care au recunoscut săvârșirea faptelor în fața primei instanțe după intrarea în vigoare a legii noi. în caz contrar, ar însemna ca inculpații care nu au recunoscut săvârșirea faptelor în fața primei instanțe să beneficieze de un tratament favorabil pe care legiuitorul nu l-a avut în vedere la momentul introducerii acestei instituții care a urmărit aplicarea unor circumstanțe legale atenuante ca urmare a unei atitudini procesuale pozitive.

În consecință, întrucât inculpatul B.C. nu a recunoscut săvârșirea faptelor în fața primei instanțe, Curtea a apreciat că nu sunt aplicabile dispozițiile art. 3201 C. proc. pen. cu privire la acesta, nefiind îndeplinite condițiile legale pentru a da efect acestei norme cu titlu de lege penală mai favorabilă. De altfel, inculpatul, în fața instanței de apel, a recunoscut săvârșirea faptelor, dar circumstanțiat, precizând că nu a avut legături cu inculpații B., A. și cu ceilalți inculpați, colaborând doar cu inculpații Ș.R.A., Z.F.D. și T. (prin urmare, inculpatul nu a recunoscut în totalitate faptele reținute în actul de sesizare a instanței, așa cum impune art. 3201 alin. (2) C. proc. pen.).

În ce privește aplicarea dispozițiilor art. 18 din Legea nr. 508/2004 și art. 9 din Legea nr. 39/2003, instanța de apel a constatat că nici această critică nu este fondată.

Potrivit art. 18 din Legea nr. 508/2004, persoana care a comis una dintre infracțiunile atribuite prin prezenta lege în competența Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, iar în timpul urmăririi penale denunță și facilitează identificarea și tragerea la răspundere penală a altor participanți la săvârșirea infracțiunii beneficiază de reducerea la jumătate a limitelor pedepsei prevăzute de lege. Or, inculpatul B.C. nu numai că nu a denunțat și facilitat identificarea și tragerea la răspundere penală a altor participanți la săvârșirea infracțiunilor deduse judecății în cursul urmăririi penale, dar mai mult, inițial a negat săvârșirea faptelor.

Potrivit art. 9 alin. (2) din Legea nr. 39/2003, persoana care a săvârșit una dintre faptele prevăzute la art. 7 alin. (1) sau (3) și care, în cursul urmăririi penale sau al judecății, denunță și facilitează identificarea și tragerea la răspundere penală a unuia sau mai multor membri ai unui grup infracțional organizat beneficiază de reducerea la jumătate a limitelor pedepsei prevăzute de lege.

Nici această cauză de reducere a pedepsei nu poate reținută în favoarea inculpatului, în condițiile în care, inițial, în cursul urmăririi penale, a negat săvârșirea faptelor, pentru ca ulterior, să le recunoască circumstanțiat. Pe de altă parte, în cursul cercetării judecătorești, inculpatul a revenit din nou asupra declarațiilor date, susținând că nu cunoștea faptul că produsele licitate pe www.E.com nu existau în realitate, contrar celor reținute prin procesele-verbale de redare a interceptării convorbirilor telefonice, din care rezultă că vânzătorii erau considerați „fraieri” iar inculpatul „șmecher”, iar în cursul urmăririi penale a negat legăturile cu o parte dintre coinculpați.

Atitudinea oscilantă a inculpatului nu poate atrage aplicarea unui tratament sancționator mai favorabil în condițiile în care legiuitorul a urmărit aplicarea acestor dispoziții ca o consecință a unei atitudini procesuale pozitive, de cooperare activă cu organele judiciare. Declarațiile inculpatului modificate la fiecare moment procesual nu au fost de natură a ajuta organele judiciare la aflarea adevărului în cauză, ci au îngreunat buna soluționare a cauzei.

Referitor la greșita încadrare juridică a infracțiunii de înșelăciune prin reținerea agravantei prev. de alin. (5) al art. 215 C. pen., instanța de apel a reținut că în condițiile în care, numai în urma verificării transferurilor efectuate de inculpați prin W.U., au fost ridicați efectiv 213.775 dolar SUA de către membrii grupului (cuantumul prejudiciului fiind, în fapt, mult mai mare întrucât sumele de bani au ajuns la inculpați și prin alte modalități) sunt îndeplinite condițiile prev. de art. 146 C. pen. care definește noțiunea de „consecințe deosebit de grave” și, în consecință, agravanta prevăzută la alin. (5) a art. 215 C. pen. a fost corect reținută de instanța de fond.

În ce privește critica privind stabilirea arbitrară a prejudiciului și greșita obligare a inculpaților în solidar la acoperirea integrală a acestuia, Curtea, a constatat că valoarea prejudiciului a fost stabilită de instanța de fond în funcție de sumele pe care inculpații le-au ridicat, așa cum rezultă din documentele primite de la instituțiile bancare, prin serviciile M.G. și W.U. și din cadrul P.R., ținând cont și că un procent între 30% și 50% era oprit de cei care ridicau banii din străinătate, iar companiile prin care se efectuau transferurile opreau un comision între 7% și 15% și că inculpații au folosit și alte modalități pentru a ajunge în posesia banilor. Astfel, N.E.D., B.A. și P.C.Ș. au declarat că au fost situații când banii au fost aduși de ei personal în România, aspect care se coroborează și cu declarația inculpatului Z.F.D., care precizează în plus, că și N.M., zis „M.”, îi trimitea banii în România prin șoferi de microbuze. în plus, inculpatul S.C.A. a declarat că numitul Z.I.G. (fratele inculpatului Z.F.D.) a adus personal în România bani proveniți din licitații frauduloase, fapt confirmat și de procesele verbale de redare a convorbirilor telefonice purtate între inculpatul Z.F.D. și M.C. (vol. XV filele 170-172). De asemenea, inculpatul V.A.I. a declarat că banii îi erau aduși în România prin șoferii autobuzelor și microbuzelor care făceau curse externe.

În mod corect instanța de fond a obligat în solidar inculpații aparținând aceluiași grup infracțional la acoperirea integrală a prejudiciului cauzat părților civile în raport de dispozițiile art. 1003 C. civ., în condițiile în care acest prejudiciu a fost cauzat prin acțiunea conjugată a inculpaților care au acționat coordonat (de altfel, aceștia au fost condamnați și pentru infracțiunea prev. de art. 7 din Legea nr. 9/2003 care incriminează ca infracțiune distinctă o formă de pluralitate constituită de infractori). Prin urmare, nu are relevanță suma efectiv încasată de fiecare inculpat în parte ca urmare a procentului-comision pe care îl primea fiecare, toți, împreună, urmând să asigure părților civile recuperarea integrală a prejudiciului prin instituirea unei obligații solidare. De altfel, prima instanță a obligat în solidar doar inculpații care aparțineau aceluiași grup infracțional, iar inculpatul T., care a furnizat conturi și parole tuturor grupurilor, în solidar cu fiecare dintre inculpații aflați într-unui din grupurile infracționale organizate.

Referitor la critica vizând stabilirea greșită a sumelor confiscate de la inculpat, instanța de apel a constatat că instanța de fond a dispus confiscarea sumelor obținute de inculpați de la părțile vătămate care nu s-au constituit părți civile, împărțind în proporție egală aceste sume între inculpații care au purtat convorbirile în care apar identitățile false indicate acestor părți vătămate pentru expedierea sumei de bani plătite cu titlu de preț. Deși confiscarea este o măsură personală, în situația în care nu se poate stabili ce sumă a ajuns efectiv la fiecare inculpat în parte, instanța de fond a procedat în mod corect și echitabil împărțind în mod egal aceste sume între inculpații care au efectuat aceste convorbiri.

Astfel, de la inculpatul B.C. au fost confiscate următoarele sume de bani: 750 dolar SUA (pct. 2) + 300 dolar SUA (pct. 3) +850 dolar SUA (pct. 4) +500 dolar SUA (pct. 5) +750 dolar SUA (pct. 6) +486,5 dolar SUA (pct. 7) +356 dolar SUA (pct. 8) +676,5 dolar SUA (pct. 9) +500 dolar SUA (pct. 10) +500 dolar SUA (pct. 12) +1289 dolar SUA (pct. 13) +800 dolar SUA (pct. 14) +539,5 dolar SUA (pct. 15) +824,5 dolar SUA (pct. 16) +750 dolar SUA (pct. 17) +870 dolar SUA (pct. 18) +537,5 dolar SUA (pct. 19) +500 dolar SUA (pct. 20) +500 dolar SUA (pct. 21) +925 dolar SUA (pct. 22) +540,5 dolar SUA (pct. 23) +857,5 dolar SUA (pct. 24) +432,5 dolar SUA (pct. 25) +517,5 dolar SUA (pct. 26) +432,5 dolar SUA (pct. 27) +567,5 dolar SUA (pct. 28) +753,5 dolar SUA (pct. 30) +247 dolar SUA (pct. 31) +895 dolar SUA (pct. 32) +437,5 dolar SUA (pct. 33) +1449,5 dolar SUA (pct. 34) +949,5 dolar SUA (pct. 35) +451 dolar SUA (pct. 37) +487,5 dolar SUA (pct. 38) +405 dolar SUA (pct. 39) +475 dolar SUA (pct. 41) +225 dolar SUA (pct. 42) +825 dolar SUA (pct. 43) +950 dolar SUA (pct. 44) +753,5 dolar SUA (pct. 45) +435,5 dolar SUA (pct. 46) +594,5 dolar SUA (pct. 47) +475 dolar SUA (pct. 48) +500 dolar SUA (pct. 49) +650 dolar SUA (pct. 50) - în total - 28511,5 dolar SUA, în raport de sumele plătite de părțile vătămate P.F., R.J.R., E.C.B., S.M.H., M.T., T.D.D.N., A.D.R., J.R., C.H.H., S.H., M.L., E.V., T.S., A.R.M., J.E.C., K.B., C.J.G., J.L.B., H.H.G., K.L.M., P.S.W., J.G.J., P.A.F., G.E.B., F.S., J.B., R.D.F., A.B.P., H.C., S.L., R.E.M.C., L.R.T., J.C.W.L., K.H., M.R., W.S.M., V.G., G.P., J.C., J.V.H., S.D.B., R.K., T.N., M.R.P., B.G.

În ce privește solicitarea de reindividualizare a modalității de executare a pedepsei și aplicare a art. 861 C. pen., Curtea, a constatat că prima instanță a aplicat inculpatului B.C. o pedeapsă rezultantă de 6 ani cu executare în regim penitenciar, luând în considerare gravitatea infracțiunilor săvârșite, atitudinea oscilantă de pe întreg parcursul procesului penal (inițial, în cursul urmăririi penale, a negat săvârșirea faptelor, pentru ca ulterior să revină și să recunoască, însă circumstanțiat, săvârșirea faptelor, arătând că nu cunoștea faptul că produsele licitate nu există în realitate, iar în apel să nege legăturile cu alți coinculpați, dovedind că nu a conștientizat pe deplin gravitatea și consecințele antisociale ale activității sale și încercând să evite răspunderea penală), faptul că este cunoscut cu antecedente penale (fiind condamnat la 5 luni închisoare și 600.000 amendă echivalent a 309 EURO, pedeapsă suspendată, pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, la data de 25 mai 2000, de către Tribunalul Pravia). Totodată, la individualizarea pedepsei, prima instanță a aplicat circumstanța atenuantă prev. de art. 74 alin. (2) C. pen. în raport de circumstanțele personale ale inculpatului: a fost angajat la SC E.I.C. SRL ca funcționar administrativ, fiind apreciat ca un bun profesionist în scrisoarea de recomandare depusă la dosarul cauzei, astfel încât pedepsele au fost coborâte sub minimul special prevăzut de lege.

În raport de aceste criterii, ca și de contribuția esențială a inculpatului la săvârșirea faptelor, ca și în cadrul grupului criminal, instanța de apel a apreciat că nu se impune aplicarea unor pedepse și mai mici care nu ar putea atinge scopul represiv și cel al prevenției speciale și generale cerut de art. 52 C. pen.

Totodată, în raport de gravitatea faptelor, precum și de atitudinea sa procesuală oscilantă, instanța de apel nu și-a format convingerea că inculpatul este apt a se îndrepta fără executarea pedepsei, că pronunțarea pedepsei constituie un avertisment suficient de serios pentru a descuraja ulterior eventuale comportări infracționale. Prin urmare, Curtea, a apreciat că în cauză nu se impune aplicarea dispozițiilor referitoare la suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei, fiind necesară executarea pedepsei în regim închis, astfel încât inculpatul să înțeleagă și să resimtă direct consecințele actului său social și pe viitor să respecte valorile sociale ocrotite de norma penală. De altfel, în raport de cuantumul pedepsei rezultante, legea nu permite aplicarea acestei instituții procesuale inculpatului, fiind necesar ca pedeapsa să fie de maxim 3 ani închisoare.

III. Referitor la criticile aduse sentinței de către inculpatul B.Ș.S.

În ce privește solicitarea de a se constata eroarea comisă de instanța de fond referitor la contopirea pedepselor ce i-au fost aplicate pentru infracțiuni concurente, instanța de prim control judiciar a constatat că inculpatul B.Ș.S. a fost condamnat de tribunal la pedepsele de 3 ani închisoare pentru infracțiunea prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, 2 ani închisoare pentru infracțiunea prev. de art. 215 alin. (1), (2) și (3) C. pen., 2 ani închisoare pentru infracțiunea prev. de art. 42 alin. (1), 3 din Legea nr. 161/2003 și 1 an închisoare pentru infracțiunea prev. de art. 48 din Legea nr. 161/2003. Pedepsele aplicate au fost contopite în pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare (aplicată pentru infracțiunea prev. de art. 7 alin. (1) din legea nr. 39/2003). Prin urmare, nu este vorba de nici o eroare la efectuarea operațiunii de contopire a pedepselor aplicare pentru infracțiunile concurente, nefiind aplicat un cumul aritmetic, așa cum greșit a invocat apărătorul inculpatului, ci regulile cumulului juridic.

Referitor la cererea de reindividualizare a modalității de executare a pedepsei și aplicarea art. 81 C. pen., instanța de apel a constatat că inculpatul B.Ș.S. a avut o atitudine oscilantă pe parcursul procesului penal, dovedind că nu a conștientizat pe deplin gravitatea și consecințele antisociale ale activității sale și încercând să evite răspunderea penală. Astfel, în cursul urmăririi penale, susnumitul inculpat a declarat că a accesat site-uri de licitații, dar a negat orice implicare în organizarea de licitații sau în vânzarea de bunuri fictive pe internet, iar în cursul cercetării judecătorești a precizat că își menține declarațiile date în cursul urmăririi penale, arătând că nu a accesat niciodată site-ul www.E.com și nu a primit de la S.A.I. date despre transferuri. în apel, inculpatul a refuzat să dea alte declarații.

Totodată, s-a reținut că inculpatul a săvârșit infracțiuni cu un grad relativ ridicat de pericol social abstract și concret, nu are antecedente penale, este cunoscut de vecini ca având un comportament civilizat, a fost angajat în perioada aprilie 2007 - octombrie 2008 la SC I.C.S. SRL în funcția de șofer, iar din decembrie 2008 la SC P.A.C. SRL în funcția de asistent manager, aspecte în raport de care a fost reținută în favoarea inculpatului circumstanța atenuantă judiciară prev. de art. 74 alin. (2) C. pen. pedepsele aplicate fiind coborâte sub minimul special prevăzut de lege. în raport de aceste criterii, instanța de apel a apreciat că nu se impune reducerea și mai mult a pedepselor aplicate.

În ce privește modalitatea de executare a pedepsei, Curtea, a constatat că inculpatul a săvârșit infracțiuni cu un grad relativ ridicat de pericol social abstract și concret, împreună cu alte persoane a căror influență negativă a suferit-o, faptele au fost comise în urmă cu aproximativ 8 ani, a avut o atitudine procesuală oscilantă, dovedind că nu a înțeles pe deplin gravitatea faptelor sale (primul pas în vederea realizării unei recristalizări a scării de valori), nu este cunoscut cu antecedente penale, iar contribuția sa nu a fost esențială la săvârșirea infracțiunilor de către ceilalți membri ai grupului. în raport de aceste elemente, s-a apreciat că inculpatul nu se poate îndrepta singur, fiind necesar ca pe o perioadă de timp să fie supravegheat și îndrumat în vederea reintegrării sale, motiv pentru care Curtea, a concluzionat că nu se impune modificarea modalității de executare a pedepsei (de altfel, în raport de pedeapsa rezultantă de 3 ani închisoare nici nu ar fi posibil în condițiile art. 81 alin. (2) C. pen.).

IV. Referitor la apelul inculpatului D.I.A. și care vizează aplicarea dispozițiilor art. 81 C. pen. referitoare la suspendarea condiționată a executării pedepsei, instanța de apel a apreciat că susnumitul inculpat nu a conștientizat pe deplin gravitatea și consecințele antisociale ale activității sale și a constatat că a încercat să evite răspunderea penală. Astfel, în cursul urmăririi penale nu a recunoscut săvârșirea faptelor, arătând că nu a vândut niciodată bunuri pe internet, că a folosit adresele de e-mail i. sau d. pe y.com folosite până în 2002 și x@y.com până la data audierilor, aceasta fiind accesată zilnic și că nu a comunicat nimănui cele 2 parole. în cursul cercetării judecătorești, inculpatul și-a menținut declarațiile date în cursul urmăririi penale, arătând că a folosit adresele de e-mail i@y.com, d@y.com și x@y.com, însă nu a accesat site-ul www.E.com (fila 91, vol. VII, dosar instanță). în apel inculpatul nu a dat declarații suplimentare.

Totodată, instanța de apel a reținut că inculpatul a săvârșit infracțiuni cu un grad relativ ridicat de pericol social abstract și concret, nu este cunoscut cu antecedente penale (fila 122, vol. IX), este angajat la firma SC D.I.R. SRL în funcția de curier, este înscris la Universitatea „S.H.”, aspecte în raport de care a fost reținută în favoarea sa circumstanța atenuantă judiciară prev. de art. 74 alin. (2) C. pen., pedepsele aplicate fiind astfel coborâte sub minimul special prevăzut de lege. în raport de aceste criterii, s-a apreciat că nu se impune reducerea și mai mult a pedepselor aplicate.

În ce privește modalitatea de executare a pedepsei, Curtea, a reținut că inculpatul a săvârșit infracțiuni cu un grad relativ ridicat de pericol social abstract și concret, împreună cu alte persoane a căror influență negativă a suferit-o, faptele au fost săvârșite în urmă cu aproximativ 8 ani, a încercat să se sustragă de la răspunderea penală, dovedind că nu a înțeles pe deplin gravitatea faptelor sale (primul pas în vederea realizării unei recristalizări a scării de valori), nu este cunoscut cu antecedente penale, iar contribuția sa nu a fost esențială la săvârșirea infracțiunilor de către ceilalți membri ai grupului. în raport de aceste elemente, instanța de apel a apreciat că nu se impune executarea pedepsei în regim penitenciar, dar nu are convingerea că inculpatul se poate îndrepta singur, fiind necesar ca pe o perioadă de timp să fie supravegheat și îndrumat în vederea reintegrării sale, motiv pentru care a concluzionat că nu se impune modificarea modalității de executare a pedepsei (de altfel, în raport de pedeapsa rezultantă de 3 ani închisoare nici nu ar fi posibil în condițiile art. 81 alin. (2) C. pen.).

V. Cu privire la apelul declarat de inculpatul M. (fost S.) D.I.:

În ce privește solicitarea acestuia de reindividualizare a pedepsei sub aspectul cuantumului și a modalității de executare în sensul aplicării art. 81 C. pen. referitoare la suspendarea condiționată a pedepsei, instanța de apel a arătat că art. 72 C. pen. stabilește criteriile generale pe care judecătorul le poate folosi prin aplicarea lor la cazul concret în vederea determinării naturii și cuantumului celei mai potrivite pedepse care să fie în măsură să atingă toate scopurile urmărite de dispozițiile art. 52 C. pen.: funcția represivă și cea de prevenție generală și specială, astfel încât inculpatul să înțeleagă și să resimtă direct consecințele actului său social și să îl determine ca pe viitor să respecte valorile sociale ocrotite de norma penală.

În cauza de față, instanța de fond a indicat criteriile generale, și, raportându-le la circumstanțele speței, l-a condamnat pe inculpat la o pedeapsă de 3 ani închisoare pentru infracțiunea prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, sub minimul special de 5 ani prevăzut de lege și la o pedeapsă de 2 ani închisoare pentru infracțiunea prev. de art. 215 alin. (1), (2) și (3) C. pen., sub minimul special de 3 ani prevăzut de lege, ca urmare a reținerii în favoarea acestuia a circumstanței atenuante prevăzută de art. 74 alin. (2) C. pen.

Curtea, a apreciat în raport de circumstanțele faptei: în mod organizat, prin participarea mai multor persoane, prin acte repetate de executare care s-au întins pe o perioadă mare de timp, producând un prejudiciu important, dar și de circumstanțele personale ale inculpatului care a avut o atitudine oscilantă în cursul procesului penal (inițial, în cursul urmăririi penale, a avut o atitudine sinceră, pentru ca ulterior, în cursul cercetării judecătorești, să-și nuanțeze declarațiile, atât cu privire la numărul de licitații efectuate, cât și cu privire la faptul că nu cunoștea caracterul fictiv al tranzacțiilor efectuate, iar în cursul apelului nu a dat declarații suplimentare), suferă de diverse afecțiuni medicale, a consemnat la dispoziția Tribunalului București, suma de 4000 de lei, reprezentând o parte din prejudiciul produs, nu este cunoscut cu antecedente penale (fila 133, vol. IX), are un copil minor în întreținere, că nu se impune micșorarea pedepsei aplicate de prima instanță de judecată.

Referitor la modalitatea de executare a pedepsei, Curtea, a constatat că inculpatul a săvârșit infracțiuni cu un grad relativ ridicat de pericol social abstract și concret, împreună cu alte persoane a căror influență negativă a suferit-o, faptele au fost săvârșite în urmă cu aproximativ 8 ani, a încercat să se sustragă de la răspunderea penală, dovedind că nu a înțeles pe deplin gravitatea faptelor sale (primul pas în vederea realizării unei recristalizari a scării de valori), nu este cunoscut cu antecedente penale, iar contribuția sa nu a fost esențială la săvârșirea infracțiunilor de către ceilalți membri ai grupului. în raport de aceste elemente, instanța de apel a apreciat că nu se impune executarea pedepsei în regim penitenciar, dar și că nu are convingerea că inculpatul se poate îndrepta singur, fiind necesar ca pe o perioadă de timp să fie supravegheat și îndrumat în vederea reintegrării sale, motiv pentru care a concluzionat că nu se impune modificarea modalității de executare a pedepsei (de altfel, în raport de pedeapsa rezultantă de 3 ani închisoare nici nu ar fi posibil în condițiile art. 81 alin. (2) C. pen.).

În ce privește solicitarea de micșorare a cuantumului daunelor morale, instanța de apel a constatat că inculpatul M. (fost S.) nu a fost obligat la despăgubiri materiale către părțile civile, fiind inclus în cel de-al doilea grup infracțional alături de inculpații P.R.S., B.C., Ș.R.A., B. care au procedat la inducerea în eroare a părților vătămate care nu s-au constituit părți civile în cauză, astfel încât, în temeiul art. 118 lit. e) C. pen., s-a dispus confiscarea de la acesta a sumei de 3222 dolar SUA, Tribunalul reținând în latura penală a cauzei date ale unor transferuri W.U. ex.: B.M./R.F.B. 732dolar SUA (vol. XI fila 198); N.E./R.F.B. 750 dolar SUA (vol. XI fila 206) și că în convorbirile dintre inculpații Ș.R.A. și B.C. au fost identificate discuții referitoare la activitatea inculpatului M. (S.) D.I. (ex.: trimiterea unui transfer de 1740 dolar SUA în adresa de e-mail jicui (vol. VIII fila 124).

VI. Referitor la apelul inculpatului V.A.P.: în ce privește solicitarea susnumitului inculpat de a se pronunța achitarea sa în conformitate cu dispozițiile art. 10 lit. d) C. proc. pen., instanța de prim control judiciar a reținut că a fost trimis în judecată pentru că a ajutat la săvârșirea infracțiunii de înșelăciune prin ridicarea/încasarea în mod repetat a unor sume de bani transferate din străinătate de diferiți cetățeni străini, cunoscând că acestea provin din organizarea unor licitații frauduloase lansate prin intermediul rețelei internet.

În cursul urmăririi penale, inculpatul M.A.P. s-a prevalat de dreptul prev. de art. 70 alin. (2) C. proc. pen. în cursul cercetării judecătorești în primă instanță, inculpatul a arătat că pe inculpatul S.A.I. l-a cunoscut în anul 2003, fiind colegi de facultate și că a fost rugat de acesta să transmită mesaje primite de la el pe telefonul mobil către alte numere de telefon indicate de același inculpat. A mai arătat inculpatul că informațiile (constând în diverse cifre și nume) erau transmise de pe un telefon cu număr în rețeaua Connex primit de la inculpatul S., acesta din urmă folosind și el respectivul telefon. în fața instanței de apel, inculpatul a recunoscut că a transmis informații de pe telefonul primit de la inculpatul S., la solicitarea acestuia, dar nu a știut că era vorba de informații folosite pentru vânzarea unor bunuri fictive, fiind un simplu intermediar (fila 169 vol. 3).

Din analiza proceselor verbale de redare a convorbirilor telefonice, rezultă, însă, că inculpatul M.A.P. a cunoscut scopul în care erau transmise aceste informații, fiind implicat activ în procesul de inducere în eroare a părților vătămate, astfel:

- în convorbirea din data de 5 noiembrie 2003, inculpații S. și M.A.P. discută despre numele „sender”-ului: LEE sau LEA (fila 10, vol. XVI, dosar urmărire penală);

- în convorbirea din data de 5 noiembrie 2003, inculpatul S. îl întreabă pe inculpatul M.A.P. dacă a trimis MT-ul, întrucât „nu s-au luat nici până acum” (banii, n.inst) acesta confirmând că l-a trimis (fila 16, vol. XVI dosar urmărire penală);

- în convorbirea din data de 5 noiembrie 2003, inculpatul M.A.P. l-a contactat pe inculpatul S., spunându-i să-i trimită lui CAP „3, 4, 5 conturi" (fila 18, vol. XVI dosar urmărire penală);

- în convorbirea din data de 5 noiembrie 2003, inculpatul S. l-a contactat pe inculpatul M.A.P. și i-a spus că „acela de 1000 mi-a mai pus încă 800; două de pe același nume și diferite doar MT-urile”; inculpatul M.A.P. îl întreabă pe interlocutor dacă le poate trimite în același mesaj, iarincul patul S. îi spune acestuia să îl sune și să-i spună (persoanei care ridică banii, n. inst.) că e același sender, inculpatul M.A.P. spunându-i acestuia că „nu îi trebuie decât sender-ul și cifrele” (fila 20, vol. XVI dosar urmărire penală), ceea ce dovedește fără dubiu că inculpatul M.A.P. nu era un simplu intermediar în transmiterea mesajelor, ci avea un rol esențial în ridicarea banilor obținuți în urma licitațiilor. Tot din această convorbire rezultă că inculpatul M.A.P. i-a spus inculpatului S. să trimită datele „la numărul acela”. Faptul că imediat după această convorbire (care a avut loc la ora 23.09) inculpatul S. i-a trimis un mesaj inculpatului M.A.P., însă la alt număr de telefon este dovedită de înregistrarea mesajului de la ora 23.17, când inculpatul S. îi trimite inculpatului M.A.P. datele transferului despre care tocmai vorbiseră în urmă cu 8 minute: sender: S.L.; M.T.C.N.:999 dolar SUA, M.T.C.N.:801 dolar SUA. Același sender (vol. XVI fila 22, DUP). Acest mesaj concretizează discuția anterioară a inculpaților, respectiv că aceeași persoană vătămată a trimis două sume de bani (fapt concretizat în două MTCN-uri) și că mesajul a fost transmis pe alt număr de telefon, pe care inculpatul M.A.P. îl folosea frecvent;

- în discuția din data de 06 noiembrie 2003, inculpatul M.A.P. îi solicită inculpatului S. să îi încarce cartela (filele 26, 27 vol. XVI dosar urmărire penală), ceea ce infirmă varianta susținută de inculpat că ar fi primit telefonul de la inculpatul S. pentru a-l folosi în interes propriu, situație în care ar fi folosit fonduri proprii pentru încărcarea cartelei;

- în convorbirea din data de 6 noiembrie 2003, inculpatul S. îi comunică inculpatului M.A.P. „am un din ăla de 999, dar are și receiver”, întrebându-l unde să-l trimită; inculpatul M.A.P. îi spune să îl trimită pe același nume, confirmându-i primirea unui procent de 30%; inculpatul S. îi spune că nu știe dacă merge My X-ul și că „îl trimit de pe numărul meu, așa cum l-am trimis și pe celălalt” (fila 29, vol. XVI dosar urmărire penală).

Concretizarea acestei convorbiri o constituie mesajul din aceeași dată, după 8 minute, când inculpatul S. îi trimite un mesaj inculpatului M.A.P. cu datele despre care vorbiseră la telefon: „sender: J.J., receiver: K.J., Italia; suma: 999 dolar SUA”. Mesajul este trimis de inculpat la același nr. de telefon care era folosit de inculpatul M.A.P. (fila 31, vol. XVI dosar urmărire penală).

- în convorbirea din 7 noiembrie 2003, ora 16.16, cei doi inculpați vorbesc de transferuri în valoare de 1850, 2000, 6000 dolar SUA, unul dintre transferuri nefiind „bun” și „l-au trimis ăia înapoi” (filele 35, 36, vol. XVI dosar urmărire penală). Concluzia inculpatului în legătură cu această convorbire, în sensul că inculpatul M.A.P. nu știa de mesajele primite pe numărul său de telefon (primit de la inculpatul S.) este infirmată de însăși conținutul convorbirii, din care rezultă fără îndoială că inculpatul M.A.P. cunoștea de existența licitațiilor, de transferurile care erau „bune” sau nu;

- în mesajul din data de 7 noiembrie 2003, ORA 18.53, inculpatul S. i-a transmis inculpatului M.A.P. datele transferului despre care vorbiseră anterior : „sender: M.K..; receiver: A.K.. Suma: 1850 dolar SUA. „vezi că este pe SUA și nu se scoate”;

- în discuția din data de 18 noiembrie 2003, inculpatul M.A.P. îi spune inculpatului S. că îi poate scoate banii pe Italia, și, la întrebarea inculpatului S. dacă „merge și fără receiver”, inculpatul M.A.P. îi răspunde că „nu mai merge nimic. Au căzut hiaturile”. în continuare, cei doi inculpați discută despre transferurile care pot fi scoase (de 999, 1200 dolar SUA) (filele 48 -50 vol. XVI, dosar urmărire penală);

- în discuția din data de 18 noiembrie 2003, inculpații discută despre conturi (filele 55 -57 vol. XVI, dosar urmărire penală).

Folosirea unor termeni ca „blaturi”, „fraudă” în discuțiile cu inculpatul S. este un element obiectiv de natură a indica întrunirea condițiilor de existență ale laturii subiective necesare complicității la infracțiunea de înșelăciune și a acordului de voință existent între autor și complice necesar pentru existența participației penale în această formă.

Prin urmare, instanța de apel a apreciat că nu se impune achitarea inculpatului în temeiul art. 10 lit. d) C. proc. pen.

În ce privește critica vizând greșita stabilire a despăgubirilor civile, instanța de apel a constatat că inculpatul M.A.P. a fost obligat în solidar cu inculpații din al treilea grup infracțional la acoperirea integrală a prejudiciului cauzat părții vătămate B.M.G. prin activitatea conjugată a acestora. Această parte vătămată s-a constituit parte civilă cu suma de 2600 dolar SUA, reprezentând valoarea bunurilor achiziționate de la vânzătorul care s-a prezentat cu identitatea J.B. (filele 37 și urm., vol. VII dosar urmărire penală). Această identitate a fost identificată într-un mesaj trimis de inculpatul B.Ș.S. inculpatului S.I.A. (vol. XVI fila 403), cu care inculpatul M.A.P. a comunicat prin intermediul telefonului primit de la acesta.

În consecință, s-a apreciat că în mod corect instanța de fond a obligat în solidar inculpații aparținând aceluiași grup infracțional la acoperirea integrală a prejudiciului cauzat părților civile în raport de dispozițiile art. 1003 C. civ., în condițiile în care acest prejudiciu a fost cauzat prin acțiunea conjugată a inculpaților care au acționat coordonat (de altfel, aceștia au fost condamnați și pentru infracțiunea prev. de art. 7 din Legea nr. 9/2003 care incriminează o formă de pluralitate constituită de infractori), neavând relevanță suma efectiv încasată de fiecare inculpat în parte ca urmare a procentului-comision pe care îl primea sau faptul că nu au primit nici o sumă de bani (așa cum afirmă inculpatul M.A.P.).

Referitor la critica vizând greșita stabilire a sumei pe care prima instanță a confiscat-o de la inculpat, instanța de apel a constatat că instanța de fond a dispus confiscarea sumelor obținute de inculpați de la părțile vătămate care nu s-au constituit părți civile, împărțind în proporție egală aceste sume între inculpații care au purtat convorbirile în care apar identitățile false indicate acestor părți vătămate pentru expedierea sumei de bani plătite cu titlu de preț. Deși confiscarea este o măsură personală, în situația în care nu se poate stabili ce sumă a ajuns efectiv la fiecare inculpat în parte, instanța de fond a procedat în mod corect și echitabil împărțind în mod egal aceste sume între inculpații care au efectuat aceste convorbiri.

Astfel, de la inculpatul M.A.P. a fost confiscată suma de 10.000 dolar SUA, având în vedere procesele verbale de redare a convorbirilor telefonice efectuate de inculpatul S.A.I. din care a rezultat că inculpatul M.A.P. a primit de la inculpatul S. date ale unor transferuri W.U., pentru a fi ridicate din străinătate, în valoare de peste 10.000 dolar SUA. Instanța de apel, constatând că această sumă a fost obținută de inculpații M.A.P. și S., a admis apelul inculpatului M.A.P. sub acest aspect și a dispus micșorarea sumei confiscate de la acest la 5000 dolar SUA (jumătate din această sumă ar fi trebuit confiscată de la inculpatul S., însă instanța nu poate dispune cu privire la acest aspect ca urmare a limitelor impuse de principiul neagravării în propria cale de atac).

VII. în ce privește apelul Inculpatului N.M. prin care a solicitat achitarea în conformitate cu dispozițiile art. 10 lit. c) C. proc. pen., instanța de prim control judiciar a reținut că acest inculpat a fost trimis în judecată și condamnat pentru că a ridicat/încasat, în mod repetat, sume de bani transferați din străinătate, de diferiți cetățeni străini, cunoscând că provin din organizarea de licitații frauduloase lansate prin intermediul rețelei internet.

Situația de fapt astfel cum a fost reținută de instanță, rezultă din coroborarea următoarelor mijloace de probă: declarațiile coinculpatului Z.F.D., declarațiile martorilor, procesele - verbale privind redarea convorbirilor telefonice, mesajele care atestă efectuarea transferurilor W.U..

Astfel, din declarația coinculpatului Z.F.D. rezultă că a fost pus în legătură cu inculpatul N.M. de un anume „M.”, despre care însă nu a putut furniza alte date. Acesta i-a spus că avea o afacere cu un anume „M.”, din Alexandria, fost șofer al primarului din această localitate, dar că în prezent sunt certați, motiv pentru care l-a rugat pe el să-i transmită acestuia niște date ale unor transferuri de bani prin serviciul W.U. și să primească banii pe care îi trimitea „M.”, dându-i totodată și un număr de telefon din Spania pentru a-l contacta.

Inculpatul Z.F.D. l-a recunoscut în cursul urmăririi penale de pe planșe foto, pe inculpatul N.M. ca fiind „M.”.

Inculpatul Z.F.D. a precizat faptul că N.M., zis „M.”, asigura ridicarea banilor din Europa, în special Spania, țară în care locuia. Acesta dădea 50% din valoarea transferului, iar banii erau trimiși în România prin șoferi de microbuze sau prin serviciul W.U. pe numele lui A.I.G. sau pe numele lui C.F.R.

Inculpatul l-a recunoscut de pe planșe foto pe inculpatul N.M., atribuindu-i următoarele numere de telefon din agenda telefoanelor sale, ridicate cu ocazia percheziției domiciliare.

Faptul că acest inculpat a fost sau nu efectiv șoferul primarului din Alexandria nu are relevanță cu privire la răspunderea sa penală, fiind un amănunt pe care inculpatul Z.F.D. l-a aflat de la o altă persoană, pe care nici nu a fost în măsură să o identifice complet, astfel încât această informație oferită de o sursă neidentificată (fără se putea, deci, verifica, dacă a comunicat efectiv sau nu acest aspect și pe ce bază a făcut această afirmație) nu poate duce la concluzia neparticipării sale la activitatea infracțională câtă vreme aceasta este confirmată de mijloacele de probă coroborate în cauză.

Situația de fapt mai sus menționată rezultă și din procesele - verbale de redare a convorbirilor telefonice.

Astfel, în urma interceptării convorbirilor telefonice efectuate de inculpatul Z.F.D. cu o persoană care folosea posturile telefonice cu numerele x și z au reieșit următoarele sms-uri trimise și convorbiri: (vol. XIV filele 188-190 („Trimite-mi sumele”), 239-240 („Aiprimit două” - nr, 277-278 (MTCN: 1283381272-2600; Sender: A.L., USA; Receiver: l.K., Florence, Italy („L-ai primit? Să îmi dai suma la acela de azi” („1990.780.Plus 500 Total. (2)160. Ok” -;, („Vezi că sunt 2 acolo” -; („Le-ai luat?”-; („Dă-mi sumele”-;,(„380.640.Total 3760.Ok”; vol. XV filele 11-12 („Zi mă că alea de 900 EURO că nu e al meu și să îi dau bani de la mine”;, filele 13 - 15 (o conversație telefonică avută de inculpatul Z.F.D. cu o persoană căreia îi spune „M.”), 119-121 (o conversație telefonică avută de inculpatul Z.F.D. cu o persoană căreia îi spune „M.”), fiind identificate datele unui transfer W.U. expediat de inculpatul Z.F.D.: A.L./l.K. 2.600 dolar SUA (vol. XIV fila 278) precum și o identitate pe care numitul N.M. să expedieze banii ridicați: C.F.R. (vol. XV filele 119-121, 131-132).

Din declarația martorului C.F.R. dată în cursul urmăririi penale (filele 491 - 494, vol. XXXXIV) - în cursul cercetării judecătorești în primă instanță martorul nu a mai putut fi audiat, făcându-se aplicarea disp. art. 327 alin. (3) C. pen. a rezultat că l-a cunoscut foarte puțin pe T. (inculpatul Z.F.D.), prin prietenul său, inculpatul A., cu care însă nu a discutat niciodată, nu i-a comunicat datele personale și nu a primit sume de bani de la acesta.

Inculpatul N.M. nu a recunoscut săvârșirea faptelor nici în cursul urmăririi penale și nici în cursul cercetării judecătorești în primă instanță și în apel, arătând că a folosit telefonul și că în perioada cât s-a aflat în Spania nu a comunicat cu inculpatul Z.F.D.. De asemenea, inculpatul a arătat că nu are porecla „M.”, ci „C.” și că a fost confundat cu o altă persoană care are această poreclă.

Δn mod corect tribunalul a înlăturat declarațiile inculpatului, acestea fiind infirmate de declarațiile inculpatului Z.F.D. și procesele-verbale de redare a interceptării convorbirilor telefonice. Mai mult, poziția nesinceră a inculpatului este demonstrată și de faptul că în cursul urmăririi penale, atât în declarația olografă, cât și în declarația consemnată pe formular tipizat, inculpatul N.M. a precizat că porecla sa este „M.”, ceea ce confirmă susținerea inculpatului Z.F.D. din cursul urmăririi penale în sensul că inculpatul N.M. este cel cunoscut cu porecla „M.”, deși acesta nu recunoaște că ar fi avut această poreclă.

În consecință, instanța de apel a apreciat că participarea inculpatului N.M. la activitatea infracțională este dovedită, astfel încât nu se impune achitarea sa în temeiul art. 10 lit. c) C. proc. pen.

VIII. Cu privire la apelul inculpatului P.C.E. Prima solicitare a susnumitului inculpat de a se pronunța achitarea în temeiul art. 10 lit. a), c) și d) C. proc. pen. a fost respinsă de instanța de prim control judiciar cu motivarea că din probele administrate în cauză rezultă că participarea sa la activitatea infracțională este dovedită, nu s-a dovedit că efectuarea licitațiilor a fost realizată de o altă persoană, respectiv, că sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunilor deduse judecății atât sub aspectul laturii obiective, cât și sub aspectul laturii subiective.

În concret, instanța de apel a constatat că inculpatul P.C.E. a fost trimis în judecată și condamnat de prima instanță pentru că a aderat și sprijinit un grup organizat în jurul inculpaților Z.F.D., B.C., Ș.R.A., P.R.S., cu care a planificat, conform unui program infracțional amplu și bine conturat, săvârșirea unor infracțiuni grave precum înșelăciune, acces neautorizat în sisteme informatice, fals informatic și alte infracțiuni informatice.

Același inculpat a organizat, în perioada aprilie 2003 - aprilie 2004 în mod repetat, în baza aceleiași rezoluții infracționale un număr nedeterminat de licitații pe site-uri specializate lansate pe internet, oferind spre vânzare bunuri inexistente în realitate, folosindu-se în acest sens, prin accesarea fără drept și depășirea măsurilor de securitate, de conturile conturilor unor utilizatori legitimi.

De asemenea, inculpatul a creat prin utilizarea fără drept de conturi și adrese de poștă electronică o falsă aparență în mediu informatic cu consecința restricționăm dreptului titularilor conturilor, de a le folosi în mod legitim.

Situația de fapt, astfel cum a fost reținută de prima instanță, rezultă din coroborarea următoarelor mijloace de probă: declarațiile inculpatului P.C.E., cele ale inculpaților Z.F.D., V.B.G., A.I.G., S.A.I., R.F., Ț.S.M., S.C.A., C.A.A., declarațiile martorului Ț.N.C., procesele - verbale de redare a interceptărilor convorbirilor telefonice și perchezițiilor informatice.

Inculpatul P.C.E. a avut o atitudine procesuală oscilantă, dând declarații contradictorii pe parcursul procesului penal. Astfel, în cursul urmăririi penale, în prima declarație a recunoscut faptele, arătând că l-a cunoscut pe inculpatul Z.F.D. în primăvara-vara anului 2003, acesta din urmă învățându-l activitățile care trebuiesc desfășurate pentru a vinde bunuri pe internet, cum să acceseze site-ul www.E.com folosind conturi de www.E.com ale unor utilizatori legitimi, cum să listeze produse spre vânzare, cum să modifice contul de www.E.com astfel încât întrebările celor ce doreau să cumpere produsul să ajungă în adresa de e-mail controlată de ei, ce anume să răspundă acestora (la început traducând în engleză ceea ce spunea inculpatul, mai târziu folosind texte-șablon transmise de inculpatul Z.F.D.). în declarațiile ulterioare însă, inculpatul P.C.E. a revenit asupra precizărilor de mai sus, recunoscând în continuare faptele săvârșite, dar cu motivarea că nu a avut la început reprezentarea activității desfășurate, crezând că este angajat ca translator și că inculpatul Z.F.D. vindea în mod real bunurile în cauză. Inculpatul a mai declarat că în momentul în care a înțeles că ceea ce făcea este ilegal, a încetat activitățile respective, dar teama față de inculpatul Z.F.D. l-a determinat să mimeze continuarea activității.

În ultima declarație dată în cursul urmăririi penale, inculpatul a revenit total asupra celor declarate, punând chiar sub semnul întrebării probabilitatea ca activitatea celor menționați mai sus sa fie ilegală.

În cursul cercetării judecătorești în primă instanță, susnumitul inculpat a susținut în continuare că inculpatul Z.F.D. i-a spus că produsele licitate existau în realitate și că și-a dat seama de contrariu în momentul în care a primit e-mailuri de la cumpărători, care îl anunțau să produsele nu au ajuns.

În apel, inculpatul a recunoscut că a efectuat licitații la cererea inculpatului Z.F.D., dar că s-a oprit la puțin timp după ce și-a dat seama că erau fictive (prin urmare, cel puțin pentru o perioadă de timp, inculpatul a continuat activitatea infracțională, având reprezentarea faptului că licitațiile efectuate erau fictive) ca urmare a faptului că inculpatul Z.F.D. îl amenința (aspect care nu este credibil în condițiile in care inculpatul nu a fost în măsură a preciza cu ce l-a amenințat inculpatul Z.F.D., astfel încât se poate trage concluzia că nu a fost vorba de o amenințare de natură a-l alarma sau de o constrângere prin amenințare cu un pericol grav care nu putea fi înlăturat în alt mod).

S-a constatat că în mod corect prima instanță de judecată a reținut prima declarație dată de inculpat și Ie-a înlăturat pe celelalte întrucât nu se coroborează cu elemente de fapt ce rezultă din celelalte mijloace de probă, fiind încercări ale inculpatului de a se sustrage de la răspunderea penală.

Astfel, din declarațiile inculpaților Z.F.D., V.B.G., A.I.G., S.A.I., R.F., Ț.S.M., S.C.A., din declarația martorului Ț.N.C., din interceptările convorbirilor telefonice și perchezițiile informatice a reieșit că inculpatul P.C.E. a avut reprezentarea actelor materiale pe care Ie-a realizat, că îi cunoștea pe ceilalți inculpați și activitatea desfășurată de fiecare, că cei în cauză au acționat în mod organizat, sprijinindu-se unul pe altul, făcând schimb de instrumente sau de informații, din inițiativă proprie sau la solicitarea inculpatului Z.F.D., fiecare contribuind la perfecționarea instrumentelor folosite și îmbunătățirea metodelor de inducere în eroare a cetățenilor străini, potențiali cumpărători.

Această situație de fapt este confirmată și de procesele - verbale de redare a convorbirilor telefonice purtate de inculpatul Z.F.D., precum și de rezultatul perchezițiilor sistemelor informatice ridicate de la domiciliul inculpatului Z.F.D. și din sala de internet.

Referitor la cererea susnumitului inculpat de a se dispune reindividualizarea pedepsei sub aspectul cuantumului și al modalității de executare, instanța de apel a constatat că și aceasta este nefondată.

Art. 72 C. pen. stabilește criteriile generale pe care judecătorul le poate folosi prin aplicarea lor la cazul concret în vederea determinării naturii și cuantumului celei mai potrivite pedepse care să fie în măsură să atingă toate scopurile urmărite de dispozițiile art. 52 C. pen., funcția represivă și cea de prevenție generală și specială, astfel încât inculpatul să înțeleagă și să resimtă direct consecințele actului său social și să îl determine ca pe viitor să respecte valorile sociale ocrotite de norma penală.

În cauza de față s-a reținut că instanța de fond a indicat criteriile generale, și, raportându-le la circumstanțele speței, l-a condamnat pe inculpat la pedepsele de 3 ani închisoare pentru infracțiunea prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 sub minimul special de 5 ani prevăzut de lege, 2 ani închisoare pentru infracțiunea prev. de art. 215 alin. (1), (2) și (3) C. pen. sub minimul special de 3 ani închisoare prevăzut de lege, 2 ani închisoare pentru infracțiunea prev. de art. 42 alin. (1) și (3) din Legea nr. 161/2003 și 1 an închisoare pentru infracțiunea prev. de art. 48 din Legea nr. 161/2003 ca urmare a reținerii circumstanței atenuante prev. de art. 74 alin. (2) C. pen.

Curtea, a apreciat în raport de circumstanțele faptei: în mod organizat, prin participarea mai multor persoane, prin acte repetate de executare care s-au întins pe o perioadă mare de timp, producând un prejudiciu important, dar și de circumstanțele personale ale inculpatului care a avut o atitudine oscilantă în cursul procesului penal, nu are antecedente penale, este caracterizat ca fiind o persoană onestă de vecini și cunoscuți și a finalizat cursuri liceale, că nu se impune micșorarea cuantumului pedepsei aplicate de prima instanță de judecată, apreciind că acest cuantum este de natură a duce la realizarea funcțiilor pedepsei.

Cu privire la modalitatea de executare a pedepsei, Curtea, a avut în vedere că atât suspendarea simplă, cât și suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei sunt mijloace de individualizare a executării pedepsei, măsuri de politică penală bazată pe încrederea în posibilitatea îndreptării inculpatului și pe supunerea lui la încercare în acest scop, ambele fiind destinate să ducă Ia realizarea scopului pedepsei fără executarea efectivă a acesteia, evitându-se, astfel, neajunsurile pe care le poate atrage contactul cu mediul din penitenciar.

În vederea aplicării acestor instituții, instanța trebuie să cerceteze și să cunoască cât mai amănunțit personalitatea infractorului și numai dacă în urma acestei analize și-a format convingerea că delincventul este apt a se îndrepta fără executarea pedepsei, că pronunțarea pedepsei constituie un avertisment suficient de serios pentru a descuraja ulterior eventuale comportări infracționale, va putea dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei. Elementul esențial pentru aplicarea acestor dispoziții este aptitudinea subiectivă a inculpatului de a se corija, de a se elibera de mentalitățile și deprinderile antisociale care l-au condus pe calea ilicitului penal, prin eforturi făcute în scopul propriei reeducări. Instanța de judecată trebuie să constate posibilitatea reală de îndreptare, constatare ce trebuie să rezulte din date obiective, referitoare la comportarea anterioară, dar și la comportarea după săvârșirea faptei, la atitudinea față de muncă, față de regulile de conviețuire în general.

Diferența dintre cele două instituții constă în aptitudinea inculpatului de a-și restructura valorile și a se îndrepta singur, fără supravegherea și controlul organelor abilitate sau, dimpotrivă, fiind posibilă această corijare doar ca urmare a acțiunii și consilierii unor persoane specializate care pot să îl îndrume și să îi ofere sprijinul necesar reintegrării în societate.

Curtea, a constatat că inculpatul a săvârșit infracțiuni cu un grad relativ ridicat de pericol social abstract și concret, împreună cu alte persoane a căror influență negativă a suferit-o, faptele au fost săvârșite în urmă cu aproximativ 8 ani, a încercat să se sustragă de la răspunderea penală, dovedind că nu a înțeles pe deplin gravitatea faptelor sale (primul pas în vederea realizării unei recristalizări a scării de valori), nu este cunoscut cu antecedente penale, elemente în raport de care a apreciat că nu se impune executarea pedepsei în regim penitenciar, dar nici că inculpatul se poate îndrepta singur, fiind necesar ca pe o perioadă de timp, acesta să fie supravegheat și îndrumat în vederea reintegrării sale, motiv pentru care a concluzionat că nu se impune modificarea modalității de executare a pedepsei (de altfel, în raport de pedeapsa rezultantă de 3 ani închisoare nici nu ar fi posibil în condițiile art. 81 alin. (2) C. pen.).

În ce privește critica vizând aplicarea art. 18 din Legea nr. 508/2004 și a art. 9 din Legea nr. 39/2003, instanța de prim control judiciar a reținut că, potrivit art. 18 din legea menționată, persoana care a comis una dintre infracțiunile atribuite prin prezenta lege în competența Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, iar în timpul urmăririi penale denunță și facilitează identificarea și tragerea la răspundere penală a altor participanți la săvârșirea infracțiunii beneficiază de reducerea la jumătate a limitelor pedepsei prevăzute de lege. Or, inculpatul P.C., nu numai că nu a denunțat și facilitat identificarea și tragerea la răspundere penală a altor participanți la săvârșirea infracțiunilor deduse judecății în cursul urmăririi penale, dar mai mult, a negat săvârșirea faptelor.

Potrivit art. 9 alin. (2) din Legea nr. 39/2003, persoana care a săvârșit una dintre faptele prevăzute la art. 7 alin. (1) sau (3) și care, în cursul urmăririi penale sau al judecății, denunță și facilitează identificarea și tragerea la răspundere penală a unuia sau mai multor membri ai unui grup infracțional organizat beneficiază de reducerea la jumătate a limitelor pedepsei prevăzute de lege.

S-a apreciat că nici această cauză de reducere a pedepsei nu poate reținută în favoarea inculpatului, în condițiile în care, în cursul urmăririi penale, acesta a negat săvârșirea faptelor, după ce anterior Ie-a recunoscut, iar în cursul cercetării judecătorești în primă instanță și în apel Ie-a recunoscut circumstanțiat, negând faptul că ar fi avut cunoștință că licitațiile erau fictive.

Atitudinea oscilantă a inculpatului nu poate atrage aplicarea unui tratament sancționator mai favorabil în condițiile în care legiuitorul a urmărit aplicarea dispozițiilor legale susmenționate ca o consecință a unei atitudini procesuale pozitive, de cooperare activă cu organele judiciare. Declarațiile modificate ale inculpatului la fiecare moment procesual nu au fost de natură a ajuta organele judiciare la aflarea adevărului în cauză, ci au îngreunat buna soluționare a cauzei.

Referitor la critica vizând greșita soluționare a laturii civile, Curtea, a constatat că valoarea prejudiciului a fost stabilită de instanța de fond în funcție de sumele pe care inculpații le-au ridicat - așa cum rezultă din documentele primite de la instituțiile bancare - prin serviciile M.G. și W.U. și din cadrul P.R., ținând cont și că un procent între 30% și 50% era oprit de cei care ridicau banii din străinătate, iar companiile prin care se efectuau transferurile opreau un comision între 7% și 15% și că inculpații au folosit și alte modalități pentru a ajunge în posesia banilor. Astfel, N.E.D., B.A. și P.C.Ș. au declarat că au fost situații când banii au fost aduși de ei personal în România, aspect care se coroborează și cu declarația inculpatului Z.F.D., care precizează, în plus, că și N.M., zis „M.”, îi trimitea banii în România prin șoferi de microbuze. în plus, inculpatul S.C.A. a declarat că numitul Z.I.G. (fratele inculpatului Z.F.D.) a adus personal în România bani proveniți din licitații frauduloase, fapt confirmat și de procesele verbale de redare a convorbirilor telefonice purtate între inculpatul Z.F.D. și M.C. (vol. XV filele 170-172 dosar urmărire penală). De asemenea, inculpatul V.A.I. a declarat că banii îi erau aduși în România prin șoferii autobuzelor și microbuzelor care făceau curse externe.

S-a concluzionat că în mod corect instanța de fond a obligat în solidar inculpații aparținând aceluiași grup infracțional la acoperirea integrală a prejudiciului cauzat părților civile în raport de dispozițiile art. 1003 C. civ., în condițiile în care acest prejudiciu a fost cauzat prin acțiunea conjugată a inculpaților care au acționat coordonat (de altfel, aceștia au fost condamnați și pentru infracțiunea prev. de art. 7 din Legea nr. 9/2003 care incriminează o formă de pluralitate constituită de infractori). Nu are relevanță suma efectiv încasată de fiecare inculpat în parte ca urmare a procentului-comision pe care îl primea fiecare, toți urmând să asigure părților civile recuperarea integrală a prejudiciului prin instituirea unei obligații solidare. De altfel, prima instanță a obligat în solidar doar inculpații care aparțineau aceluiași grup infracțional, iar pe inculpatul T., care a furnizat conturi și parole tuturor membrilor grupurilor, în solidar cu fiecare dintre inculpații aflați într-unui din grupurile infracționale organizate.

IX. în privința apelului declarat de inculpatul S.A.I.

Solicitarea de a se constata că instanța de fond a soluționat greșit latura civilă a cauzei a fost apreciată ca neîntemeiată.

Instanța de prim control judiciar a constatat că valoarea prejudiciului a fost stabilită de instanța de fond în funcție de sumele pe care inculpații le-au ridicat - așa cum rezultă din documentele primite de la instituțiile bancare - prin serviciile M.G. și W.U. și din cadrul P.R., ținând cont și de faptul că un procent între 30% și 50% era oprit de cei care ridicau banii din străinătate, iar companiile prin care se efectuau transferurile opreau un comision între 7% și 15% dar și de faptul că inculpații au folosit și alte modalități pentru a ajunge în posesia banilor. Astfel, N.E.D., B.A. și P.C.Ș. au declarat că au fost situații când banii au fost aduși de ei personal în România, aspect care se coroborează și cu declarația inculpatului Z.F.D., care precizează, în plus, că și N.

M.N., zis „M.”, îi trimitea banii în România prin șoferi de microbuze. în plus, inculpatul S.C.A. a declarat că numitul Z.I.G. (fratele inculpatului Z.F.D.) a adus personal în România bani proveniți din licitații frauduloase, fapt confirmat și de procesele verbale de redare a convorbirilor telefonice purtate între inculpatul Z.F.D. și M.C. (vol. XV filele 170-172 dosar urmărire penală). De asemenea, inculpatul V.A.I. a declarat că banii îi erau aduși în România de șoferii autobuzelor și microbuzelor care făceau curse externe.

S-a apreciat că în mod corect instanța de fond a obligat în solidar inculpații aparținând aceluiași grup infracțional la acoperirea integrală a prejudiciului cauzat părților civile în raport de dispozițiile art. 1003 C. civ. în condițiile în care acest prejudiciu a fost cauzat prin acțiunea conjugată a inculpaților care au acționat coordonat (de altfel, aceștia au fost condamnați și pentru infracțiunea prev. de art. 7 din Legea nr. 9/2003 care incriminează o formă de pluralitate constituită de infractori) neavând relevanță suma efectiv încasată de fiecare inculpat în parte ca urmare a procentului-comision pe care îl primea, toți urmând să asigure părților civile recuperarea integrală a prejudiciului prin instituirea unei obligații solidare. De altfel, prima instanță a obligat în solidar doar inculpații care aparțineau aceluiași grup infracțional, iar pe inculpatul T., care a furnizat conturi și parole tuturor grupurilor, în solidar cu fiecare dintre inculpații aflați într-unui din grupurile infracționale organizate.

Referitor la critica vizând greșita stabilire a sumei pe care prima instanță a confiscat-o de la inculpat, instanța de apel a constatat că tribunalul a dispus confiscarea sumelor obținute de inculpați de la părțile vătămate care nu s-au constituit părți civile, împărțind în proporție egală aceste sume între inculpații care au purtat convorbirile în care apar identitățile false indicate respectivelor părți vătămate pentru expedierea sumei de bani plătite cu titlu de preț. Deși confiscarea este o măsură personală, în situația în care nu se poate stabili ce sumă a ajuns efectiv la fiecare inculpat în parte, instanța de fond a procedat în mod corect și echitabil împărțind în mod egal aceste sume între inculpații care au purtat aceste convorbiri.

Astfel, de la inculpatul S.A.I. a fost confiscată suma de 19.379 dolar SUA, având în vedere că, în urma percheziției informatice asupra sistemelor informatice ridicate de la domiciliul inculpatului Z.F.D., în mesajele e-mail, au fost identificate datele unor transferuri trimise de către inculpatul S.R.F. inculpatului Z.F.D. - mesaj o@yahoo.com, subiect mtr/germania D.M./J.B. 1370 dolar SUA (vol. XXIX filele 18, 62); mesaj ai@yahoo.com a boss către o@yahoo.com, subiect mtcn: W.S./P.R. 971 Euro, (vol. XXIX filele 23, 57); mesaj o@yahoo.com, subiect mtr/germania, B.P./J.B: 1680 dolar SUA, (vol. XXIX fila 59), F.K./J.B. 1370 dolar SUA (vol. XXIX fila 61). Numele P.R., de la rubrica destinatar a fost identificat în convorbirile telefonice dintre inculpatul B.C. și inculpatul Z.F.D. ca identitate comunicată pentru a se organiza licitații.

în aceste convorbiri au fost identificate discuții despre organizarea de licitații frauduloase, transferuri trimise de inculpatul S.R.F. către inculpatul Z.F.D. - A.G./B.R. 700 dolar SUA vol. XIV fila 47; A.G./B.R. 600 dolar SUA vol. XIV fila 77; R.P./R.P.A. 1.600dolar SUA vol. XIV fila 405; R.F./l.F. 12.500 dolar SUA vol. XV fila 2; P.F./B.A. 999 dolar SUA vol. XV filele 333, 337; N.B./P.A. 1.490 dolar SUA vol. XV fila 387; N.B./P.A. 1.490 dolar SUA vol. XV fila 460; acesta din urmă reexpediindu-i pentru a fi ridicați după cum urmează: 7.500 dolar SUA în Anglia către B.A., zis C., 2.130 dolar SUA în Italia către N.M., 4.600 dolar SUA în Olanda către N.E.D., zis T., 7.500 în SUA către B.C., care i-a retransmis mai apoi către P.R.S.

Instanța de apel constatând că această sumă ar fi trebuit împărțită în mod egal în vederea confiscării între inculpatul S.A.I. și Z.F.D., care au obținut împreună această sumă de bani, fără a se putea stabili efectiv procentul reținut de fiecare dintre ei. Pentru acest motiv, a admis apelul inculpatului S.A.I. și a dispus micșorarea sumei confiscate de la acesta la 9689 dolar SUA (jumătate din această sumă ar fi trebuit confiscată de la inculpatul Z.F.D., însă instanța nu poate dispune cu privire la acest aspect ca urmare a limitelor impuse de principiul neagravării în propria cale de atac).

X. Referitor la apelul declarat de inculpatul S.A.I.

Cu privire la cererea susnumitului inculpat de a se face aplicarea art. 3201 C. proc. pen., instanța de prim control judiciar a constatat că în fața primei instanțe de judecată inculpatul S.A.I. a declarat că nu a organizat licitații fictive pe www.E.com, nu a primit și nici nu a transferat date de transferuri, nu a cumpărat de la inculpatul T. conturi de Ebay. în ceea ce îl privește pe inculpatul Ș.R.A., inculpatul S. a precizat că îl cunoaște din cartier, însă nu a recunoscut în fața procurorului pentru că îi era teamă.

În fața instanței de apel, inculpatul S. a recunoscut săvârșirea faptelor, arătând că a organizat licitații prin intermediul unor situri specializate oferind spre vânzare bunuri inexistente, dar a precizat că a folosit telefonul inculpatului M.A.P. fără ca acesta să aibă cunoștință că licitațiile erau fictive (fila 170 vol. 3).

La momentul audierii inculpatului în primă instanță, nu erau în vigoare dispozițiile art. 3201 C. proc. pen., introduse prin Legea nr. 202/2010, publicată la data de 26 octombrie 2012, înainte de pronunțarea soluției în primă instanță, la data de 25 martie 2012.

Prin decizia nr. 1470 din 8 noiembrie 2011 Curtea Constituțională a reținut că o astfel de procedură se subsumează exigențelor privind celeritatea și stabilirea adevărului în cauzele penale. Termenul până la care se poate solicita procedura simplificată nu poate fi decât cel anterior începerii cercetării judecătorești, pentru că numai astfel se poate da expresie dreptului la soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil.

Dispozițiile contestate nu dispun in terminis cu privire la o sancționare diferită a persoanelor care se află în aceeași situație juridică. Instituția fiind nou-introdusă, implementarea ei în sistemul procesual penal poate genera, din cauza interpretărilor diferite, consecințe de anihilare a aplicării retroactive a legii penale mai favorabile pe considerente discriminatorii ce nu țin de o anumită atitudine asumată de către inculpați ori de alte rațiuni obiective și rezonabile. Pe de altă parte, încălcarea principiului egalității și nediscriminării există atunci când se aplică un tratament diferențiat unor cazuri egale, fără să existe o motivare obiectivă și rezonabilă, sau dacă există o disproporție între mijloacele folosite și scopul urmărit. Prin urmare, deși legiuitorul nu a prevăzut in terminis care este calea de urmat în cazul recunoașterii vinovăției de către inculpații care au fost trimiși în judecată sub imperiul legii vechi, dar care, depășind momentul procesual al începerii cercetării judecătorești și până la soluționarea definitivă a cauzei, se judecă potrivit noii legi, Curtea Constituțională a constatat că, într-o atare situație, este incident principiul legii penale mai favorabile. în cazul acestor situații tranzitorii trebuie să se țină seama de caracterul mixt al dispozițiilor art. 3201 C. proc. pen. care consacră un caracter mai blând prin reducerea limitelor de pedeapsă, iar instanțelor de judecată, singurele în drept să hotărască cu privire la aplicarea legii în interpretarea constituțională astfel statuată, le revine sarcina de a stabili celelalte aspecte legate de concretul fiecărei spețe în parte.

În concluzie, Curtea Constituțională, a constatat că dispozițiile art. 3201 C. proc. pen. sunt neconstituționale în măsura în care nu permit aplicarea legii penale mai favorabile tuturor situațiilor juridice născute sub imperiul legii vechi și care continuă să fie judecate sub legea nouă, până la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare. în raport de aceste considerente de care trebuie interpretat dispozitivul deciziei Curții Constituționale, instanța de apel a apreciat că este posibilă aplicarea dispozițiilor art. 3201 C. proc. pen. Ca lege penală mai favorabilă situațiilor născute sub imperiul legii vechi, dar care nu sunt soluționate printr-o hotărâre definitivă, în măsura în care sunt îndeplinite condițiile legale pentru aplicarea acestei instituții. întrucât Curtea Constituțională a avut în vedere aplicarea principiului nediscriminării ce presupune aplicarea unui tratament juridic similar unor situații similare, instanța de apel a reținut că această decizia a avut în vedere situația inculpaților care au recunoscut săvârșirea faptelor în fața primei instanțe de judecată sub" imperiul legii vechi, iar până la rămânerea definitivă a hotărârii a intervenit legea nouă mai favorabilă. Doar acești inculpați se află într-o situație juridică similară celor care recunosc săvârșirea faptelor după intrarea în vigoare a legii noi și care beneficiază de aplicarea acestor dispoziții și nu și cei care nu au recunoscut săvârșirea faptelor în fața primei instanțe de judecată.

Prin urmare, in situația în care un inculpat nu recunoaște săvârșirea faptelor în fața primei instanțe de judecată, neaflându-se într-o situație similară celor care au recunoscut săvârșirea faptelor după intrarea în vigoare a legii noi, acesta nu poate beneficia de dispozițiile legii penale mai favorabile întrucât nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de textul legal susmenționat. Doar în situația în care inculpatul a recunoscut săvârșirea faptelor în fața primei instanțe și nu a putut beneficia de dispozițiile art. 3201 C. proc. pen. care au intrat în vigoare la un moment ulterior acestei prime audieri urmează să beneficieze de reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă, aflându-se într-o situație similară inculpaților care au recunoscut săvârșirea faptelor în fața primei instanțe după intrarea în vigoare a legii noi. în caz contrar, ar însemna ca inculpații care nu au recunoscut săvârșirea faptelor în fața primei instanțe să beneficieze de un tratament favorabil pe care legiuitorul nu l-a avut în vedere la momentul introducerii acestei instituții care a urmărit aplicarea unor circumstanțe legale atenuante ca urmare a unei atitudini procesuale pozitive.

În aceste condiții, având în vedere că inculpatul S. nu a recunoscut săvârșirea faptelor în fața primei instanțe, Curtea, a apreciat că nu sunt aplicabile dispozițiile art. 3201 C. proc. pen. cu privire la acesta, nefiind îndeplinite condițiile legale pentru a da efect acestei norme cu titlu de lege penală mai favorabilă. De altfel, inculpatul, în fața instanței de apel, a recunoscut săvârșirea faptelor, dar circumstanțiat, precizând că s-a folosit de inculpatul M.A.P. fără ca acesta să aibă cunoștință că licitațiile sunt frauduloase (prin urmare, inculpatul nu a recunoscut în totalitate faptele reținute în actul de sesizare a instanței, așa cum impune art. 3201 alin. (2) C. proc. pen.).

Referitor la cererea susnumitului inculpat prin care a solicitat reindividualizarea pedepsei sub aspectul cuantumului și a modalității de executare, Curtea, a constatat că prima instanță a aplicat o pedeapsă rezultantă de 4 ani închisoare cu executare în regim penitenciar și 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a ll-a, lit. b) C. pen., luând în considerare că a săvârșit infracțiuni cu un grad relativ ridicat de pericol social abstract și concret, a avut o atitudine oscilantă pe parcursul procesului penal; deși nu este cunoscut cu antecedente penale (fila 131, vol. IX), inculpatul a fost sancționat la data de 17 mai 2010, în cursul soluționării cauzei în primă instanță cu amendă administrativă în cuantum de 600 de lei pentru infracțiunea prevăzută de art. 208 - 209 lit. e) și g) C. pen.; are loc de muncă la compania „L.P.P.”, din Viena, în funcția de ajutor cofetar și este jucător de rugby, talentul său sportiv fiind apreciat pozitiv de președintele clubului unde joacă, are un copil minor și este apreciat de vecini, astfel cum rezultă din înscrisurile în circumstanțiere depuse la dosarul cauzei, dar și contribuția esențială pe care a avut-o în cadrul grupului infracțional din care au făcut parte și inculpații S.M., B.Ș., D.I., V.A.I., atribuțiile acestuia de organizator și licitator, fiind esențiale în realizarea activității infracționale. Totodată, la individualizarea pedepsei, prima instanță a aplicat circumstanța atenuantă prev. de art. 74 alin. (2) C. pen. în raport de circumstanțele personale ale inculpatului: are loc de muncă, un copil minor, astfel încât pedepsele au fost coborâte sub minimul special prevăzut de lege.

În raport de criteriile susmenționate, ca și de contribuția esențială a inculpatului la săvârșirea faptelor, cât și în cadrul grupului criminal, instanța de apel a apreciat că nu se impune aplicarea unor pedepse și mai mici care nu ar putea atinge scopul represiv și cel al prevenției speciale și generale prev. de art. 52 C. pen.

Totodată, în raport de gravitatea faptelor, precum și de atitudinea procesuală oscilantă a inculpatului, instanța de apel a considerat că acesta nu este apt a se îndrepta fără executarea pedepsei, că pronunțarea pedepsei nu constituie un avertisment suficient de serios pentru a descuraja ulterior eventuale comportări infracționale și, în consecință, că nu se impune suspendarea condiționată sau sub supraveghere a executării pedepsei, fiind necesară executarea sancțiunii în regim închis, astfel încât inculpatul să înțeleagă și să resimtă direct consecințele actului său antisocial și pe viitor să respecte valorile sociale ocrotite de norma penală. De altfel, s-a constatat că în raport de cuantumul pedepsei rezultante, legea nu permite aplicarea acestei instituții procesuale inculpatului S., fiind necesar ca pedeapsa să fie de maxim 3 ani închisoare.

XI. în ce privește apelul declarat de inculpata M. (fostă S.) M.S.

Referitor la cererea susnumitei inculpate de reindividualizare a modalității de executare a pedepsei în sensul aplicării dispozițiilor art. 81 din C. pen., instanța de apel a apreciat că inculpata nu a conștientizat pe deplin gravitatea și consecințele antisociale ale activității sale, încercând să evite răspunderea penală. Astfel, în cursul urmăririi penale a negat implicarea în activități legate de vânzări de bunuri pe internet, arătând că nu a accesat niciodată site-uri de licitații și că nu a oferit niciodată bunuri spre vânzare pe internet. în cursul cercetării judecătorești în primă instanță, inculpata și-a păstrat aceeași poziție, în sensul că nu a organizat licitații pe www.E.com, că singura adresă folosită era a.@yahoo.com și că nu îl cunoaște pe inculpatul V.A.I. A mai reținut instanța de apel că inculpata a săvârșit infracțiuni cu un grad relativ ridicat de pericol social abstract și concret, a avut o atitudine nesinceră pe întreg parcursul procesului penal, dar și că nu este cunoscută cu antecedente penale, are un copil minor în întreținere, este angajată la SC O.C.B. SRL în funcția de crupier din februarie 2010, este cunoscută de vecini ca o persoană responsabilă, care contribuie la creșterea și educarea copilului său minor, aspecte în raport de care instanța de fond a făcut aplicarea prevederilor art. 74 alin. (2) C. pen. și a coborât pedepsele sub minimul special prevăzut de lege.

XII. Referitor la apelul declarat de inculpatul Ș.R.A.

În ce privește cererea susnumitului inculpat de a se face aplicarea art. 3201 C. proc. pen., instanța de prim control judiciar a constatat că în fața tribunalului, acesta a declarat că inculpatul P.R.S. i-a propus atât lui, cât și inculpatului B.C. să vândă diferite produse pe internet, motivând că firma cu care lucra era scutită de taxe și impozite dacă anunțurile erau postate din altă țară, decât S.U.A. în plus, inculpatul Ș.R.A. a precizat că nu i-a rugat pe inculpații Surdu, S., Z.F.D., V., S.A.I., P.C. sau B.P. să efectueze licitații pe e Bay, că nu a cooptat pe nimeni în această afacere, că a lucrat doar cu P.R.S. și că nu a primit date ale transferurilor de la inculpatul Z.F.D.

În fața instanței de apel, inculpatul Ș.R.A. a recunoscut săvârșirea faptelor, arătând că a organizat licitații prin intermediul unor situri specializate, oferind spre vânzare bunuri inexistente, dar a precizat că nu a colaborat cu inculpații V., S.A.I. și P.C., alături de care se reține în actul de sesizare că format un grup infracțional (fila 171 vol. 3).

La momentul audierii inculpatului de către prima instanță de judecată, nu erau în vigoare dispozițiile art. 3201 C. proc. pen., introduse prin Legea nr. 202/2010, publicată la data de 26 octombrie 2012, înainte de pronunțarea soluției în primă instanță, la data de 25 martie 2012.

Prin decizia nr. 1470 din 8 noiembrie 2011, Curtea Constituțională, a reținut că o astfel de procedură se subsumează exigențelor privind celeritatea și stabilirea adevărului în cauzele penale. Termenul până la care se poate solicita procedura simplificată nu poate fi decât cel anterior începerii cercetării judecătorești, pentru că numai astfel se poate da expresie dreptului la soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil.

Dispozițiile contestate nu dispun in terminis cu privire la o sancționare diferită a persoanelor care se află în aceeași situație juridică. Instituția fiind nou-introdusă, implementarea ei în sistemul procesual penal poate genera, din cauza interpretărilor diferite, consecințe de anihilare a aplicării retroactive a legii penale mai favorabile pe considerente discriminatorii ce nu țin de o anumită atitudine asumată de către inculpați ori de alte rațiuni obiective și rezonabile. Pe de altă parte, încălcarea principiului egalității și nediscriminării există atunci când se aplică un tratament diferențiat unor cazuri egale, fără să existe o motivare obiectivă și rezonabilă, sau dacă există o disproporție între mijloacele folosite și scopul urmărit. Prin urmare, deși legiuitorul nu a prevăzut in terminis care este calea de urmat în cazul recunoașterii vinovăției de către inculpații care au fost trimiși în judecată sub imperiul legii vechi, dar care, depășind momentul procesual al începerii cercetării judecătorești și până la soluționarea definitivă a cauzei, se judecă potrivit noii legi, Curtea Constituțională a constatat că, într-o atare situație, este incident principiul legii penale mai favorabile. în cazul acestor situații tranzitorii trebuie să se țină seama de caracterul mixt al dispozițiilor aii. 3201 C. proc. pen., care consacră un caracter mai blând prin reducerea limitelor de pedeapsă, iar instanțelor de judecată, singurele în drept să hotărască cu privire la aplicarea legii în interpretarea constituțională astfel statuată, le revine sarcina de a stabili celelalte aspecte legate de concretul fiecărei spețe în parte.

În concluzie, Curtea Constituțională, a constatat că dispozițiile art. 3201 C. proc. pen. sunt neconstituționale în măsura în care nu permit aplicarea legii penale mai favorabile tuturor situațiilor juridice născute sub imperiul legii vechi și care continuă să fie judecate sub legea nouă, până la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare. Față de aceste considerente în raport de care trebuie interpretat dispozitivul deciziei Curții Constituționale, instanța de apel a apreciat că este posibilă aplicarea dispozițiilor art. 3201 C. proc. pen. ca lege penală mai favorabilă, situațiilor născute sub imperiul legii vechi, dar care nu sunt soluționate printr-o hotărâre definitivă, în măsura în care sunt îndeplinite condițiile legale pentru aplicarea acestei instituții. întrucât Curtea Constituțională a avut în vedere aplicarea principiului nediscriminării ce presupune aplicarea unui tratament juridic similar unor situații similare, instanța de apel a reținut că decizia susmenționată a avut în vedere situația inculpaților care au recunoscut săvârșirea faptelor în fața primei instanțe de judecată, sub imperiul legii vechi, iar până la rămânerea definitivă a hotărârii a intervenit legea nouă mai favorabilă. Doar acești inculpați se află într-o situație juridică similară celor care recunosc săvârșirea faptelor după intrarea în vigoare a legii noi și care beneficiază de aplicarea dispozițiilor art. 3201 C. proc. pen., nu și cei care nu au recunoscut săvârșirea faptelor în fața primei instanțe de judecată.

Prin urmare, în situația în care un inculpat nu recunoaște săvârșirea faptelor în fața primei instanțe de judecată, neaflându-se într-o situație similară celor care au recunoscut săvârșirea faptelor după intrarea în vigoare a legii noi, acesta nu poate beneficia de dispozițiile legii penale mai favorabile, întrucât nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de acest text legal. Doar în situația în care inculpatul a recunoscut săvârșirea faptelor în fața primei instanțe și nu a putut beneficia de dispozițiile art. 3201 C. proc. pen. care au intrat în vigoare la un moment ulterior acestei prime audieri, urmează să beneficieze de reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă, el aflându-se într-o situație similară inculpaților care au recunoscut săvârșirea faptelor în fața primei instanțe după intrarea în vigoare a legii noi. în caz contrar, ar însemna ca inculpații care nu au recunoscut săvârșirea faptelor în fața primei instanțe să beneficieze de un tratament favorabil pe care legiuitorul nu l-a avut în vedere la momentul introducerii acestei instituții care a urmărit aplicarea unor circumstanțe legale atenuante ca urmare a unei atitudini procesuale pozitive.

În aceste condiții, având în vedere că inculpatul Ș.R.A. nu a recunoscut săvârșirea faptelor în fața primei instanțe, Curtea, a apreciat că nu sunt aplicabile dispozițiile art. 3201 C. proc. pen., nefiind îndeplinite condițiile legale pentru a da efect acestei norme cu titlu de lege penală mai favorabilă. De altfel, inculpatul, în fața instanței de apel, a recunoscut săvârșirea faptelor, dar circumstanțiat, precizând că nu a colaborat cu inculpații V., S.A.I. și P.C., alături de care se reține în actul de sesizare că format un grup infracțional (prin urmare, inculpatul nu a recunoscut în totalitate faptele reținute în actul de sesizare a instanței, așa cum impune art. 3201 alin. (2) C. proc. pen.).

Referitor la critica vizând greșita încadrare juridică a faptei de înșelăciune prin reținerea alin. (5) al art. 215 C. pen. și a art. 41 alin. (2) C. pen., Curtea, a reținut că nu este fondată.

În condițiile în care se reține că numai în urma verificării transferurilor efectuate de inculpați prin sistemul W.U., suma 100 de bani efectiv ridicată de membrii grupului din care a făcut parte inculpatul este de 213.775 dolar SUA (cuantumul prejudiciului fiind, în fapt, mult mai mare întrucât banii au ajuns la inculpați și prin alte modalități) este evident că art. 146 C. pen. care definește noțiunea de „consecințe deosebit de grave” este incident în cauză. Tot astfel, în mod corect au fost reținute și dispozițiile art. 41 alin. (2) C. pen., infracțiunea de înșelăciune fiind comisă printr-o pluralitate de acte de executare (aspect recunoscut de inculpat în declarația dată în fața instanței de apel), fiecare dintre ele îndeplinind condițiile de existență ale infracțiunii de înșelăciune, fiind comise de același subiect activ, în baza aceleiași rezoluții infracționale). Simplul fapt că inculpatul a colaborat pentru inducerea în eroare a părților vătămate cu mai mulți coinculpați, nu este de natură a duce la concluzia epuizării infracțiunii și reluării activității infracționale în baza unei noi rezoluții întrucât, acesta este doar unul dintre criteriile avute în vedere la stabilirea unicității hotărârii infracționale necesare pentru existența infracțiunii în formă continuată.

În cazul infracțiunii săvârșite în formă continuată, la stabilirea existenței formei agravante prev. de ari 215 alin. (5) C. pen. se adună pagubele materiale cauzate tuturor persoanelor fizice sau juridice, prin toate acțiunile sau inacțiunile prin care se realizează elementul material al laturii obiective a infracțiunii, în raport de decizia nr. 14/2006 pronunțată de C.S.J. în soluționarea recursului în interesul legii. Chiar dacă prejudiciul produs exclusiv prin licitațiile direct organizate de acest inculpat nu depășește suma de peste 200.000 lei, în condițiile în care el a furnizat informațiile necesare licitațiilor fictive organizate de coinculpații din cadrul grupului, având reprezentarea prejudiciului produs și prin acțiunile acestora, în sarcina acestui inculpat în mod justificat s-a reținut forma agravată a infracțiunii.

În ce privește reținerea art. 3 din Legea nr. 39/2003, instanța de prim control judiciar a reținut că atitudinea oscilantă a inculpatului Ș.R.A. nu poate atrage aplicarea unui tratament sancționator mai favorabil în condițiile în care legiuitorul a avut în vedere aplicarea acestor prevederi legale ca o consecință a unei atitudini procesuale pozitive, de cooperare activă cu organele judiciare. Or, declarațiile inculpatului, modificate la fiecare moment procesual nu au fost de natură a ajuta organele judiciare la aflarea adevărului în cauză, ci au îngreunat buna soluționare a acesteia.

în cursul urmăririi penale, inițial, inculpatul Ș.R.A. a recunoscut săvârșirea faptelor, însă nu a denunțat, facilitat identificarea ori tragerea la răspundere penală a vreunui membru al grupului infracțional. Ulterior, în cursul cercetării judecătorești, inculpatul a revenit asupra declarațiilor date în faza de urmărire penală, susținând că nu cunoștea faptul că produsele licitate pe e Bay nu existau în realitate, afirmații contrazise de mențiunile din procesele-verbale de redare a convorbirilor telefonice din care se reține că vânzătorii erau considerați „fraieri”, iar inculpatul „șmecher”. în declarațiile date la instanța de apel, inculpatul a susținut că a organizat licitații fictive, folosind conturi cumpărate de la inculpatul T., dar nu a recunoscut colaborarea cu inculpații V., S.A.I. și P.C.

Și cererea prin care inculpatul Ș.R.A. a solicitat reindividualizarea pedepsei sub aspectul cuantumului și modalității de executare a fost apreciată de instanța de apel ca fiind neîntemeiată.

Curtea, a constatat că prima instanță de judecată a aplicat inculpatului Ș.R.A. o pedeapsă rezultantă de 6 ani închisoare și 2 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a ll-a, lit. b) C. pen., luând în considerare că a săvârșit infracțiuni cu un grad relativ ridicat de pericol social abstract și concret, a avut o atitudine oscilantă pe întreg parcursul procesului penal (inițial, în cursul urmăririi penale, a recunoscut săvârșirea faptelor, pentru ca ulterior să revină și să circumstanțiere comiterea acestora, arătând că P.R.S. i-a propus, atât lui cât și inculpatului B.C., să vândă diferite produse pe internet, motivând că firma cu care lucra era scutită de taxe și impozite dacă anunțurile erau postate din altă țară decât SUA și că nu i-a rugat pe inculpații S., Z.F.D., V., S.A.I., P.C. sau B.P. să efectueze licitații pe www.E.com, că nu a cooptat pe nimeni în această afacere, că a lucrat doar cu P.R.S. și că nu a primit date ale transferurilor de la inculpatul Z.F.D.), dovedind că nu a înțeles nici la acest moment gravitatea faptelor săvârșite, încercând să evite răspunderea penală, ceea ce demonstrează că nu are nici un regret cu privire la faptele săvârșite, dar și faptul că nu este cunoscut cu antecedente penale. Totodată, cu ocazia individualizării pedepsei, prima instanță a aplicat inculpatului circumstanța atenuantă prev. de art. 74 alin. (2) C. pen. în raport de circumstanțele personale ale acestuia: are loc de muncă, astfel încât pedepsele au fost coborâte sub minimul special prevăzut de lege.

În raport de criteriile susmenționate, ca și de contribuția esențială a inculpatului la săvârșirea faptelor, cât și în cadrul grupului criminal, instanța de apel a apreciat că dacă s-ar aplica pedepse și mai mici, acestea nu ar putea să-și atingă scopul represiv și cel al prevenției speciale și generale prev. de art. 52 C. pen.

Totodată, în raport de gravitatea faptelor, precum și de atitudinea procesuală oscilantă a inculpatului, instanța de apel nu și-a format convingerea că acesta este apt a se îndrepta fără executarea pedepsei, că pronunțarea pedepsei ar constitui un avertisment suficient de serios pentru a descuraja ulterior eventuale comportări infracționale ale sale. Prin urmare, Curtea, a reținut că nu se impunea aplicarea dispozițiilor referitoare la suspendarea condiționată sau sub supraveghere a executării pedepsei, fiind necesară executarea pedepsei în regim închis, astfel încât inculpatul să înțeleagă și să resimtă direct consecințele actului său antisocial pentru ca pe viitor să respecte valorile sociale ocrotite de norma penală. De altfel, în raport de cuantumul pedepsei rezultante, legea nu permite aplicarea acestei instituții procesuale inculpatului Ș.R.A., fiind necesar ca pedeapsa să fie de maxim 3 ani închisoare.

În ce privește critica vizând greșita soluționare a laturii civile, în cauză în opinia inculpatului impunându-se disjungerea sa, Curtea, a constatat că valoarea prejudiciului a fost stabilită de instanța de fond în funcție de sumele pe care inculpații le-au ridicat - așa cum rezultă din documentele primite de la instituțiile bancare - prin serviciile M.G. și W.U. și din cadrul P.R., de faptul că un procent între 30% și 50% era oprit de cei care ridicau banii din străinătate, iar companiile prin care se efectuau transferurile opreau un comision între 7% și 15% și că inculpații au folosit și alte modalități pentru a ajunge în posesia banilor. Astfel, N.E.D., B.A. și P.C.Ș. au declarat că au fost situații când banii au fost aduși de ei personal în România, aspect care se coroborează și cu declarația inculpatului Z.F.D., care precizează, în plus, că și N.M., zis „M.”, îi trimitea banii în România prin șoferii de microbuze. în plus, inculpatul S.C.A. a declarat că numitul Z.I.G. (fratele inculpatului Z.F.D.) a adus personal în România bani proveniți din licitații frauduloase, fapt confirmat și de procesele verbale de redare a convorbirilor telefonice purtate între inculpatul Z.F.D. și M.C. (vol. XV filele 170-172 dosar urmărire penală). De asemenea, inculpatul V.A.I. a declarat că banii îi erau aduși în România prin șoferii autobuzelor și microbuzelor care făceau curse externe.

S-a apreciat că în mod corect instanța de fond a obligat în solidar inculpații aparținând aceluiași grup infracțional la acoperirea integrală a prejudiciului cauzat părților civile, în raport de dispozițiile art. 1003 C. civ. în condițiile în care acest prejudiciu a fost cauzat prin acțiunea conjugată a inculpaților care au acționat coordonat (de altfel, aceștia au fost condamnați și pentru infracțiunea prev. de art. 7 din Legea nr. 9/2003 care incriminează o formă de pluralitate constituită de infractori), neavând relevanță suma efectiv încasată de fiecare inculpat în parte ca urmare a procentului-comision pe care îl primea fiecare, toți împreună urmând să asigure părților civile recuperarea integrală a prejudiciului prin instituirea unei obligații solidare.

De altfel, prima instanță a obligat în solidar doar inculpații care aparțineau aceluiași grup infracțional, iar pe inculpatul T., care a furnizat conturi și parole tuturor grupurilor, în solidar cu fiecare dintre inculpații aflați într-unui din grupurile infracționale organizate.

Întrucât la momentul soluționării laturii penale, prima instanță a avut toate elementele necesare soluționării laturii civile, astfel încât rezolvarea pretențiilor civile nu determina o întârziere a soluționării acțiunii penale, instanța de apel a apreciat că nu era necesară în cauză aplicarea dispozițiilor art. 347 C. proc. pen.

XIII. În ce privește apelul declarat de inculpatul V.A.G.

În raport de probele administrate în cauză, instanța de prim control judiciar a concluzionat că participarea susnumitului inculpat la activitatea infracțională este dovedită, că sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunilor pentru care a fost trimis în judecată atât sub aspectul laturii obiective, cât și sub aspectul laturii subiective, fiind astfel excluse incidența prevederilor art. 10 lit. a), c) și d) C. proc. pen. în conformitate cu care se dispune achitarea inculpatului când fapta nu există, nu a fost săvârșită de acesta sau nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii deduse judecății.

În concret, instanța de apel a reținut că inculpatul V.A.G. a fost trimis în judecată și condamnat de prima instanță pentru că în perioada aprilie 2003 - aprilie 2004 a aderat și sprijinit un grup organizat constituit în jurul inculpaților Z.F.D., B.C., Ș.R.A., P.R.S., cu care a planificat, conform unui program infracțional amplu și bine conturat, săvârșirea unor infracțiuni grave, precum înșelăciune, acces neautorizat în sisteme informatice, fals informatic și alte infracțiuni informatice.

Același inculpat a organizat, în perioada aprilie 2003 - aprilie 2004 în mod repetat, în baza aceleiași rezoluții infracționale un număr nedeterminat de licitații pe site-uri specializate lansate pe internet, oferind spre vânzare bunuri inexistente în realitate, folosindu-se în acest sens - prin accesarea fără drept și depășirea măsurilor de securitate - de conturile conturilor unor utilizatori legitimi.

De asemenea, inculpatul a creat prin utilizarea fără drept de conturi și adrese de poștă electronică o falsă aparență în mediu informatic cu consecința restricționăm dreptului titularilor conturilor de a le folosi în mod legitim.

Situația de fapt, astfel cum a fost reținută de prima instanță rezultă din coroborarea următoarelor mijloace de probă: declarațiile inculpatului, declarațiile coinculpaților Z.F.D., S.A.I., P., Ș., S., procesele verbale de redare a convorbirilor telefonice.

Inculpatul V.A.G. a avut o atitudine procesuală oscilantă, dând declarații contradictorii pe parcursul procesului penal. Astfel, în cursul urmăririi penale nu a recunoscut săvârșirea faptelor, precizând că nu a accesat niciodată site-ul www.E.com, sau alte site-uri de licitații, nu a vândut bunuri pe internet, nu a primit sau dat conturi de www.E.com, și nici nu cunoaște ce reprezintă acestea.

În cursul cercetării judecătorești în primă instanță, inculpatul a revenit asupra declarațiilor date, arătând că în toamna anului 2003 l-a cunoscut pe inculpatul Z.F.D., care i-a propus să obțină o sumă de bani din vânzarea unor bunuri pe internet. A mai arătat inculpatul că inițial, stătea cu inculpatul Z.F.D. la același calculator și răspundea la emailurile cumpărătorilor, încercând să-i convingă să cumpere produsele postate, obținând 5% din sumele încasate. Ulterior, inculpatul Z.F.D. l-a învățat să liciteze, asigurându-l că produsele există în realitate, moment în care comisionul său a crescut la 10%. Inculpatul a precizat că în perioada noiembrie - decembrie 2003 a primit mesaje de la cumpărători, prin care era anunțat că nu au primit produsele licitate, aspect despre care a discutat cu inculpații V., P. și S.A.I.

În fața instanței de apel inculpatul a recunoscut faptul că a realizat licitații pe www.E.com, dar când și-a dat seama că bunurile erau fictive s-a oprit.

În mod corect prima instanță de judecată a reținut în parte declarația dată de inculpat și doar în măsura în care aceasta s-a coroborat cu elemente de fapt ce rezultă din celelalte mijloace de probă.

Astfel, din declarațiile inculpatului Z.F.D., care a precizat că l-a cunoscut pe inculpatul V.A.G. prin inculpatul P.C.E., iar prin intermediul celor doi, i-a cunoscut pe inculpații S.R.F. și V.B.G.. Ca și ceilalți, inculpatul V.A.G. „i-a solicitat” să îl ajute în ridicarea banilor din străinătate, stabilind că pentru fiecare transfer ridicat să îi dea acestuia 25-30% din suma primită în România. Conform declarației inculpatului Z.F.D., inculpatul V. știa să facă licitații când s-au întâlnit, el doar comunicându-i prin mail, telefon (voce sau sms) sau personal, elementele cu caracter de noutate pe care le afla. A mai arătat inculpatul Z.F.D. că mai târziu, inculpatul V.A.G. a creat fiecăruia o adresă de e-mail cu numele „k.”, urmat de un număr, unde a trimis informații necesare efectuării licitațiilor: conturi www.E.com (useri și parole), texte, sfaturi, date ale unor cărți de credit, etc. Transferurile erau primite de la inculpatul V.A.G. prin SMS.

Inculpații S.R.F., P.C.E., Ț.S.M. și S.C.A. au confirmat că și inculpatul V.A.G. a efectuat licitații frauduloase împreună cu inculpatul Z.F.D., aspect confirmat și de mențiunile din procesele - verbale de redare a convorbirilor telefonice ale inculpatului Z.F.D.

Au fost identificate date ale unor transferuri W.U. comunicate de inculpatul V.A., transferuri care se regăsesc și în procesele - verbale în care se consemnează rezultatele percheziției informatice efectuate asupra sistemelor informatice ridicate de la domiciliul inculpatului Z.F.D., în mesajele e-mail, transferuri în valoare totală de peste 10.000 dolar SUA.

Colaborarea inculpatului V. cu grupul a fost întreruptă nici în momentul în care a fost plecat din București, în Târgu Mureș, unde și-a continuat activitatea infracțională de la o sală de internet din oraș (vol. XIV filele 85-87), deși în cursul cercetării judecătorești în primă instanță, inculpatul a precizat că la Târgu Mureș nu a efectuat tranzacții.

Toate aceste aspecte dovedesc că atitudinea nesinceră a inculpatului din cursul urmăririi penale a continuat și în cursul cercetării judecătorești, inculpatul V. recunoscând selectiv anumite aspecte, încercând să-și îmbunătățească situația procesuală, în condițiile existenței unui probatoriu extrem de bogat care îi dovedește vinovăția.

Și cererea inculpatului de reindividualizare a pedepsei sub aspectul cuantumului și a modalității de executare a fost apreciată de instanța de apel ca fiind nefondată.

Art. 72 C. pen. stabilește criteriile generale pe care judecătorul le poate folosi, prin aplicarea lor, la cazul concret în vederea determinării naturii și cuantumului celei mai potrivite pedepse care să fie în măsură să atingă toate scopurile urmărite de dispozițiile ari. 52 C. pen. - funcția represivă și cea de prevenție generală și specială - astfel încât inculpatul să înțeleagă și să resimtă direct consecințele actului său antisocial și pe viitor să respecte valorile sociale ocrotite de norma penală.

În cauza de față, instanța de fond a indicat criteriile generale, și, raportându-le la circumstanțele speței, a aplicat inculpatului o pedeapsă de 3 ani închisoare pentru infracțiunea prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, sub minimul special de 5 ani, o pedeapsă de 2 ani închisoare pentru infracțiunea prev. de art. 215 alin. (1), (2) și (3) C. pen., sub minimul special de 3 ani, o pedeapsă de 2 ani închisoare pentru infracțiunea prev. de art. 42 alin. (1) și (3) din Legea nr. 161/2003 și o pedeapsă de 1 an închisoare pentru infracțiunea prev. de art. 48 din Legea nr. 161/2003, ca urmare a reținerii circumstanței atenuante prev. de art. 74 alin. (2) C. pen.

Curtea, a apreciat că în raport de circumstanțele faptei: în mod organizat, prin participarea mai multor persoane, prin acte repetate de executare care s-au întins pe o perioadă mare de timp, producând un prejudiciu important, dar și de circumstanțele personale ale inculpatului care a avut o atitudine oscilantă în cursul procesului penal, nu are antecedente penale, că nu se impune micșorarea cuantumului pedepsei aplicate de prima instanță de judecată, apreciind că acest cuantum este de natură a duce la realizarea funcțiilor pedepsei.

Cu privire la modalitatea de executare a pedepsei, Curtea, a avut în vedere că atât suspendarea simplă, cât și suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei sunt mijloace de individualizare a executării pedepsei, măsuri de politică penală bazată pe încrederea în posibilitatea îndreptării inculpatului și pe supunerea lui la încercare în acest scop, ambele fiind destinate să ducă la realizarea scopului pedepsei fără executarea efectivă a acesteia, evitându-se, astfel, neajunsurile pe care le poate atrage contactul cu mediul din penitenciar.

În vederea aplicării acestor instituții, instanța trebuie să cerceteze și să cunoască cât mai amănunțit personalitatea infractorului și, numai dacă în urma acestei analize și-a format convingerea că delincventul este apt a se îndrepta fără executarea pedepsei, că pronunțarea pedepsei constituie un avertisment suficient de serios pentru a descuraja ulterior eventuale comportări infracționale ale acestuia, va putea dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei. Elementul esențial pentru aplicarea acestor dispoziții legale este aptitudinea subiectivă a inculpatului de a se corija, de a se elibera de mentalitățile și deprinderile antisociale care l-au condus pe calea ilicitului penal, prin eforturi făcute în scopul propriei reeducări. Instanța de judecată trebuie să constate posibilitatea reală de îndreptarea inculpatului, constatare ce trebuie să rezulte din date obiective, referitoare la comportarea anterioară a acestuia, dar și la comportarea după săvârșirea faptei, la atitudinea față de muncă, față de regulile de conviețuire în general.

Diferența dintre cele două instituții constă în aptitudinea inculpatului de a-și restructura valorile și a se îndrepta singur, fără supravegherea și controlul organelor abilitate sau, dimpotrivă, este necesară acțiunea și consilierea unor persoane specializate care pot să îl îndrume și să îi ofere sprijinul necesar reintegrării în societate.

Întrucât inculpatul a săvârșit infracțiuni cu un grad relativ ridicat de pericol social abstract și concret, împreună cu alte persoane a căror influență negativă a suferit-o, faptele au fost săvârșite în urmă cu aproximativ 8 ani, a încercat să se sustragă de la răspunderea penală, dovedind că nu a înțeles pe deplin gravitatea faptelor sale (primul pas în vederea realizării unei recristalizări a scării de valori), nu este cunoscut cu antecedente penale, instanța de apel a apreciat că nu se impune executarea pedepsei în regim penitenciar, dar nici că inculpatul se poate îndrepta singur, dimpotrivă este necesar ca pe o perioadă de timp să fie supravegheat și îndrumat în vederea reintegrării sale.

În consecință, s-a reținut că nu se impune modificarea modalității de executare a pedepsei dispusă de instanța de fond (de altfel, în raport de pedeapsa rezultantă de 3 ani închisoare nici nu ar fi posibil în condițiile art. 81 alin. (2) C. pen.).

Referitor la aplicarea art. 18 din Legea nr. 508/2004 și a art. 9 din Legea nr. 39/2003, Curtea, a reținut că:

Potrivit art. 18 din Legea nr. 508/2004 persoana care a comis una dintre infracțiunile atribuite prin prezenta lege în competența Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, iar în timpul urmăririi penale denunță și facilitează identificarea și tragerea la răspundere penală a altor participanți la săvârșirea infracțiunii beneficiază de reducerea la jumătate a limitelor pedepsei prevăzute de lege. Or, inculpatul V. nu numai că nu a denunțat și facilitat identificarea și tragerea la răspundere penală a altor participanți la săvârșirea infracțiunilor deduse judecății în cursul urmăririi penale, dar mai mult, a negat săvârșirea faptelor.

Potrivit art. 9 alin. (2) din Legea nr. 39/2003, persoana care a săvârșit una dintre faptele prevăzute la art. 7 alin. (1) sau (3) și care, în cursul urmăririi penale sau al judecății, denunță și facilitează identificarea și tragerea la răspundere penală a unuia sau mai multor membri ai unui grup infracțional organizat beneficiază de reducerea la jumătate a limitelor pedepsei prevăzute de lege.

Nici această cauză de reducere a pedepsei nu poate fi reținută în favoarea inculpatului, în condițiile în care, în cursul urmăririi penale, a negat săvârșirea faptelor, iar în cursul cercetării judecătorești în primă instanță și în apel Ie-a recunoscut circumstanțiat, negând faptul că ar fi avut cunoștință că licitațiile erau fictive.

S-a concluzionat că atitudinea oscilantă a inculpatului nu poate atrage aplicarea unui tratament sancționator mai favorabil în condițiile în care, legiuitorul a urmărit aplicarea acestor dispoziții ca o consecință a unei atitudini procesuale pozitive, de cooperare activă cu organele judiciare. Declarațiile inculpatului, modificate la fiecare moment procesual nu au fost de natură a ajuta organele judiciare la aflarea adevărului în cauză, ci au îngreunat buna soluționare a acesteia.

În fine și critica vizând greșita soluționare a laturii civile a cauzei a fost apreciată ca nefondată.

Curtea, a reținut că valoarea prejudiciului a fost stabilită de instanța de fond în funcție de sumele pe care inculpații le-au ridicat - așa cum rezultă din documentele primite de la instituțiile bancare - prin serviciile M.G. și W.U. și din cadrul P.R., ținând cont că un procent între 30% și 50% era oprit de cei care ridicau banii din străinătate, iar companiile prin care se efectuau transferurile opreau un comision între 7% și 15% și de faptul că inculpații au folosit și alte modalități pentru a ajunge în posesia banilor. Astfel, N.E.D., B.A. și P.C.Ș. au declarat că au fost situații când banii au fost aduși de ei personal în România, aspect care se coroborează și cu declarația inculpatului Z.F.D., care precizează în plus că și N.M., zis „M.”, îi trimitea banii în România prin șoferii de microbuze. în plus, inculpatul S.C.A. a declarat că numitul Z.I.G. (fratele inculpatului Z.F.D.) a adus personal în România bani proveniți din licitații frauduloase, fapt confirmat și de procesele verbale de redare a convorbirilor telefonice purtate între inculpatul Z.F.D. și M.C. (vol. XV filele 170-172). De asemenea, inculpatul V.A.I. a declarat că banii îi erau aduși în România prin șoferii autobuzelor și microbuzelor care făceau curse externe.

S-a concluzionat că, în mod corect instanța de fond a obligat în solidar inculpații aparținând aceluiași grup infracțional la acoperirea integrală a prejudiciului cauzat părților civile în raport de dispozițiile art. 1003 C. civ. în condițiile în care acest prejudiciu a fost cauzat prin acțiunea conjugată a inculpaților care au acționat coordonat (de altfel, aceștia au fost condamnați și pentru infracțiunea prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003 care incriminează o formă de pluralitate constituită de infractori), fiind lipsită de relevanță suma efectiv încasată de inculpat ca urmare a procentului-comision pe care îl primea fiecare; toți împreună urmând să asigure părților civile recuperarea integrală a prejudiciului prin instituirea unei obligații solidare.

De altfel, prima instanță a obligat în solidar doar pe inculpații care aparțineau aceluiași grup infracțional, iar pe inculpatul T., care a furnizat conturi și parole tuturor grupurilor, în solidar cu fiecare dintre inculpații aflați într-unui din grupurile infracționale organizate.

XIV. Referitor la apelul declarat de inculpatul V.B.G.

În raport de probele administrate în cauză, instanța de apel a concluzionat că cererea prin care susnumitul inculpat a solicitat achitarea în conformitate cu dispozițiile art. 10 lit. a), c) și d) C. proc. pen. nu este fondată.

În concret, Curtea, a reținut că inculpatul V.B.G. a fost trimis în judecată și condamnat de prima instanță pentru că a organizat, în perioada aprilie 2003 - aprilie 2004 în mod repetat, în baza aceleiași rezoluții infracționale un număr nedeterminat de licitații pe site-uri specializate lansate pe internet, oferind spre vânzare bunuri inexistente în realitate, folosindu-se în acest sens, prin accesarea fără drept și depășirea măsurilor de securitate, de conturile unor utilizatori legitimi și a creat prin utilizarea fără drept de conturi și adrese de poștă electronică o falsă aparență în mediu informatic, cu consecința restricționării dreptului titularilor conturilor de a le folosi în mod legitim.

Același inculpat, în perioada aprilie 2003 - aprilie 2004 a aderat și sprijinit un grup organizat constituit în jurul inculpaților Z.F.D., B.C., Ș.R.A. și P.R.S. având ca scop săvârșirea unor infracțiuni de înșelăciune, acces neautorizat în sisteme informatice, fals informatic și alte infracțiuni informatice.

Situația de fapt, astfel cum a fost reținută de instanța de fond, rezultă din coroborarea următoarelor mijloace de probă: declarațiile inculpatului V.B.G., declarațiile coinculpaților, procesele verbale privind efectuarea perchezițiilor informatice, procesele verbale de redare a convorbirilor telefonice, mesajele care atestă efectuarea transferurilor W.U..

Inculpatul V.B.G. a avut o atitudine procesuală oscilantă, dând declarații contradictorii pe parcursul procesului penal. Astfel, în cursul urmăririi penale, inculpatul a recunoscut săvârșirea faptelor, arătând că a desfășurat aceste activități la indicațiile inculpatului Z.F.D., traducând anumite texte la indicațiile acestuia, iar ulterior a organizat singur licitații.

În cursul cercetării judecătorești în primă instanță, inculpatul a declarat că inițial, s-a ocupat de întreținerea calculatoarelor și a rețelei de internet de la sala de internet a inculpatului Z.F.D., ulterior acesta cerându-i să traducă în limba engleză texte șablon, care conțineau descrierea și datele tehnice ale unor produse. Inculpatul a mai arătat că nu și-a pus niciodată problema că nu ar exista bunurile oferite spre vânzare, având în vedere că existau pozele și detaliile acestora și că în luna decembrie a citit email-uri în care diverse persoane se plângeau de faptul că bunurile nu au fost livrate, însă arată că a mai răspuns la încă două email-uri, folosind textele primite de la inculpatul Z.F.D.

În fața instanței de apel inculpatul a recunoscut că a realizat licitații pe e Bay, dar când și-a dat seama că bunurile nu existau în realitate, s-a oprit.

Instanța de apel a constatat că în mod corect prima instanță de judecată a înlăturat declarațiile inculpatului cu privire la faptul că nu avea cunoștință că bunurile erau fictive, întrucât susținerile sale nu se coroborează cu elemente de fapt ce rezultă din celelalte mijloace de probă, fiind încercări ale inculpatului de a se sustrage de la răspunderea penală.

Aspectele reținute rezultă din procesele - verbale de efectuare a perchezițiilor informatice și din procesele verbale de redare a convorbirilor telefonice interceptate din care a reieșit că între inculpații Z.F.D. și V.B.G. au loc mai multe convorbiri telefonice (discuție telefonică în care inculpatul Z.F.D. îi comunică inculpatului V. că o sumă de bani care trebuia ridicată „are probleme” și că trebuie „să-i dăm drumul la treabă în continuare”), 283-284 (discuție telefonică în care inculpatul Z.F.D. îi comunică inculpatului V. „să dea pe New York”, „Pe nume de băiat. Pe nume de fată. Nu contează” - în sensul de a organiza licitație, fără a conta dacă vânzătorul fictiv este femeie sau bărbat, numai să fie din New York), 501-502, 512-513; vol. XV filele 125-128, 173-174).

Astfel, din conținutul convorbirilor telefonice interceptate între cei doi inculpați a rezultat că activitatea inculpatului V.B.G. s-a desfășurat sub controlul și coordonarea inculpatului Z.F.D., care îi dădea în mod constant indicații și îl întreba despre stadiul licitațiilor efectuate, dar și faptul că inculpatul V. cunoștea caracterul fictiv al licitațiilor efectuate.

De asemenea, în conținutul proceselor verbale de redare a convorbirilor interceptate între cei doi inculpați, se regăsesc discuții referitoare la activitatea altor membrii ai grupului cunoscuți de ambii: Z.I.G., „A.” (inculpatul V.A.G.), „R.” (inculpatul S.R.F.), „Cristi” (inculpatul P.C.E.), „M.” (inculpatul Ț.S.M.).

Situația de fapt, astfel cum a fost reținută de instanță, rezultă și din mesajele care atestă efectuarea transferurilor W.U..

În ce privește cererea inculpatului de reindividualizare a pedepsei sub aspectul cuantumului și a modalității de executare, instanța de apel a reținut că art. 72 C. pen. stabilește criteriile generale pe care judecătorul le poate folosi prin aplicarea lor la cazul concret în vederea determinării naturii și cuantumului celei mai potrivite pedepse care să fie în măsură să atingă toate scopurile urmărite de dispozițiile art. 52 C. pen. - funcția represivă și cea de prevenție generală și specială - astfel încât inculpatul să înțeleagă și să resimtă direct consecințele actului său antisocial și să îl determine ca pe viitor să respecte valorile sociale ocrotite de norma penală.

În cauza de față, instanța de fond a indicat criteriile generale, și, raportându-le la circumstanțele speței, a stabilit o pedeapsă de 3 ani închisoare pentru infracțiunea prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 sub minimul special de 5 ani prevăzut de lege, o pedeapsă de 2 ani închisoare pentru infracțiunea prev. de art. 215 alin. (1), (2) și 3 C. pen. sub minimul special de 3 ani prevăzut de lege, o pedeapsă de 2 ani închisoare pentru infracțiunea prev. de art. 42 alin. (1) și (3) din Legea nr. 161/2003 și 1 an închisoare pentru infracțiunea prev. de art. 48 din Legea nr. 161/2003, ca urmare a reținerii circumstanței atenuante prev. de art. 74 alin. (2) C. pen.

Curtea a apreciat, în raport de circumstanțele faptei: în mod organizat, prin participarea mai multor persoane, prin acte repetate de executare care s-au întins pe o perioadă mare de timp, producând un prejudiciu important, dar și de circumstanțele personale ale inculpatului care a avut o atitudine oscilantă în cursul procesului penal, nu are antecedente penale, este angajat în cadrul SC G.I.E. SRL și este apreciat de persoanele cunoscute ca având un comportament pozitiv, a absolvit Universitatea Româno Americană - Facultatea de Management și Marketing, un program de specializare, că nu se impune micșorarea pedepsei aplicate de prima instanță de judecată, apreciind că acest cuantum este de natură a duce la realizarea funcțiilor pedepsei.

Cu privire la modalitatea de executare a pedepsei, Curtea, a reținut că atât suspendarea simplă, cât și suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei sunt mijloace de individualizare a executării pedepsei, măsuri de politică penală bazată pe încrederea în posibilitatea îndreptării inculpatului și pe supunerea lui la încercare în acest scop, fiind destinate să ducă la realizarea scopului pedepsei fără executarea efectivă a acesteia, evitându-se, astfel, neajunsurile pe care le poate atrage contactul cu mediul din penitenciar.

În vederea aplicării acestor instituții, instanța trebuie să cerceteze și să cunoască cât mai amănunțit personalitatea infractorului și numai dacă în urma acestei analize și-a format convingerea că delincventul este apt a se îndrepta fără executarea pedepsei, că pronunțarea pedepsei constituie un avertisment suficient de serios pentru a descuraja ulterior eventuale comportări infracționale, va putea dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei. Elementul esențial pentru aplicarea acestor dispoziții este aptitudinea subiectivă a inculpatului de a se corija, de a se elibera de mentalitățile și deprinderile antisociale care l-au condus pe calea ilicitului penal, prin eforturi făcute în scopul propriei reeducări. Instanța de judecată trebuie să constate posibilitatea reală de îndreptare a inculpatului, constatare ce trebuie să rezulte din date obiective, referitoare la comportarea anterioară, dar și la comportarea după săvârșirea faptei, la atitudinea față de muncă, față de regulile de conviețuire în general.

Diferența dintre cele două instituții constă în aptitudinea inculpatului de a-și restructura valorile și a se îndrepta singur, fără supravegherea și controlul organelor abilitate sau, dimpotrivă, această corijare este posibilă doar ca urmare a acțiunii și consilierii unor persoane specializate care pot să îl îndrume și să îi ofere sprijinul necesar reintegrării în societate.

Curtea, a constatat că inculpatul a săvârșit infracțiuni cu un grad relativ ridicat de pericol social abstract și concret, împreună cu alte persoane a căror influență negativă a suferit-o, faptele au fost săvârșite în urmă cu aproximativ 8 ani, a încercat să se sustragă de la răspunderea penală, dovedind că nu a înțeles pe deplin gravitatea faptelor sale (primul pas în vederea realizării unei recristalizări a scării de valori), nu este cunoscut cu antecedente penale, elemente în raport de care a apreciat că nu se impune executarea pedepsei în regim penitenciar, dar nici că inculpatul se poate îndrepta singur, fiind necesar ca pe o perioadă de timp acesta să fie supravegheat și îndrumat în vederea reintegrării sale, motiv pentru care a respins cererea acestuia de modificare a modalității de executare a pedepsei (de altfel, în raport de pedeapsa rezultantă de 3 ani închisoare nici nu ar fi posibil în condițiile art. 81 alin. (2) C. pen.).

Referitor la aplicarea art. 18 din Legea nr. 508/2004 și a art. 9 din Legea nr. 39/2003, Curtea a reținut că:

Potrivit art. 18 din Legea nr. 508/2004 persoana care a comis una dintre infracțiunile atribuite prin prezenta lege în competența Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, iar în timpul urmăririi penale denunță și facilitează identificarea și tragerea la răspundere penală a altor participanți la săvârșirea infracțiunii beneficiază de reducerea la jumătate a limitelor pedepsei prevăzute de lege. Or, inculpatul V. nu numai că nu a denunțat și facilitat identificarea și tragerea la răspundere penală a altor participanți la săvârșirea infracțiunilor deduse judecății în cursul urmăririi penale, dar mai mult, a negat săvârșirea faptelor.

Potrivit art. 9 alin. (2) din Legea nr. 39/2003, persoana care a săvârșit una dintre faptele prevăzute la art. 7 alin. (1) sau (3) și care, în cursul urmăririi penale sau al judecății, denunță și facilitează identificarea și tragerea la răspundere penală a unuia sau mai multor membri ai unui grup infracțional organizat beneficiază de reducerea la jumătate a limitelor pedepsei prevăzute de lege.

Nici această cauză de reducere a pedepsei nu poate reținută în favoarea inculpatului, în condițiile în care, în cursul urmăririi penale, a negat săvârșirea faptelor, iar în cursul cercetării judecătorești în primă instanță și în apel le-a recunoscut circumstanțiat, negând faptul că ar fi avut cunoștință că licitațiile erau fictive.

S-a concluzionat că atitudinea oscilantă a inculpatului nu poate atrage aplicarea unui tratament sancționator mai favorabil în condițiile în care legiuitorul a urmărit aplicarea acestor dispoziții ca o consecință a unei atitudini procesuale pozitive, de cooperare activă cu organele judiciare. Declarațiile modificate ale inculpatului la fiecare moment procesual nu au fost de natură a ajuta organele judiciare la aflarea adevărului în cauză, ci au îngreunat buna soluționare a cauzei.

În ce privește greșita soluționare a laturii civile, Curtea, a constatat că valoarea prejudiciului a fost stabilită de instanța de fond în funcție de sumele pe care inculpații le-au ridicat - așa cum rezultă din documentele primite de la instituțiile bancare - prin serviciile M.G. și W.U. și din cadrul P.R., ținând cont și de faptul că un procent între 30% și 50% era oprit de cei care ridicau banii din străinătate, iar companiile prin care se efectuau transferurile opreau un comision între 7% și 15% și că inculpații au folosit și alte modalități pentru a ajunge în posesia banilor. Astfel, N.E.D., B.A. și P.C.Ș. au declarat că au fost situații când banii au fost aduși de ei personal în România, aspect care se coroborează și cu declarația inculpatului Z.F.D., care a precizat, în plus, că și N.M., zis „M.”, îi trimitea banii în România prin șoferii de microbuze. în plus, inculpatul S.C.A. a declarat că numitul Z.I.G. (fratele inculpatului Z.F.D.) a adus personal în România bani proveniți din licitații frauduloase, fapt confirmat și de procesele verbale de redare a convorbirilor telefonice purtate între inculpatul Z.F.D. și M.C. (vol. XV filele 170-172). De asemenea, inculpatul V.A.I. a declarat că banii îi erau aduși în România prin șoferii autobuzelor și microbuzelor care făceau curse externe.

A concluzionat instanța de apel că în mod corect instanța de fond a obligat în solidar inculpații aparținând aceluiași grup infracțional la acoperirea integrală a prejudiciului cauzat părților civile în raport de dispozițiile art. 1003 C. civ., în condițiile în care acest prejudiciu a fost cauzat prin acțiunea conjugată a inculpaților care au acționat coordonat (de altfel, aceștia au fost condamnați și pentru infracțiunea prev. de art. 7 din Legea nr. 9/2003 care incriminează o formă de pluralitate constituită de infractori), neavând relevanță suma efectiv încasată de fiecare inculpat în parte ca urmare a procentului-comision pe care îl primea; toți urmând să asigure părților civile recuperarea integrală a prejudiciului prin instituirea unei obligații solidare.

De altfel, prima instanță a obligat în solidar doar pe inculpații care aparțineau aceluiași grup infracțional, iar pe inculpatul T., care a furnizat conturi și parole tuturor grupurilor, în solidar cu fiecare dintre inculpații aflați într-unui din grupurile infracționale organizate.

XV. în ce privește apelul declarat de inculpatul Z.F.D.

Referitor la nelegala citare a părților vătămate de către instanța de fond, curtea a constatat că tribunalul a citat părțile vătămate/civile cu domiciliul în străinătate prin scrisoare recomandată și ulterior, Ie-a desemnat în calitate de reprezentant, un avocat din oficiu în vederea asigurării bunei desfășurări a procesului penal.

Inculpatul a invocat faptul că potrivit Tratatului dintre România și SUA privind asistența judiciară în materie penală, părțile vătămate/civile trebuiau citate prin intermediul M.J., desemnată ca autoritate centrală și nu direct prin scrisoare recomandată.

Potrivit art. 177 alin. 9 rap. la art. 177 alin. (8) C. proc. pen., dacă partea locuiește în străinătate, citarea se face potrivit normelor de drept internațional penal aplicabile în relația cu statul solicitat, în condițiile legii. În absența unei asemenea norme, citarea se face prin scrisoare recomandată. Prin urmare, în această situație, regula generală este citarea prin scrisoare recomandată, cu excepția cazului în care există o normă expresă de drept internațional penal, aplicabilă în relația dintre cele două state, care să stabilească o altă procedură.

Instanța de apel a constatat că domeniul de aplicare al Tratatului dintre România și SUA privind asistența judiciară în materie penală semnat la Washington la 26 mai 1999, ratificat prin O.G. nr. 93/1999 și modificat prin Protocolul semnat la București la 10 septembrie 2007, ratificat prin legea nr. 112/2008 este menționat expres la art. 1 pct. 2 și se referă la:

a) audierea și consemnarea declarațiilor persoanelor;

b) furnizarea de documente, dosare și alte obiecte;

c) localizarea sau identificarea persoanelor ori a obiectelor;

d) transmiterea documentelor;

e) transferul persoanelor arestate în vederea depunerii mărturiei sau în alte scopuri;

f) efectuarea perchezițiilor și sechestrărilor;

g) asistența în proceduri referitoare la: indisponibilizarea și confiscarea bunurilor; restituirea, încasarea amenzilor; și

h) orice altă formă de asistență neinterzisă de legile statului solicitat.

În continuare, prin acest tratat sunt reglementate procedurile prin care se asigură asistență juridică reciprocă între cele două state referitoare la cererile având obiectul menționat anterior. Prin urmare, în cadrul tratatului nu sunt prevăzute norme exprese derogatorii cu privire la procedura de citare, astfel încât și în cazul în care părțile citate locuiesc pe teritoriul SUA se aplică regula generală prev. de art. 177 alin. 9 rap. la art. 177 alin. (8) C. proc. pen. De altfel, art. 1 pct. 4 din Tratat prevede că „Prezentul tratat se referă exclusiv la asistența judiciară între părțile contractante. Dispozițiile acestui tratat nu vor acorda nici unei persoane particulare dreptul să obțină, să înlăture sau să excludă orice probă ori să împiedice îndeplinirea unei cereri.”

În plus, încălcarea normelor procedurale privitoare la citare nu figurează printre cazurile de nulitate absolută expres și limitativ prevăzute de art. 197 alin. (2) C. proc. pen. în consecință, sancțiunea care operează în cazul unei eventuale încălcări a unei astfel de norme (încălcare ce nu a fost constatată de instanța de apel) este cea a nulității relative (sub condiția ca prin neîndeplinirea procedurii de citare cu partea care o invocă, să i se fi produs acesteia o vătămare - art. 197 alin. (1) C. proc. pen.). Prin urmare, doar partea a cărei citare este în discuție poate invoca, drept motiv de apel, nerespectarea în ceea ce o privește, a dispozițiilor legale referitoare la citare, astfel încât o nelegală citare a părților vătămate/civile nu poate fi invocată decât de către acestea și nu către inculpat.

În ce privește critica vizând nelegala sesizare a instanței de apel ca urmare a înaintării dosarului în lipsa dovezilor de comunicare a hotărârii părților vătămate/civile, Curtea, a apreciat că a fost legal sesizată prin cererile de apel formulate de către inculpați, activitatea de înaintare a dosarului fiind una administrativă, fără consecințe procesuale.

Obligația de a înainta dosarul în vederea soluționării căii de atac după împlinirea termenului de apel sau recurs pentru toate părțile este prevăzută de art. 113 din ROI, urmărindu-se soluționarea unitară a întregii cauze prin pronunțarea concomitentă de către același complet de judecată asupra tuturor căilor de atac formulate. Această obligație nu are caracter absolut, art. 114 din ROI prevăzând că în situația în care se constată întârzieri în restituirea dovezilor de comunicare a hotărârilor se vor lua măsuri de verificare, în funcție de care, președintele va lua măsurile corespunzătoare. în cazul în care se vor formula căi de atac și de către părțile vătămate sau civile, acestea urmează a fi soluționate printr-o hotărâre separată, iar în cazul în care hotărârile nu se pot concilia urmează a fi urmată procedura prev. de art. 394 alin. (1) lit. e) C. proc. pen.

Referitor la aplicarea art. 3201 C. proc. pen., Curtea, a constatat că în fața primei instanțe de judecată, inculpatul Z.F.D. a declarat că a aflat de licitațiile fictive pe internet în perioada 2003 - 2004, de la persoane cunoscute în internet - cafe-uri și că s-a interesat la prieteni care locuiau în străinătate (M. - în legătură cu care nu a putut preciza dacă este aceeași persoană cu N.M., deși în cursul urmăririi penale l-a identificat pe acesta ca fiind N.M. și B.C.). Inculpatul a mai precizat că cei care organizau efectiv licitații erau R.S.A.I., C., A., B., M. , care îi transmiteau pe mobil datele transferurilor pe care, la rândul lor, le transmitea celor trei menționați anterior. Din sumele obținute primea un procent de 30-40%, pe care îl împărțea cu cei care se ocupau de licitații. Totodată, a precizat că a încercat și el să organizeze licitații, însă nu a reușit.

În fața instanței de apel, inculpatul Z.F.D. a recunoscut săvârșirea faptelor, arătând că a organizat licitații prin intermediul unor situri specializate oferind spre vânzare bunuri inexistente, dar a precizat că nu a avut legături cu Ș.R.A. și că celor implicați Ie-a spus că este de acord să folosească sala de internet, dar nu i-a instruit în niciun fel să organizeze licitații (fila 172 vol. 3).

La momentul audierii inculpatului de prima instanță de judecată, nu erau în vigoare dispozițiile art. 3201 C. proc. pen., introduse prin Legea nr. 202/2010, publicată la data de 26 octombrie 2012, înainte de pronunțarea soluției în primă instanță la data de 25 martie 2012.

Prin decizia nr. 1470 din 8 noiembrie 2011, Curtea Constituțională, a reținut că o astfel de procedură se subsumează exigențelor privind celeritatea și stabilirea adevărului în cauzele penale. Termenul până la care se poate solicita procedura simplificată nu poate fi decât cel anterior începerii cercetării judecătorești, pentru că numai astfel se poate da expresie dreptului la soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil.

Dispozițiile contestate nu dispun in terminis cu privire la o sancționare diferită a persoanelor care se află în aceeași situație juridică. Instituția fiind nou-introdusă, implementarea ei în sistemul procesual penal poate genera, din cauza interpretărilor diferite, consecințe de anihilare a aplicării retroactive a legii penale mai favorabile pe considerente discriminatorii ce nu țin de o anumită atitudine asumată de către inculpați ori de alte rațiuni obiective și rezonabile. Pe de altă parte, încălcarea principiului egalității și nediscriminării există atunci când se aplică un tratament diferențiat unor cazuri egale, fără să existe o motivare obiectivă și rezonabilă, sau dacă există o disproporție între mijloacele folosite și scopul urmărit. Prin urmare, deși legiuitorul nu a prevăzut in terminis care este calea de urmat în cazul recunoașterii vinovăției de către inculpații care au fost trimiși în judecată sub imperiul legii vechi, dar care, depășind momentul procesual al începerii cercetării judecătorești și până la soluționarea definitivă a cauzei, se judecă potrivit noii legi, Curtea Constituțională, a constatat că, într-o atare situație, este incident principiul legii penale mai favorabile. în cazul acestor situații tranzitorii trebuie să se țină seama de caracterul mixt al dispozițiilor art. 3201 C. proc. pen., care consacră un caracter mai blând prin reducerea limitelor de pedeapsă, iar instanțelor de judecată, singurele în drept să hotărască cu privire la aplicarea legii în interpretarea constituțională astfel statuată, le revine sarcina de a stabili celelalte aspecte legate de concretul fiecărei spețe în parte.

În concluzie, Curtea Constituțională, a constatat că dispozițiile art. 3201 C. proc. pen. sunt neconstituționale în măsura în care nu permit aplicarea legii penale mai favorabile tuturor situațiilor juridice născute sub imperiul legii vechi și care continuă să fie judecate sub legea nouă, până la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare. în raport de aceste considerente care trebuie luate în considerare la interpretarea dispozitivului deciziei Curții Constituționale, instanța de apel a apreciat că este posibilă aplicarea dispozițiilor art. 3201 C. proc. pen., ca lege penală mai favorabilă, situațiilor născute sub imperiul legii vechi, dar care nu sunt soluționate printr-o hotărâre definitivă în măsura în care sunt îndeplinite condițiile legale pentru aplicarea acestei instituții. întrucât Curtea Constituțională, a avut în vedere aplicarea principiului nediscriminării ce presupune aplicarea unui tratament juridic similar unor situații similare, instanța de apel a apreciat că decizia a avut în vedere situația inculpaților care au recunoscut săvârșirea faptelor în fața primei instanțe de judecată sub imperiul legii vechi, iar până la rămânerea definitivă a hotărârii a intervenit legea nouă mai favorabilă. Doar acești inculpați se află într-o situație juridică similară celor care recunosc săvârșirea faptelor după intrarea în vigoare a legii noi și care beneficiază de aplicarea acestor dispoziții nu și cei care nu au recunoscut săvârșirea faptelor în fața primei instanțe de judecată.

Prin urmare, in situația în care un inculpat nu recunoaște săvârșirea faptelor în fața primei instanțe de judecată, neaflându-se într-o situație similară celor care au recunoscut săvârșirea faptelor după intrarea în vigoare a legii noi, acesta nu poate beneficia de dispozițiile legii penale mai favorabile întrucât nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de textul legal susmenționat. Doar în situația în care inculpatul a recunoscut săvârșirea faptelor în fața primei instanțe și nu a putut beneficia de dispozițiile art. 3201 C. proc. pen. care au intrat în vigoare la un moment ulterior acestei prime audieri urmează să beneficieze de reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă, aflându-se într-o situație similară inculpaților care au recunoscut săvârșirea faptelor în fața primei instanțe după intrarea în vigoare a legii noi. în caz contrar, ar însemna ca inculpații care nu au recunoscut săvârșirea faptelor în fața primei instanțe să beneficieze de un tratament favorabil pe care legiuitorul nu l-a avut în vedere la momentul introducerii acestei instituții care a urmărit aplicarea unor circumstanțe legale atenuante ca urmare a unei atitudini procesuale pozitive.

În aceste condiții, având în vedere că inculpatul Z.F.D. nu a recunoscut săvârșirea faptelor în fața primei instanțe, Curtea, a reținut că nu sunt aplicabile dispozițiile art. 3201 C. proc. pen. cu privire la acesta, nefiind îndeplinite condițiile legale pentru a se da efect acestei norme cu titlu de lege penală mai favorabilă. De altfel, inculpatul, în fața instanței de apel, a recunoscut săvârșirea faptelor, dar circumstanțiat, precizând că nu a avut legături cu Ș.R.A. și că celor implicați de el Ie-a spus că este de acord să folosească sala de internet, dar nu i-a instruit în niciun fel să organizeze licitații (prin urmare, inculpatul nu a recunoscut în totalitate faptele reținute în actul de sesizare a instanței, așa cum impune art. 3201 alin. (2) C. proc. pen.).

Referitor la reindividualizarea pedepsei sub aspectul cuantumului și modalității de executare, Curtea a constatat că prima instanță de judecată a aplicat inculpatului Z.F.D. o pedeapsă rezultantă de 5 ani închisoare și 2 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a ll-a, lit. b) C. pen., luând în considerare faptul că acesta a comis infracțiuni cu un grad relativ ridicat de pericol social abstract și concret, a avut o atitudine oscilantă pe întreg parcursul procesului penal (inițial, în cursul urmăririi penale, a negat săvârșirea faptelor, pentru ca ulterior să revină și să recunoască, însă circumstanțiat, săvârșirea faptelor), dovedind că nu a înțeles nici la acest moment gravitatea faptelor săvârșite, încercând să evite răspunderea penală, ceea ce demonstrează că nu are nici un regret cu privire la faptele săvârșite, a avut o contribuție esențială, fiind cel care a organizat activitatea licitatorilor în cadrul primului grup infracțional, dar nu este cunoscut cu antecedente penale. Totodată, la individualizarea pedepsei, prima instanță a aplicat circumstanța atenuantă prev. de art. 74 alin. (2) C. pen. în raport de circumstanțele personale ale inculpatului: nu are antecedente penale, astfel încât pedepsele au fost coborâte sub minimul special prevăzut de lege.

În raport de aceste criterii, ca și de contribuția esențială a inculpatului la săvârșirea faptelor, ca și în cadrul grupului criminal, instanța de apel a apreciat aplicarea unor pedepse și mai mici nu ar fi în măsură să-și atingă scopul represiv și cel al prevenției speciale și generale prev. de art. 52 C. pen.

Totodată, în raport de gravitatea faptelor, precum și de atitudinea sa procesuală oscilantă, instanța de apel a reținut că inculpatul nu este apt a se îndrepta fără executarea pedepsei și că pronunțarea pedepsei constituie un avertisment suficient de serios pentru a descuraja ulterior eventuale comportări infracționale ale acestuia. Prin urmare, Curtea, a apreciat că în cauză nu se impune aplicarea dispozițiilor referitoare la suspendarea condiționată sau sub supraveghere a executării pedepsei, fiind necesară executarea sancțiunii în regim închis, astfel încât inculpatul să înțeleagă și să resimtă direct consecințele actului său antisocial și pe viitor să respecte valorile sociale ocrotite de norma penală. De altfel, în raport de cuantumul pedepsei rezultante, legea nu permite aplicarea acestei instituții procesuale inculpatului Z.F.D., fiind necesar ca pedeapsa să fie de maxim 3 ani închisoare.

Împotriva deciziei au declarat recursuri inculpații B.C., B.Ș.S., D.I.A., M.A.P., P.C.E., S.R.F., S.A.I., Ș.R.A., V.A.G., V.B.G., Z.F.D., care au fost soluționate prin decizia penală nr. 4205/19 decembrie 2013, iar cu privire la inculpata M. (fostă S.) M.S., s-a dispus disjungerea cauzei, formându-se prezentul dosar.

Inculpata M. (fostă S.) M.S., prin apărătorul desemnat din oficiu, a invocat cazul de casare prevăzut în art. 3859 alin. (1) pct. 14 C. proc. pen. a susținut că decizia este netemeinică pentru următoarele motive:

- pedeapsa aplicată este exagerată, în cauză se justifică suspendarea condiționată a executării pedepsei față de împrejurarea că are un copil minor în întreținere.

În concluzie, a solicitat admiterea recursului, și reindividualizarea pedepsei și a modului de executare a acesteia;

Examinând decizia recurată, prin prisma cazului de casare prevăzut de art. 3859 alin. (1) pct. 14 C. proc. pen., Înalta Curte, constată, contrar celor susținute de inculpată, că recursul este nefondat, urmând a fi respins ca atare.

Cazul de casare prevăzut de art. 3859 alin. (1) pct. 14 C. proc. pen. este incident când s-au aplicat pedepse greșit individualizate în raport cu prevederile art. 72 C. pen. sau în alte limite decât cele prevăzute de lege.

La stabilirea pedepselor aplicate recurentei inculpate și a modalității de executare a acestora se constată că au fost respectate toate criteriile prevăzute de art. 72 C. pen., susținerea acesteia în sensul că este exagerat cuantumul sancțiunii rezultante și că, în cauză, s-ar impune aplicarea dispozițiilor art. 81 C. pen., respectiv, suspendarea condiționată a executării, nefiind întemeiată.

Circumstanțele personale ale recurentei inculpate - împrejurarea că de la data săvârșirii lor până în prezent nu a mai comis alte infracțiuni, că în prezent are un loc de muncă, că are un copil minor în întreținere au fost avute în vedere de către instanța de fond și analizate ulterior de către instanța de control judiciar, aceasta din urmă menținând dispozițiile art. 74, 76 C. pen. și, în consecință, cuantumul pedepselor reduse sub minimul special prevăzut de lege, ca efect al reținerii în favoarea inculpatei a acestor dispoziții legale.

O și mai mare reducere a pedepselor solicitată de recurentă nu se justifică, dat fiind faptul că la individualizarea pedepsei trebuie avute în vedere nu numai datele ce caracterizează persoana inculpatului, ci și gradul de pericol social al faptei comise și împrejurările ce atenuează sau agravează răspunderea penală.

Or, gradul ridicat de pericol social al infracțiunilor deduse judecății, determinat de perioada de timp în care recurenta inculpată și-a desfășurat activitatea infracțională alături de ceilalți inculpați (aprilie 2003 - aprilie 2004), prejudiciul cauzat părților civile, modalitatea în care au acționat pentru a intra în posesia unor sume importante de bani, justifică menținerea cuantumului pedepsei rezultante de 3 ani închisoare, precum și a modalității de executare a acesteia, stabilite de instanța de fond și menținute de instanța de prim control judiciar prin respingerea criticii formulată de inculpată.

Astfel, în mod corect instanța de apel a respins cererea susnumitei inculpate de reindividualizare a modalității de executare a pedepsei în sensul aplicării dispozițiilor art. 81 C. pen., apreciind că inculpata nu a conștientizat pe deplin gravitatea și consecințele antisociale ale activității sale, încercând să evite răspunderea penală. Astfel, în cursul urmăririi penale a negat implicarea în activități legate de vânzări de bunuri pe internet, arătând că nu a accesat niciodată site-uri de licitații și că nu a oferit niciodată bunuri spre vânzare pe internet. în cursul cercetării judecătorești în primă instanță, inculpata și-a păstrat aceeași poziție, în sensul că nu a organizat licitații pe www.E.com, că singura adresă folosită era a@yahoo.com și că nu îl cunoaște pe inculpatul V.A.I. Corect s-a mai reținut că inculpata a săvârșit infracțiuni cu un grad relativ ridicat de pericol social abstract și concret, a avut o atitudine nesinceră pe întreg parcursul procesului penal, dar și că nu este cunoscută cu antecedente penale, are un copil minor în întreținere, este angajată la SC O.C.B. SRL în funcția de crupier din februarie 2010, este cunoscută de vecini ca o persoană responsabilă, care contribuie la creșterea și educarea copilului său minor, aspecte în raport de care instanța de fond a făcut aplicarea prevederilor art. 74 alin. (2) C. pen. și a coborât pedepsele sub minimul special prevăzut de lege, circumstanțe ce au fost menținute și de către instanța de apel.

Cu privire la modalitatea de executare a pedepsei, Înalta Curte, are în vedere că atât suspendarea simplă, cât și suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei sunt mijloace de individualizare a executării pedepsei, măsuri de politică penală bazată pe încrederea în posibilitatea îndreptării inculpatului și pe supunerea lui la încercare în acest scop, fiind destinate să ducă la realizarea scopului pedepsei fără executarea efectivă a acesteia, evitându-se, astfel, neajunsurile pe care le poate atrage contactul cu mediul din penitenciar.

În vederea aplicării acestor instituții, instanța trebuie să cerceteze și să cunoască cât mai amănunțit personalitatea infractorului și numai dacă, în urma acestei analize și-a format convingerea că delincventul este apt a se îndrepta fără executarea pedepsei, că pronunțarea pedepsei constituie un avertisment suficient de serios pentru a descuraja ulterior eventuale comportări infracționale, va putea dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei. Elementul esențial pentru aplicarea acestor dispoziții legale este aptitudinea subiectivă a inculpatului de a se corija, de a se elibera de mentalitățile și deprinderile antisociale care l-au condus pe calea ilicitului penal, prin eforturi făcute în scopul propriei reeducări, Instanța de judecată trebuie să constate posibilitatea reală de îndreptare, constatare ce trebuie să rezulte din date obiective, referitoare la comportarea anterioară, dar și la comportarea după săvârșirea faptei, la atitudinea față de muncă, față de regulile de conviețuire în general.

Diferența dintre cele două instituții constă în aptitudinea inculpatului de a-și restructura valorile și a se îndrepta singur, fără supravegherea și controlul organelor abilitate sau, dimpotrivă, această corijare este posibilă doar ca urmare a acțiunii și consilierii unor persoane specializate care pot să îl îndrume și să îi ofere sprijinul necesar reintegrării în societate.

Înalta Curte, constată că inculpata a săvârșit infracțiuni cu un grad relativ ridicat de pericol social abstract și concret, împreună cu alte persoane a căror influență negativă a suferit-o, că faptele au fost săvârșite în urmă cu aproximativ 8 ani, că a încercat să se sustragă de la răspunderea penală, ceea ce dovedește că nu a înțeles pe deplin gravitatea faptelor sale, că nu este cunoscută cu antecedente penale, iar contribuția sa nu a fost esențială la săvârșirea infracțiunilor de către ceilalți membri ai grupului și apreciază că inculpata nu se poate îndrepta singură, fiind necesar ca pe o perioadă de timp să fie supravegheată și îndrumată în vederea reintegrării sale. în consecință, se vor menține atât cuantumul pedepsei de 3 ani închisoare, cât și modalitatea de executare a acesteia în condițiile art. 861 C. pen. referitoare la suspendarea sub supraveghere, pe un termen de încercare de 8 ani corect stabilite de instanța de fond și menținute de către instanța de prim control judiciar.

Față de cele ce preced, reținând că decizia pronunțată de instanța de apel este legală și temeinică, în conformitate cu dispozițiile art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., recursul declarat de inculpata M. (fostă S.) M.S. se va respinge ca nefondat.

Cu privire la onorariile apărătorilor desemnați din oficiu, pentru intimatele părți civile, Înalta Curte, va face aplicarea dispozițiilor art. 274 alin. (3) C. proc. civ. Instanța constată că, într-adevăr, inculpata are culpa procesuală, însă, ținând seama de criteriile prevăzute de alin. (3) al art. 274 C. proc. civ. și anume: activitatea concretă prestată de apărătorii părților civile și limitele mandatului acordat conform împuternicirii existente la dosar, complexitatea cauzei, reține că activitatea prestată nu justifică onorariul perceput în cuantum de câte 150 lei pentru fiecare dintre cele 116 părți civile, astfel că va reduce cuantumul acestuia la suma de câte 20 lei pentru fiecare dintre părțile civile. La stabilirea cuantumului onorariului se va avea în vedere și faptul că aceiași avocați din oficiu au asigurat apărarea și în cauza în care s-a pronunțat decizia nr. 4205/2012, din care s-a disjuns prezenta cauză.

Potrivit art. 192 alin. (2) și (4) C. proc. pen., recurenta inculpată va fi obligată la plata cheltuielilor judiciare către stat, onorariul de avocat din oficiu urmând a fi avansat din fondul Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpata M. (fostă S.) M.S. împotriva deciziei penale nr. 173A din 6 iunie 2012 a Curții de Apel București, secția a ll-a penală.

Obligă recurenta inculpată la plata sumei de 2720 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru inculpată și suma de 2320 lei reprezentând onorariile apărătorilor desemnați din oficiu pentru intimatele părți civile în sumă de câte 20 lei se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.