Scope of admissible grounds for contestation in criminal enforcement: exclusion of challenges to judicial expense obligations
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the appeal, upholding the appellate court's decision to reject the contestation in enforcement and ordering the challenger to pay 50 lei in judicial expenses. The dispute concerned a challenge to a final judicial order requiring the payment of 50 lei in judicial expenses to the state, where the challenger argued they were exempt from such payments. The court ruled that the exemption claim did not fall within the exhaustive list of grounds for a contestation in enforcement, thereby validating the lower court's finding that the motion was inadmissible. The decisive legal basis was Article 461 of the Code of Criminal Procedure, which limits grounds for contestation in enforcement to specific statutory scenarios—such as execution of non-final decisions, errors in the person against whom execution is directed, or causes of penalty extinguishment—and does not include disputes over the obligation to pay judicial expenses imposed by a final judgment.
Legislator headnote
AI generatedart. 461 C. proc. pen, art. 192 alin. (2) C. proc. pen; Scope of admissible grounds for contestation in criminal enforcement: exclusion of challenges to judicial expense obligations: The dispute concerned a challenge to a final judicial order requiring the payment of 50 lei in judicial expenses to the state, where the challenger argued they were exempt from such payments. The court ruled that the exemption claim did not fall within the exhaustive list of grounds for a contestation in enforcement, thereby validating the lower court's finding that the motion was inadmissible. The decisive legal basis was Article 461 of the Code of Criminal Procedure, which limits grounds for contestation in enforcement to specific statutory scenarios—such as execution of non-final decisions, errors in the person against whom execution is directed, or causes of penalty extinguishment—and does not include disputes over the obligation to pay judicial expenses imposed by a final judgment.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedProcedural rule cited immediately prior to the dispositive to establish the finality of the decision and the obligation to pay judicial expenses.
Full text
Asupra recursului de față;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 426/ F din 30 septembrie 2011, Curtea de Apel București, secția a II-a penală, a respins ca inadmisibilă contestația la executare formulată de contestatorul G.M. împotriva sentinței penale nr. 289 din 16 iunie 2011 a Curții de Apel București, secția a II-a penală.
A obligat contestatorul la 100 lei cheltuieli judiciare statului.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a reținut că motivul invocat de contestator, respectiv acela de a fi scutit de plata cheltuielilor judiciare către stat, măsură dispusă printr-o hotărârea judecătorească definitivă nu se încadrează în cazurile de contestație la executare prev. de art. 461 C. proc. pen.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs contestatorul G.M., reiterând motivele invocate în fața primei instanțe.
Recursul este nefondat.
Dispozițiile art. 461 C. proc. pen. prevăd următoarele:
Contestația contra executării hotărârii penale se poate face în următoarele cazuri:
a) când s-a pus în executare o hotărâre care nu era definitivă;
b) când executarea este îndreptată împotriva altei persoane decât cea prevăzută în hotărârea de condamnare;
c) când se ivește vreo nelămurire cu privire la hotărârea care se execută sau vreo împiedicare la executare;
d) când se invocă amnistia, prescripția, grațierea sau orice altă cauză de stingere ori de micșorare a pedepsei, precum și orice alt incident ivit în cursul executării.
Examinându-se actele și lucrările dosarului se constată că motivul invocat de contestator, acela de a fi scutit de plata cheltuielilor judiciare către stat, în cuantum de 50 lei, măsură dispusă printr-o hotărâre judecătorească definitivă, nu se circumscrie cazurilor expres și limitativ prevăzute de textul de lege mai sus menționat.
Văzând și dispozițiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de contestatorul G.M. împotriva sentinței penale nr. 426/ F din 30 septembrie 2011 a Curții de Apel București, secția a II-a penală.
Obligă recurentul contestator la plata sumei de 50 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 24 februarie 2012.