Physician Convicted of Bribery and Forgery in Disability Pension Scheme

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 25 din 27 februarie 2012, Tribunalul Mureș, în baza art. 345 alin. (2) C. proc. pen., l-a condamnat pe inculpatul S.G. în temeiul art. 6 din Legea nr. 78/2000 modificată, raportat la art. 254 alin. (1), (2) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 3201 alin. (7) C. proc. pen., art. 74 pct. 1 lit. a) C. pen., coroborat cu art. 76 alin. (1) lit. d) C. pen., la pedeapsa de 1 an și 10 luni închisoare, pentru comiterea infracțiunii de luare de mită în formă continuată (5 acte materiale) și a constatat că nu este aplicabilă pedeapsa complementară a interzicerii unor drepturi, conform art. 65 C. pen.

În baza art. 345 alin. (2) C. proc. pen., l-a condamnat pe același inculpat în temeiul art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000 modificată, raportat la art. 289 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 3201 alin. (7) C. proc. pen., art. 74 alin. (1) lit. a) C. pen., coroborat cu art. 76 pct. 1 lit. e) teza 1 C. pen., la pedeapsa de 3 luni închisoare, pentru comiterea infracțiunii de fals intelectual în legătură directă cu infracțiunile de corupție, în formă continuată (8 acte materiale).

În baza art. 345 alin. (2) C. proc. pen., l-a condamnat pe inculpatul S.G., în temeiul art. 6 din Legea nr. 78/2000 modificată, raportat la art. 256 alin. (1) C. pen. (un act material), cu aplicarea art. 3201 alin. (7) C. proc. pen., art. 74 alin. (1) lit. a) C. pen. raportat la art. 76 pct. 1 lit. e) teza 1 C. pen., la pedeapsa de 3 luni închisoare, pentru comiterea infracțiunii de primire de foloase necuvenite.

A dispus contopirea pedepselor aplicabile inculpatului, conform dispozițiilor art. 33 lit. a) C. pen. raportat la prevederile art. 34 pct. 1 lit. b) C. pen., inculpatul urmând să execute în final pedeapsa cea mai grea dintre cele stabilite, cea de 1 an și 10 luni închisoare.

S-a dedus din pedeapsa aplicată reținerea și arestul preventiv, începând cu data de 10 mai 2011, până la data de 8 iunie 2011, conform art. 88 alin. (1) C. pen. și s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate, în temeiul art. 81 alin. (1), (2) C. pen., fixându-i-se inculpatului un termen de încercare de 3 ani și 10 luni, conform art. 82 alin. (1) C. pen.

I s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 C. pen. și s-a constatat suspendată executarea pedepsei accesorii prev. de art. 71 C. pen. raportat la art. 64 alin. (1) lit. a) teza a Ii-a, b) și c) C. pen.

S-a dispus confiscarea de la inculpat a sumelor de 100 lei și 30 de euro remise de martorii B.S. și V.G., a sumei de 1000 de lei poprită și consemnată la CEC Bank, remisă inculpatului de investigatorii sub acoperire R.M.E. și M.B., a sumei de 1100 lei, contravaloarea a 500 de formulare tipizate și a unei mape de birou remise de făptuitoarea C.G. acestuia, dacă nu e posibilă confiscarea în natură a bunurilor indicate, conform art. 254 alin. (3) C. proc. pen. și a art. 256 alin. (2) C. proc. pen., respectiv conform art. 19 din Legea nr. 78/2000.

S-a dispus desființarea totală a înscrisurilor falsificate și anume: Deciziile de prelungire a beneficiului pensiei de boală pentru martorul C.G.I., emise în perioada anilor 2005-2011 și având nr. 269 din 13 aprilie 2005, 429 din datele de 18 aprilie 2006 și 16 aprilie 2008, 2433 din 12 aprilie 2009, 2264 din 21 aprilie 2010, 722 din 13 aprilie 2011, Decizia nr. 2584 din 12 aprilie 2011 emisă pe numele de R.D. și Decizia medicală nr. 3233 din 6 mai 2011, de încadrare în grad de invaliditate, emisă pentru martora P.G., Decizia de pensionare pe caz de boală emisă pe numele N.E., înscrisurile aflate la dosarul medical privind pe numitul G.F., precum și a tuturor actelor care au stat la baza emiterii acestora, conform art. 348, art. 357 pct. 2 lit. f) C. proc. pen.

În temeiul art. 191 alin. (1) C. proc. pen., a fost obligat inculpatul să plătească în favoarea statului suma de 2930 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat pe parcursul procesului.

Pentru a adopta această soluție, prima instanță a reținut că prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Tg Mureș, emis la data de 30 noiembrie 2011 în dosarul nr. 11/P/2011, s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată a inculpatului S.G., sub aspectul comiterii infracțiunilor de:

- luare de mită în formă continuată (5 acte materiale) prev. de art. 6 din Legea nr. 78/2000, modificată rap. la art. 254 alin. (1) și (2) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (5 acte materiale);

- fals intelectual în legătură directă cu infracțiuni de corupție în formă continuată (8 acte materiale) prev. de art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000, modificată, cu referire la art. 289 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și

- primire de foloase necuvenite (1 act material) prev. de art. 6 din Legea nr. 78/2000, modificată rap. la art. 256 alin. (1) C. pen., toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.

În expozitivul rechizitoriului s-a arătat că, la data de 09 mai 2011, conform proceselor-verbale aflate la dosar, au fost predate investigatorilor sub acoperire sumele de bani necesare desfășurării activităților dispuse, adică 400 lei, respectiv 600 lei, în bancnote de 100 lei fiecare, identificate prin seriile de pe aceste bancnote.

Totodată, au fost constituite două dosare - cazuri noi - cu acte reale și fictive necesare încadrării în grad de invaliditate, unul pe numele de G.F. de 53 de ani din corn. Mădăraș, jud. Mureș, iar celălalt pe numele de N.E. de 54 de ani din Tg. Mureș.

Primul dosar medical a fost dat investigatorului sub acoperire M.B., iar celălalt, pe numele de N.E. din Tg. Mureș, a fost înmânat investigatorului sub acoperire R.M.E., ambii ofițeri de poliție judiciară din cadrul D.G.A.- Serviciul Județean Anticorupție Mureș.

La data de 05 mai 2011, investigatorul sub acoperire R.M.E. s-a prezentat la Cabinetul de Expertize a Capacității de Muncă din cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgență Mureș, în scopul de a lua legătura cu inculpatul S.G. și a-i prezenta acestuia dosarul, cu actele medicale aparținând „mătușii sale", N.E. din Tg. Mureș.

Conform înregistrărilor audio-video din data de 05 mai 2011, imprimate pe suportul optic tip DVD - R inscripționat - și redate în procesul-verbal de certificare din 01 iunie 2011, în primele discuții ale investigatorului cu inculpatul S.G., acesta din urmă s-a interesat de vechimea în muncă a bolnavei, de motivul pentru care nu poate fi prezentă la cabinet, afirmând, în acest context, că dosarul medical nu conține toate actele.

Ulterior, chiar dacă investigatorul sub acoperire R.M.E. îl întreabă expres „. și când să vin cu dosarul complet", inculpatul a evitat să-i dea un răspuns. Totodată, în aceste circumstanțe, inculpatul i-a solicitat susnumitei să completeze un formular de cerere de examinare a capacității de muncă, în numele bolnavei N.E. În timpul discuțiilor, pe copia după cartea de identitate a numitei N.E. și pe coperta dosarului medical, inculpatul S.G. a făcut următoarele însemnări: „.tel. /nepoată - este îngrijită în Moldova 70% - 16 mai „. Deci, așa cum a rezultat din discuțiile de mai sus și însemnările de pe dosarul medical, termenul stabilit pentru ridicarea deciziei de încadrare în grad de invaliditate a fost data de 16 mai 2011.

În data de 10 mai 2011, în jurul orelor 13,30, conform mențiunilor din procesul-verbal, conținând activitățile desfășurate, investigatorul sub acoperire R.M.E. a revenit la același cabinet de expertiză pentru a verifica situația dosarului medical depus anterior. După ce a intrat în cabinet, inculpatul S.G. i-a confirmat că decizia era făcută și poate fi ridicată, de la un alt cabinet medical, aflat în apropiere.

La acel moment, susnumita a afirmat că a scos, din plasă, plicul în care se afla suma de 400 lei, pe care l-a înmânat inculpatului S.G. În timp ce se uita la bani, acesta a întrebat ce este acesta, răspunsul investigatorului fiind că i s-a spus să lase acel plic, relevant fiind faptul că suma de bani a fost acceptată, tacit, de inculpat, fără niciun fel de opoziție.

În continuare, investigatorul sub acoperire s-a deplasat la cabinetul indicat, unde își desfășura activitatea martora H.D.M. și a constatat că, într-adevăr, decizia asupra capacității de muncă era completată cu datele bolnavei N.E., dar nu avea aplicată ștampila și semnătura inculpatului S.G. Faptul că investigatorul sub acoperire a revenit în biroul inculpatului pentru a obține semnătura și ștampila pe decizia de încadrare în grad de invaliditate a bolnavei N.E. a rezultat din înregistrările audio a dialogurilor purtate între cei doi, imprimate pe suport optic tip DVD - R inscripționat, redate în procesul verbal de certificare din 01 iunie 2011.

Relevant a fost faptul că discuțiile erau purtate pe un ton amabil și că inculpatul a manifestat multă solicitudine, înmânând investigatorului sub acoperire R.M.E. două exemplare din decizia de încadrare în grad de invaliditate, indicând ce acte urmau să fie depuse la Casa de Pensii, precum și cele necesare revizuirii medicale periodice, lăsând de înțeles că se putea rezolva, în aceleași condiții, prelungirea beneficiului pensiei de invaliditate.

Toate aceste probe indubitabile au contrazis afirmațiile inculpatului S.G., făcute cu ocazia audierii, după realizarea flagrantului, în sensul că ar fi refuzat categoric primirea sumei de bani. Declarațiile date în prezența apărătorilor aleși, cu privire la acest eveniment, au încercat să transfere momentul primirii banilor, ulterior semnării și parafării deciziei de încadrare în grad de invaliditate a numitei N.E. Opoziția de a accepta banii, de la investigatorul sub acoperire, nu a fost adeverită nici de martora M.G. - asistent social, care, la acel moment, își desfășura activitatea în anticamera cabinetului de expertiză.

Referitor la cel de-al doilea caz, nou, de încadrare în grad de invaliditate, din procesul verbal datat 10 mai 2011 întocmit de către investigatorul sub acoperire M., a rezultat că actele privindu-l pe „unchiul său" G.F., din Mădăraș, au fost prezentate în copie xerox inculpatului S.G. în ziua de 06 mai 2011, cu scopul de a obține informațiile necesare completării dosarului medical.

Conform înregistrărilor audio - video și a dialogurilor imprimate pe suport optic tip DVD - R, redate în procesul verbal de certificare din 01 iunie 2011, discuțiile purtate cu ocazia primei întâlniri se refereau la vârsta bolnavului, vechimea în muncă, formularele necesare a fi completate și alte acte medicale cu care investigatorul sub acoperire urma să se prezinte, până în data de 10 iunie 2011. Nu s-a făcut nici o referire la necesitatea prezenței bolnavului pentru examinarea clinică, la cabinetul de expertiză a capacității de muncă, nici la prezentarea unor acte medicale care să justifice imposibilitatea deplasării acestuia.

Ulterior, în data de 10 mai 2011, în jurul orelor 13,20-13,30 investigatorul sub acoperire M.B. a revenit la cabinetul inculpatului S.G., căruia i-a prezentat dosarul medical, completat cu actele solicitate anterior, pe numele bolnavului G.F., între filele căruia se afla un plic cu suma de 600 de lei. în procesul verbal din 10 mai 2011 privind activitățile desfășurate, a fost descrisă atitudinea inculpatului, care a studiat actele dosarului medical, a observat plicul, dar nu a făcut nici o referire la acesta, solicitându-i expres investigatorului sub acoperire să se prezinte pentru a ridica decizia de pensionare în ziua de joi (12 mai 2011). Dialogul purtat cu această ocazie, din data de 10 mai 2011, a fost imprimat pe suport optic tip DVD - R, redactat în procesul verbal de certificare din 01 iunie 2011, întocmit de către DNA- Serviciul Teritorial Tg. Mureș.

Conform acestor înregistrări, inculpatul a afirmat că joi îi va da decizia, indicând investigatorului sub acoperire actele necesare a fi depuse la Casa de Pensii, fără a face referire la faptul că dosarul ar fi incomplet, situație în care nu s-ar fi putut emite decizia de încadrare în grad de invaliditate. În timpul conversației, inculpatul a executat pe copertă și pe unele acte din dosarul medical al bolnavului G.F. următoarele mențiuni: „joi, nepot". Având în vedere aspectele arătate, completarea fișei privind concluziile medicale la revizuire, precum și însemnările din dosarul medical, s-a considerat că inculpatul a vizualizat actele din dosar, urmând să elibereze, la data stabilită, decizia de încadrare în grad de invaliditate.

În acest context, deveneau nesincere afirmațiile inculpatului în sensul că nu ar fi văzut înscrisurile pe numele G.F. și nici plicul cu suma de bani, pe care l-ar fi descoperit.

La finalul programului de lucru, în baza încheierii nr. 41 din 05 mai 2011, emisă de Tribunalul Mureș, s-a realizat flagrantul, prin efectuarea unor percheziții atât la biroul unde își desfășura activitatea martora H.D., cât și la cabinetele medicale folosite de inculpatul S.G., respectiv la garajele acestuia. Prinderea în flagrant s-a făcut în data de 10 mai 2011, cu ocazia percheziției la Cabinetul de Expertiză a Capacității de Muncă, situație în care, dintr-o borsetă de culoare neagră, inculpatul a scos și prezentat organelor de urmărire penală un portmoneu ce conținea: 21 bancnote de 100 lei, 2 bancnote de 200 lei, o bancnotă de 10 lei și una de 5 lei, în total suma de 2.515 lei.

Procedându-se la identificarea bancnotelor, în funcție de seriile înscrise pe acestea, s-a constatat că în portofelul inculpatului s-au regăsit cele 10 bancnote care au fost înmânate acestuia de către investigatorii sub acoperire, în condițiile sus arătate. Referitor la proveniența banilor, inculpatul a precizat verbal, cu ocazia percheziției, că o parte din bani, înjur de 1.000-1.200 lei - au fost ridicați de la bancomat, iar restul erau bani lăsați de o femeie într-un plic și posibil de la un bărbat, care s-a interesat de dosarul bunicului său. Cu prilejul audierilor ulterioare, inculpatul S.G. a recunoscut primirea sumelor de bani, dar a precizat că nu a condiționat și nici nu a promis efectuarea vreunui act, ce intra în sfera atribuțiilor de serviciu, în schimbul acelor sume.

Cele declarate au fost infirmate de probele administrate în cauză, astfel, dosarul medical privind-o pe bolnava N.E. a fost soluționat favorabil, numai după primirea banilor, prin semnarea și ștampilarea de către inculpat a Deciziei medicale asupra capacității de muncă din 06 mai 2011.

În cel de al doilea caz, inculpatul i-a spus expres investigatorului sub acoperire, după ce a răsfoit dosarul cu actele medicale, în care se afla plicul cu bani, că decizia de pensionare va fi gata în ziua de joi, din săptămâna următoare. În ambele situații, inculpatul a completat raportul privind concluziile expertizei, în baza căruia au fost emise deciziile de pensionare, pe caz de boală și nu a solicitat prezența bolnavilor, pentru examenul clinic, încălcând procedura de încadrare în grad de invaliditate.

Din cabinetul unde își desfășura activitatea inculpatul S.G. au fost ridicate, cu ocazia percheziției, mai multe înscrisuri, câteva dosare medicale fiind găsite într-o geantă tip „diplomat", aparținând acestuia. Printre aceste dosare se afla și cel privind pe G.F., din com. Mădăraș, jud. Mureș. Celălalt dosar medical, pe numele de N.E., a fost identificat în biroul unde își desfășura activitatea martora H.D.M.

Referitor la acest aspect, martora H.D.M. a precizat: „Ulterior, spre finalul programului, domnul doctor S. mi-a adus dosarul pentru a fi pus la cazuri decizionate".

Imediat după realizarea procedurii flagrante, au fost audiate, în calitate de martori, H.D.M. și M.G., persoane care își desfășurau activitatea la cabinetul de expertiză de la Spitalul Clinic Județean de Urgență Mureș, la subordinea inculpatului. Referitor la activitatea infracțională, ambele persoane audiate au arătat că au întâlnit situații în care bolnavii sau rudele acestora puneau plicuri cu bani sau chiar bancnote, la vedere, în dosarele medicale prezentate la cabinetul de expertiză. Totodată, martorele au susținut că nu și-au însușit sumele de bani din dosarele în cauză, bolnavii fiind îndrumați, conform procedurilor pentru efectuarea examenului clinic, la inculpatul S.G. sau la alt medic expert al asigurărilor sociale.

Aspectele arătate au fost cuprinse și în declarația martorei R.R., care o perioadă însemnată de timp și-a desfășurat activitatea la acest cabinet de expertiză: „Arăt că au fost cazuri în care am observat între actele medicale diferite sume de bani la vedere sau în plicuri. Aceștia îmi spuneau că vor să discute cu dl. doctor, situație în care le predam dosarul cu sumele de bani în el și intrau în cabinetul doctorului".

Același lucru a fost precizat de martorul R.M.T.: „Am cunoscut activitatea ce se desfășoară la cabinetul de expertiză, atât prin faptul că eram prieteni și mergeam acolo, cât și prin intermediul soției mele, care a fost angajată la acest serviciu. Au fost cazuri în care s-au făcut dosare medicale de pensionare, pentru persoane ce nu au fost internate, pentru investigații medicale și care nu s-au prezentat la comisie pentru examinare și au fost acceptate dosare medicale, aduse de diferiți intermediari, mă refer aici la cei implicați în declarația dată la organele de poliție".

Conform fișei postului, inculpatul S.G., în calitate de șef al Serviciului de Expertiză a Capacității de muncă din cadrul Casei Județene de Pensii Mureș, avea atribuții de coordonare, îndrumare și control a întregii activități de expertiză medicală din subordine și asigură aplicarea legislației și a normelor tehnice în vigoare.

Din verificări s-a stabilit că martora B.A., fostă asistentă medicală, intermedia depunerea și soluționarea unor astfel de dosare de pensionare. O persoană care a apelat, pentru revizuirea medicală, la martora B.A., iar aceasta i-a sugerat să dea ceva bani, la comisia de expertiză, a fost numita B.S., din com. Gornești, jud. Mureș, conform procesului verbal de certificare din 04 iulie 2011 a convorbirilor purtate între cele două persoane, imprimate pe suport optic DVD. Martora B.A. i-a spus sus numitei că a vorbit cu șeful (inculpatul S.G.), că vor merge două persoane și i-a indicat cum să procedeze, „dă-i toate hârtiile și dacă nu-i nimeni la el, îi dai ceva și dacă este cineva, nu-i dai".

Fiind audiată martora B.S., pentru a stabili dacă a procedat așa cum a fost îndrumată, aceasta a recunoscut dialogul purtat și faptul că ea a cerut să aștepte în fața policlinicii, unde o să vină o altă persoană, cu care urma să meargă la comisie. Martora a afirmat că nu s-a întâlnit cu persoana respectivă, astfel că a hotărât să se deplaseze singură la cabinetul inculpatului S.G. unde, din proprie inițiativă, i-a dat acestuia dosarul conținând actele medicale necesare pentru revizuire, între care se afla suma de 100 lei.

Tot la serviciile martorei B.A., cu scopul de a interveni pentru obținerea deciziilor de revizuire periodică în cazul bolnavilor C.I. și R.D. a apelat și martora C.G. Așa cum a rezultat din convorbirile telefonice purtate între cele două persoane, certificate prin procesul verbal din 05 iulie 2011 și imprimate pe suport optic DVD inscripționat, precum și din declarația martorei B.A., bolnavii arătați mai sus, la data emiterii dosarelor de revizuire medicală, nu aveau analizele medicale necesare efectuate, ci doar biletele de trimitere, de la medicul de familie.

Pentru a lămuri situația de fapt, au fost solicitate dosarele medicale ale susnumiților, aflate la cabinetul de expertiză a capacității de muncă. Din actele ridicate aparținând martorului C.I., a rezultat că prelungirea beneficiului pensiei de boală s-a făcut, în cazul acestuia, atât în anul 2011, cât și în anii anteriori, fără existența unor documente care să fi atestat efectuarea unor investigații medicale. Dosarul medical al bolnavului R.D. nu a fost identificat în arhiva Cabinetului de expertiză medicală a capacității de muncă Tg. Mureș. Verificările pentru dovedirea existenței sau inexistenței unor analize medicale care să fi stat la baza emiterii deciziilor de prelungire a beneficiului pensiei, pentru martorii C.I. și R.D., au continuat prin solicitarea unor informații de la C.A.S. Mureș.

Prin adresa nr. 21229 din data de 25 iulie 2011 a fost trimisă la D.N.A. - Serviciul Teritorial Tg. Mureș o situație a serviciilor medicale acordate/ raportate pentru cei doi asigurați din perioada 01 ianuarie-30 iunie 2011, tabel în care nu s-au regăsit investigațiile medicale necesare prelungirii beneficiului pensiei de invaliditate. Mai mult, au fost cerute date de la medicul de familie, adică a martorului dr. E.G.A., care a precizat că „Printre pacienții pe care i-am preluat de la d-na P.M. se află și C.I. Referitor la această persoană, am eliberat bilete de trimitere, în vederea examinării stării de sănătate, de către un medic specialist în medicină internă, investigații necesare la Comisia de expertiză a capacității de muncă. De regulă, concluziile medicului specialist îmi sunt prezentate de pacient, după efectuarea investigațiilor medicale. În cazul lui C.I. nu am primit rezultatele analizelor, în urma biletelor de trimitere emise, pe care trebuia să-l anexez în copie la dosarul medical".

Fiind pus în fața probelor evidente, la data de 29 iulie 2011, martorul C.I. a recunoscut că nu a efectuat investigații medicale, iar deciziile de revizuire, în fiecare an, le-a obținut prin intermediul cumnatei sale, martora C.G.

Celălalt martor, R.D., a afirmat că, în anul 2011, s-a deplasat de la domiciliu până la Tg. Mureș, împreună cu martora C.G., pentru a-și efectua analizele medicale necesare, revizuirii pensiei de boală, fără a putea indica medicul curant ori cabinetul la care a făcut investigațiile. Referitor la redactarea deciziei de revizuire pe numele de R.D., din verificări s-a stabilit că aceasta a fost completată la mașina de scris, de către martora H.D.M., care a arătat că: „Eu niciodată nu am redactat la calculator decizii medicale asupra capacității de muncă și precizez că deciziile întocmite de mine sunt redactate la mașina de scris. Am observat că în dosarul privind pe C.I. nu există investigații medicale recente, dar eu nu cunosc această persoană și nici nu am scris numărul de înregistrare pe decizie, adică 722 din 13 aprilie 2011".

Cealaltă decizie din 13 aprilie 2011, pe numele lui C.G.I., figura evidențiată într-un alt registru, unde trebuiau înscrise doar concediile medicale, contestațiile și pensiile europene, adică actele depuse la Serviciul Județean de Expertiză cu privire la care dispunea inculpatul S.G. Din cercetările efectuate s-a stabilit că existau multe neconcordanțe între datele (numerele de ordine, persoane, grad de invaliditate) înscrise în registrul de evidență al revizuirilor periodice și cazurilor noi condus de martora H.D.M. și numerele de ordine atribuite deciziilor medicale. Astfel, unele decizii medicale aveau numere de înregistrare ce au fost atribuite anterior și altor persoane sau numere ce figurau în celălalt registru de la Serviciul Județean de Expertiză, aflat la inculpatul S.G.

În legătură cu acest aspect, martora H.D.M. a afirmat că: „Referitor la înregistrările deciziilor de expertiză a capacității de muncă pe numele de F.G., B.T. și M.L., care prezintă modificări, arăt că au fost mai multe cazuri în care doctorul S. îmi solicita să las o filă liberă în registru unde urmau să fie trecute cazurile noi. Este posibil ca în cazul lui F.G. numărul trecut inițial pe decizie nr. 3226 din 06 mai 2011, să fi fost deja atribuit altei persoane, situație în care doctorul S. a modificat pe decizie acest număr înscriind nr. 3326 din 06 martie 2011. Și în celelalte două cazuri am constatat că numerele inițiale de pe decizie au fost atribuite altor persoane".

În registrul de evidență de la Serviciul Județean de Expertiză, martorul I.M. - medic pensionar, cu acceptul inculpatului, a făcut diferite mențiuni, înregistrând printre altele și decizia de revizuire pe numele lui C.G.I. Referitor la această situație, în declarația sa, martorul I.M. a precizat că: „Am fost solicitat de dr. S., imediat după pensionarea mea, să îl ajut în ceea ce privește activitatea desfășurată la comisia de expertiză medicală a capacității de muncă; fiindu-mi prezentat dosarul numitului C.I., arăt că eu nu am examinat bolnavul, iar în registru la poziția 722 eu am trecut datele, respectiv numele persoanei, vârsta, diagnosticul, gradele de invaliditate și termenul de revizuire. Aceste date le-am trecut după cele cuprinse pe decizia de pensionare care a fost emisă de dr. S.".

Modul defectuos de conducere a evidențelor persoanelor expertizate a împiedicat o cunoaștere exactă a tuturor deciziilor emise, de către inculpatul S.G. - șef al Comisiei de Expertiză a Capacității de Muncă.

În prima declarație, martora C.G. a recunoscut că a discutat cu B.A., rugând-o să o ajute pentru efectuarea analizelor necesare: „Este adevărat că eu am întrebat-o pe B.A. dacă - să îi pună mai mulți bani - dar arăt că aceasta a fost doar o expresie și m-am referit la banii de analize. eu am intrat pentru scurt timp în cabinetul acestuia, l-am întrebat dacă nu are nevoie de ceva și acesta mi-a spus că mă roagă să înfoliez o imagine cu Parisul. Pentru că am stat scurt timp, eu nu știu dacă dosarele celor doi bolnavi erau complete, dacă mai era necesară sau nu efectuarea unor investigații medicale și nici nu știu dacă au primit decizia în aceea zi sau în altă zi. Referitor la tipizatele pe care le-am tipărit, arăt că am avut cunoștință că erau destinate Serviciului de expertiză condus de dr. S.". Chiar dacă inițial martora C.G. a explicat afirmațiile sale privind „un pachet de 1 milion", prin aceea că ar fi fost vorba de obiecte, pentru nepoțeii d-nei B., ulterior, după ce aceasta a audiat înregistrările discuțiilor telefonice din data de 12 aprilie 2011, a declarat că: „ Este adevărat că B.A. m-a îndrumat să mă duc personal la dr. S. și să îi spun că cele două persoane nu au analizele efectuate, urmând ca acesta să-mi spună ce este de făcut. În aceea zi, seara, am avut din nou o convorbire cu B.A. și fac precizări: din discuțiile purtate cu B.A. În aceea perioadă, am aflat că aceasta mai avea un pachet de imprimate, de 500 bucăți, pe care eu le făcusem în lunile anterioare - pentru șeful. Cu toate acestea, mi-a spus că special nu a înmânat acel pachet directorului S. pentru ca eu să mă duc personal să i-l duc; arăt că aceasta nu mi-a dat pachetul și eu nu am avut nimic la mine când am fost la dr. S.".

Martora B.A., referitor la discuțiile purtate cu susnumita, a arătat că: „Nu-mi mai amintesc dacă plicul cu tipizatele i le-am dat d-nei C. la momentul la care i-am dat actele medicale a celor două persoane și am trimis-o la comisie. Există posibilitatea ca plicul cu tipizate să-l fi dat unei femei de serviciu, pe care să fi rugat să o conducă pe d-na G. până sus la comisie".

Explicațiile inculpatului S.G. referitoare la emiterea celor două decizii de revizuire au fost următoarele: „ îmi amintesc că C.l. nu avea analizele făcute și urma ca B.A. să-l ajute să își efectueze aceste analize. Nu cunosc amănunte despre împrejurările în care au fost emise deciziile de revizuire a pensiei în ceea ce îi privește pe C.l. și R.D.".

O altă situație în care decizia medicală asupra capacității de muncă a fost eliberată de inculpat, pentru o persoană ce nu suferea de o boală, care să-i confere dreptul la pensie de invaliditate și fără a avea la bază dosarul medical, a fost cea referitoare la numita P.G. Astfel, cu ocazia percheziției la cabinetul medical, unde își desfășura activitatea inculpatul S.G., a fost identificată decizia medicală asupra capacității de muncă din 06 mai 2011, pe numele de P.G., însoțită de acte medicale. Din examinarea documentelor medicale anexate deciziei de mai sus, s-a constatat că, de fapt, aceasta aparținea numitului U.D. din corn. Mădăraș, jud. Mureș.

Cercetările au continuat prin audierea susnumitului, care a precizat că era pensionar de boală, a efectuat investigațiile medicale periodice, dar nu cunoștea în ce împrejurări actele sale medicale au ajuns anexate la decizia de încadrare în grad de invaliditate a altei persoane. S-a procedat la audierea numitei P.G. care, inițial, a declarat că a discutat cu inculpatul S.G. să o ajute să obțină o pensie de boală, pentru a putea avea grijă de mama sa, promițându-i că o să îi mulțumească cu ceva, iar ulterior a primit decizia medicală, prin poștă, fără a o utiliza în scopul obținerii pensiei de invaliditate.

Aceleași aspecte au fost menținute de către P.G. și în data de 09 iunie 2011, cu ocazia audierii sale în calitate de martor. Ulterior, cu ocazia completării declarației de martor din 22 iunie 2011, susnumita a revenit asupra celor menționate anterior și a arătat că, de fapt, decizia medicală asupra capacității de muncă a obținut-o prin intermediul martorului R.P.E. Martora P.G. a retras cererea de solicitare a pensiei de boală de la Casa Județeană de Pensii Mureș, înainte ca aceasta să producă consecințe juridice. Din declarația martorei P.G. s-a constatat că nu a dat, sub formă de mită, vreo sumă de bani pentru obținerea pensiei de boală, procedând la retragerea actelor de la Casa Județeană de Pensii Mureș, înainte de a intra în plată, datorită arestării inculpatului: „R.E. mi-a spus că o să se interneze, dacă poate să îmi obțină o pensie de boală și mi-a cerut o copie după buletin. Eu l-am întrebat cât o să mă coste în cazul în care se va rezolva, iar acesta mi-a zis că nu știe cât mă va costa. R.E. mi-a spus că obținerea acestei decizii mă costă 600, iar la întrebarea mea dacă este vorba de 600 lei, mi-a răspuns nu, euro".

Cu ocazia audierii, martorul R.P.E. a recunoscut că a intermediat obținerea deciziei pentru încadrare în grad de invaliditate, apelând la inculpatul S.G., căruia i-a prezentat cartea de identitate și 2-3 acte medicale vechi, pe numele de P.G. În timpul discuțiilor cu inculpatul, martorul a completat și semnat, în numele martorei P.G. cererea de expertizare a capacității de muncă, din data de 29 aprilie 2011 și i-a spus acestuia: „dacă se va rezolva decizia și femeia va reuși să se pensioneze, aceasta îi va fi recunoscătoare, fără să se discute de vreun cuantum a vreunei sume de bani". Referitor la suma de bani pretinsă pentru obținerea unei pensii de boală, martorul R.P.E. a menționat că în discuțiile cu martora P.G., s-a referit la suma de 500-600 lei echivalent în euro și nu la 500-600 euro.

Martora A.V., care lucra la un birou de consultanță, a confirmat că îl cunoștea de mai mult timp pe R.P.E., cu care a lucrat împreună la Casa Județeană de Pensii și că: „Cererea din data de 10 mai 2011 adresată Casei Județene de Pensii Mureș și declarația dată de către P.G. au fost completate olograf de mine, dar au fost semnate de către P.G. În ce privește procedura de verificare a încadrării în grad de invaliditate, după examinarea bolnavului și analizarea documentației medicale, medicul expert al asigurărilor sociale completează raportul de expertiză medicală asupra capacității de muncă și emite decizia medicală asupra capacității de muncă.

Această procedură a fost cuprinsă și în declarația martorului P.C.: „după toate aceste proceduri se completează un raport de expertiză medicală, după care se emite decizia de încadrare în grad de invaliditate. În anul 2010, cazurile noi existente în jud. Mureș se decizionau în urma unui aviz primit de la Institutul Național de Expertiză Medicală și Reabilitare a Capacității de Muncă București. De la 01 ianuarie 2011, acest aviz nu a mai fost necesar, deciziile de pensionare urmând a fi luate cu avizul medicului șef Oficiu".

Potrivit Raportului de constatare tehnico-științifică din 20 iunie 2011, scrisul de completare de pe înscrisul intitulat „decizie asupra capacității de muncă din 06 mai 2011" pe numele de P.G. (care în fapt este un raport de expertiză medicală), a fost executat de către inculpatul S.G. Referitor la decizia medicală de pensionare cu același număr, redactată la calculator, semnată și parafată de către inculpatul S.G., ce a fost trimisă, prin intermediul martorului R.P.E., martorei P.G., din cercetările efectuate s-au stabilit următoarele:

La data de 21 iunie 2011, la solicitarea D.N.A. - Serviciul Teritorial Tg. Mureș, în prezența și cu ajutorul informaticianului de la Casa Județeană de Pensii Mureș, a fost pus la dispoziția organelor de cercetare penală, pe un suport optic CD - R, cu informații privind redactarea avizelor cazuri noi, a deciziilor noi și reexpertizărilor din perioada aprilie - mai 2011.

Din analiza actelor de mai sus s-a stabilit că nu exista înregistrat, conform procedurii, avizul medicului șef de decizionare caz nou, pe numele de P.G. din Tg. Mureș. în schimb, în folderul „decizii noi" a fost identificat formularul, adică Decizia medicală din 06 mai 2011, completată cu datele susnumitei. Numele de P.G. nu apărea nici în registrul de evidență al comisiei de expertiză, condus de martora H.D.M., unde la poziția de mai sus figura o altă decizie, de reevaluare medicală, datată 05 mai 2011 pe numele de S.A. din Sângeorgiu de Mureș.

În legătură cu aceste aspecte, martora H.D.M. a arătat că: „Nu îmi amintesc de niciun caz de solicitare a încadrării în grad de invaliditate pe numele de P.G. și așa cum am arătat anterior, eu nu m-am ocupat de cazurile noi".

Din verificările efectuate, s-a stabilit că existau și alte persoane care nu aveau nicio legătură cu serviciul de expertiză medicală, dar care completau, cu acceptul inculpatului S.G., datele bolnavului pe registre ori redactau deciziile de încadrare în grad de invaliditate, reținându-se declarația martorului S.V.I., care l-a ajutat pe inculpat să creeze, pe calculator, o evidență și formulare tipizate necesare desfășurării activităților.

Martorul S.V.I. a arătat că: „Fiindu-mi prezentat documentul numit Decizie asupra capacității de muncă pe numele de P.G., modificat la data de 06 mai 2011 orele 12,20, arăt că eu am completat rubricile acelui formular după datele dictate de dl. dr. S.G. sau preluate dintr-o decizie model vechi, completată tot de medicul specialist expert, eu neavând acces și neavând dosarul medical".

În legătură cu aceste fapte, inculpatul S.G. a declarat că: „Referitor la decizia de pensionare emisă pe numele de P.G., îmi amintesc că în legătură cu aceasta am fost contactat de către R.P.E. care s-a prezentat la mine la birou și care mi-a prezentat copie de pe buletin, copie de pe cartea de muncă și, din câte îmi amintesc, niște acte medicale mai vechi, bilete de trimitere. Îmi amintesc că am întocmit un referat în baza acestor documente, dar nu mai îmi amintesc condițiile în care am emis decizia respectivă și nici cine a ridicat aceea decizie".

Analizând materialul probator administrat în faza de urmărire penală, inclusiv înscrisurile în circumstanțiere și declarația inculpatului S.G. din etapa cercetării judecătorești, a fost reținută următoarea stare de fapt:

Mai întâi, s-a reținut că, la termenul de judecată din data de 13 februarie 2012, inculpatul S.G., personal și prin apărătorii aleși, a înțeles să recunoască integral acuzațiile aduse, în temeiul prev. art. 3201 alin. (1) C. proc. pen., așa cum au fost descrise, în fapt și în drept, prin rechizitoriul parchetului, fiind de acord ca judecata să se facă pe baza probelor (înscrisuri, martori, interceptări), administrate în etapa urmăririi penale.

Constatând îndeplinite prevederile articolului indicat, conform art. 3201 alin. (2), (3) C. proc. pen., existând suficiente probe care au relevat existența infracțiunilor pentru care inculpatul a fost dedus judecății și vinovăția acestuia sub forma intenției directe, instanța a admis cererea formulată.

Astfel, în fapt, s-a reținut că inculpatul a fost trimis în judecată întrucât, în calitate de medic șef al Serviciului de Expertiză a Capacității de Muncă Mureș, a primit diverse sume de bani sau alte foloase, în scopul îndeplinirii atribuțiilor sale de serviciu referitoare la încadrarea în grad de invaliditate ori la prelungirea beneficiului pensiei de boală pentru anumite persoane, sau în sens contrar acestor atribuții.

Prin urmare, inculpatului i s-a reținut ca primă infracțiune, fapta de luare de mită în formă continuată prev. de art. 6 din Legea nr. 78/2000 modificată raportat la art. 254 alin. (1), (2) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (1), (2) C. pen., compusă din 5 acte materiale, respectiv:

- primele două acte materiale au vizat emiterea a două decizii de pensionare, pe caz de boală, pe numele de G.F. și N.E., deși actele aflate la dosarele acestor două persoane erau reale și fictive. În scopul îndeplinirii atribuțiilor de serviciu, inculpatul a acceptat suma de 400 de lei de la investigatorul sub acoperire R.M.E., sumă predată la data de 10 mai 2011 de aceasta, în biroul inculpatului, anterior aplicării ștampilei și semnăturii acestuia din urmă, pe decizia în cauză și în condițiile în care dosarul nu era complet. Totodată, același inculpat a primit suma de 600 de lei de la al doilea investigator sub acoperire, M.B., la data de 10 mai 2011, în biroul său, ulterior acestui moment solicitându-i investigatorului să se prezinte pentru a ridica decizia de pensionare, la o dată ulterioară, fără a indica dacă dosarul era sau nu incomplet sau dacă era necesară prezența fizică a beneficiarului. Aceste două acte materiale infracționale precizate au fost relevate prin declarația inculpatului de recunoaștere parțială din faza de urmărire penală, declarația integrală de recunoaștere a aceluiași inculpat în faza de cercetare judecătorească, prin procesul verbal de redare a înregistrărilor audio video efectuate, prin înscrisurile depuse la dosarele medicale ale solicitanților, prin declarația martorei H.M. și, nu în ultimul rând, prin procesul verbal de prindere în flagrant a inculpatului și de percheziție domiciliară din data de 10 mai 2011, ocazie cu care s-au găsit sumele primite de acesta de la investigatorii sub acoperire.

Al treilea act material infracțional a vizat acceptarea de către inculpat, la data de 06 aprilie 2011, a sumei de 100 de lei de la martora B.S., în scopul îndeplinirii atribuțiilor de serviciu, sumă pe care a primit-o, împreună cu actele necesare revizuirii medicale periodice, a pensiei de invaliditate în biroul său, ulterior emițând decizia de revizuire a pensiei acesteia. Și acest act material infracțional a fost probat prin intermediul declarației inculpatului de recunoaștere a faptei din cursul cercetării judecătorești, coroborată cu procesul verbal de certificare a convorbirilor telefonice purtate de numita B.A., fostă asistentă medicală, care i-a facilitat martorei întrevederea cu inculpatul S. și a sugerat să remită acestuia o sumă de bani, cu declarația martorei B.S., cu declarația martorei B.A.

Al patrulea act material al infracțiunii de luare de mită, a constat în faptul că, în cursul anului 2011, prin intermediul martorei C.G., inculpatul a primit un pachet conținând 500 formulare tipizate necesare în activitatea desfășurată și o mapă de birou, valorând circa 1.100 de lei, pentru a-i elibera deciziile privind revizuirea pensiilor de boală pentru martorii C.I. și R.D., valabile pentru anul 2011, deși dosarele medicale ale acestora nu erau complete, în cazul niciunuia dintre ei și în condițiile în care martorul C.I. nu avea analizele medicale efectuate, doar biletele de trimitere, emise de medicul de familie, iar dosarul medical al martorului R.D. nici măcar nu a putut fi identificat.

Și acest act material a fost dovedit prin procesul verbal de transcriere a convorbirilor telefonice purtate între martorele B.A. și C.G., prin înscrisurile aflate la dosarul medical al martorului C.I., prin alte înscrisuri, prin relațiile obținute de la CAS Mureș, prin declarațiile martorilor E.G., C.I., R.D., prin declarația inculpatului de recunoaștere a faptelor din faza de judecată, prin declarația martorului I.M., prin declarația martorei C.G. și prin declarația martorei B.A.

Al cincilea act material infracțional al infracțiunii de luare de mită a constat în aceea că inculpatul, prin intermediul martorului R.P.E., a acceptat promisiunea primirii unor foloase necuvenite (aproximativ suma de 600 lei) de la numita P.G., iar în schimb a emis, cu încălcarea dispozițiilor legale, Decizia medicală din 06 mai 2011, de încadrare în grad de invaliditate a acesteia; deși documentele medicale anexate deciziei aparțineau altei persoane pe numele de U.D. din com. Mădăraș, jud. Mureș, aceasta nu avea efectuate investigații medicale pentru a beneficia de pensie de invaliditate și nu a fost efectiv examinată, neavând întocmit dosarul medical necesar. Acest act material a fost probat sub aspectul existenței sale prin declarația martorei P.G., a martorului R.P.E., prin declarația de recunoaștere a faptelor date de inculpat în faza de judecată, a martorei A.V. și a martorului S.V.I. și prin concluziile raportului de constatare tehnico-științifică din 20 iunie 2011 care au arătat că scrisul de completare de pe decizia emisă aparține inculpatului.

Inculpatul a mai fost trimis în judecată sub aspectul comiterii a 8 acte materiale de fals intelectual, constând în emiterea a opt decizii medicale, cu încălcarea normelor legale incidente în activitatea desfășurată.

Astfel, în perioada anilor 2005-2011, a emis 6 decizii de prelungire a beneficiului pensiei de boală, pentru martorul C.G.I. și a unei decizii care reflectă capacitatea de muncă a martorului R.D., înscrisuri oficiale care s-au emis fără examinarea beneficiarilor și fără a avea la bază rezultatele investigațiilor medicale, la care ar fi trebuit să se supună aceștia, practic, în lipsa oricăror documente medicale care să ateste starea lor de sănătate.

Totodată, a mai emis o a opta decizie medicală de încadrare în grad de invaliditate, a martorei P.G., fără a avea la bază investigațiile medicale necesare și fără examinarea nemijlocită a martorei.

S-a apreciat că și aceste opt acte materiale infracționale au fost probate prin intermediul deciziilor emise, prin declarațiile martorilor enunțați anterior C.I., P.G., R.D., C.G., B.A. și R.P.E., respectiv E.G.A., indicate și la infracțiunea anterioară (la al patrulea și la al cincilea act material), precum și prin declarația inculpatului, din faza de judecată, de recunoaștere integrală a acuzațiilor.

Inculpatul a mai fost trimis în judecată și pentru o infracțiune de primire de foloase necuvenite, prev. de art. 256 alin. (1) C. pen. (un act material), constând în faptul că, la data de 18 aprilie 2011, după înmânarea deciziei de revizuire medicală pentru prelungirea beneficiului pensiei de boală, a primit de la martorul denunțător V.G. din loc. Dumbrăvioara, suma de 30 de euro în bancnote de 10 și de 20 de euro. Și această faptă a fost probată prin declarația inculpatului din faza de judecată, coroborată cu procesul verbal de redare a convorbirilor telefonice purtate între martora B.A. și martorul V.G., cu declarația martorului V.G., cu declarația martorei B.A.

Față de starea de fapt reținută, s-a constatat că vinovăția inculpatului în comiterea tuturor faptelor a fost probată și în drept.

Prin urmare, s-a reținut a constitui infracțiunea de luare de mită în formă continuată prev. și ped. de art. 6 din Legea nr. 78/2000 modificată rap. la art. 254 alin. (1) și (2) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., fapta inculpatului S.G. constând în aceea că:

- la data de 10 mai 2011 a primit suma de 400 lei și, respectiv, 600 lei de la investigatorii sub acoperire desemnați în cauză, pentru a-și îndeplini atribuțiile de serviciu referitoare la emiterea a două decizii de pensionare pe caz de boală;

- la data de 06 aprilie 2011 a acceptat, în scopul îndeplinirii atribuțiilor de serviciu, de la bolnava B.S. din com. Gornești, jud. Mureș, suma de 100 lei, pe care a primit-o împreună cu actele medicale necesare revizuirii periodice a pensiei de invaliditate;

- a primit în anul 2011 foloase necuvenite de la martora C.G., respectiv formulare tipizate, un pachet și o mapă de birou în valoare de aproximativ 100 lei, pentru a elibera deciziile privind revizuirea pensiei de boală a numiților C.I. și R.D. pentru anul 2011;

- a acceptat, prin intermediul făptuitorului R.P.E., promisiunea unor foloase necuvenite (primirea unei sume de bani), iar în schimb a emis, cu încălcarea normelor legale, Decizia medicală nr. 3233 din 06 mai 2011 de încadrare în grad de invaliditate a numitei P.G. din Tg. Mureș.

- Tot astfel, s-a reținut a constitui infracțiunea de fals intelectual în legătură directă cu infracțiunile de corupție în formă continuată prev. și ped. de art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000 modificată, cu referire la art. 289 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., fapta inculpatului S.G. constând în aceea că:

- în perioada 2005-2011 a emis un număr de 6 decizii de prelungire a beneficiului pensiei de boală pentru C.G.I. (nr. 269 din 13 aprilie 2005; nr. 429 din 18 aprilie 2006 și 16 aprilie 2008; nr. 2433 din 12 aprilie 2009; nr. 2264 din 21 aprilie 2010, ultima având nr. 722 din 13 aprilie 2011), respectiv a emis Decizia nr. 2584 din 12 aprilie 2011 pe numele de R.D., ambii din satul Tușin, jud. Mureș, înscrisuri oficiale ce reflectă capacitatea de muncă a bolnavului, fără examinarea bolnavilor și fără a avea la bază investigațiile medicale necesare, în lipsa oricăror documente medicale care să ateste starea lor de sănătate, de menționat fiind faptul că în ceea ce îl privește pe C.G.I., decizia de prelungire a beneficiului pensiei de boală pentru anul 2008 face parte integrantă din Decizia nr. 429 din 18 aprilie 2006, lipsa deciziei pentru anul 2007 fiind cauzată de faptul că prin Decizia nr. 429 din 18 aprilie 2006 s-a stabilit ca și termen de revizuire anul 2008, astfel că în anul 2007 C.G.I. nu a fost nevoit să-și prelungească beneficiul pensiei de boală;

- a emis cu încălcarea normelor legale Decizia medicală nr. 3233 din 06 mai 2011 de încadrare în grad de invaliditate a numitei pe terți G. din Tg. Mureș, înscris oficial în baza căruia se obține pensia de boală, fără a avea la bază investigații medicale și fără examinarea bolnavei.

De asemenea, s-a reținut că reprezintă infracțiunea de primire de foloase necuvenite prev. și ped. de art. 256 alin. (1) C. pen., fapta inculpatului S.G. constând în aceea că:

- la data de 18 aprilie 2011, după îndeplinirea unui act în virtutea funcției sale, respectiv după emiterea deciziei de prelungire a beneficiului pensiei de boală, a primit de la denunțătorul V.G. din localitatea Dumbrăvioara, jud. Mureș, suma de 30 euro în bancnote de 10 și 20 euro.

La dozarea și individualizarea pedepselor aplicabile inculpatului, conform dispozițiilor art. 72 C. pen., s-a apreciat că acesta, deși nu a manifestat în faza de urmărire penală o atitudine total sinceră, raportat la fiecare acuză în parte, în faza de judecată a recunoscut, integral, faptele reținute în sarcina sa și le-a regretat, iar anterior întocmirii prezentului dosar și a faptelor pentru care a fost cercetat, acesta a avut o conduită bună, în sensul că nu a mai avut alte contacte cu legea penală, fiind apreciat din punct de vedere profesional și socio-uman de către colegii săi de serviciu și de către persoanele care au avut contact cu acesta, având o activitate intensă în domeniul în care s-a specializat, medical, iar perioada petrecută de inculpat în stare de arest preventiv, în prezenta cauză, s-a considerat că a putut să îl facă să conștientizeze periculozitatea faptelor comise și să constituie un avertisment pentru viitor în ceea ce îl privește. S-a apreciat, prin urmare, că în favoarea inculpatului deveneau aplicabile disp. art. 74 alin. (1) lit. a) C. pen., față de înscrisurile în circumstanțiere depuse de acesta la dosarul de fond și față de fișa de cazier judiciar a inculpatului, având drept consecință reducerea limitelor de pedeapsă stabilite în urma aplicării art. 3201 pct. 7 C. proc. pen., sub minimul special prevăzut de legea penală, pentru fiecare dintre infracțiunile reținute în sarcina acestuia.

De asemenea, s-a opinat că se poate asigura reeducarea inculpatului, în spiritul respectării normelor de drept penal, în continuare și prin suspendarea condiționată a executării pedepsei rezultante, fiind întrunite dispozițiile art. 81 alin. (1) lit. a), b), c) C. pen., având în vedere atitudinea de recunoaștere și de regret a acestuia și conduita anterioară bună pe care a adoptat-o în societate și în raporturile cu colegii de muncă sau cu persoanele cu care a avut contact profesional. Nu în ultimul rând, s-a avut în vedere și vârsta înaintată a inculpatului, care nu i-ar permite suportarea unui regim de detenție, precum și faptul că, la momentul pronunțării soluției, acesta nu mai avea contact cu profesia în exercițiul căreia a săvârșit faptele din cauză, fiind pensionat anticipat.

În termen legal, soluția instanței de fond a fost atacată cu apel de către inculpatul S.G. - care a criticat nelegalitatea și netemeinicia sentinței penale nr. 25 din 27 februarie 2012 a Tribunalul Mureș și a solicitat ca, în urma admiterii acestei căi de atac, a desființării parțiale a hotărârii judecătorești vizate, să se dispună reducerea cuantumului pedepsei inițial aplicate (reținându-se ca fiind incidente și disp. art. 74 lit. c) C. pen.) și ridicarea sechestrului asigurător ce s-a instituit, deoarece această măsură asiguratorie nu se mai justifică - și de către Direcția Național Anticorupție, Serviciul Teritorial Tg. Mureș - care a criticat din punct de vedre al netemeiniciei sentința penală atacată. S-a arătat de către parchet că sentința penală pronunțată în prezenta cauză este netemeinică, din punct de vedere al individualizării judiciare a pedepselor aplicate inculpatului, pentru infracțiunile reținute în sarcina sa, sub aspectul cuantumului acestor pedepse, ca urmare a reținerii în favoarea sa a circumstanței atenuante prevăzute de art. 74 alin. (1) lit. a) și sub aspectul acordării inculpatului a beneficiului suspendării condiționate a executării pedepsei.

În raport de criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 72 C. pen., s-a susținut că pedepsele aplicate pentru cele trei infracțiuni reținute în sarcina inculpatului și, în mod special, pentru infracțiunile realizate în formă continuată, (infracțiunea de luare de mită și falsul intelectual în legătură directă cu infracțiunile de corupție), erau neîndestulătoare, fiind date cu nesocotirea acestor criterii.

Față de împrejurarea că inculpatul a săvârșit luarea de mită și primirea de foloase necuvenite în desfășurarea unei activități care avea legătură, deopotrivă, cu domeniul sănătății populației și cu cel al bugetului asigurărilor de sănătate, s-a susținut că s-a adus o grava atingere relațiilor sociale care presupuneau îndeplinirea, cu probitate, de către funcționarii publici, a îndatoririlor de serviciu și un prejudiciu de imagine activității corpului medical, care-și desfășoară activitatea în instituțiile publice de sănătate și funcționarilor publici în general. Totodată, s-a susținut că prin săvârșirea infracțiunii de fals intelectual în legătură cu infracțiunile de corupție, în formă continuată, s-a adus o atingere însemnată și încrederii publice care este acordată înscrisurilor oficiale, autenticității veridicității înscrisurilor producătoare de consecințe juridice.

Astfel, a apreciat parchetul că se impunea majorarea cuantumului pedepselor aplicate inculpatului și, în mod special, al pedepsei aplicate pentru infracțiunea de luare de mită în formă continuată, care să permită și aplicarea pedepse complementare a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a Ii-a, lit. b) și c) C. pen., dar și pentru infracțiunile de fals intelectual și primire de foloase necuvenite reținute în sarcina acestuia.

De asemenea, deși nu s-a solicitat executarea efectivă a pedepsei aplicate, s-a susținut că, în raport de toate circumstanțele cauzei, nu se justifică acordarea inculpatului a beneficiului suspendării condiționate a pedepsei rezultante, suspendarea sub supraveghere a acestei pedepse, în condițiile art. 86x și următoarele C. pen., fiind în măsură să răspundă mai adecvat scopului și funcțiilor pedepsei enunțate în art. 52 C. pen.

Prin decizia penală nr. 44/A din 24 mai 2012, Curtea de Apel Târgu Mureș - Secția Penală și pentru Cauze cu Minori și de Familie a admis apelul declarat de inculpatul S.G. împotriva sentinței penale nr. 25 din 27 februarie 2012 pronunțată de Tribunalul Mureș în dosarul nr. 7545/102/2011.

A desființat, în parte, hotărârea judecătorească criticată și, rejudecând limitativ:

Potrivit dispozițiilor art. 254 alin. (3) raportat la art. 256 alin. (2) C. pen. coroborate cu dispozițiile art. 19 din Legea nr. 78/2000, a confiscat de la inculpatul S.G. 500 formulare tipizate și mapa de birou, primite cu titlu de mită de la C.G. și care bunuri au fost predate de inculpat acestei instanțe la data de 7 mai a.c., conform procesului verbal încheiat.

Pe cale de consecință, a înlăturat din sentința penală menționată dispoziția referitoare la confiscarea de la inculpat a sumei de 1.100 lei, contravaloarea acestor bunuri enunțate în alineatul precedent, primite de la făptuitoarea G.C.

A menținut restul dispozițiilor din sentința penală nr. 25 din 27 februarie 2012 a Tribunalului Mureș, ce nu contravin deciziei.

Totodată, a fost respins, ca nefondat, apelul declarat de către Parchetul de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Târgu Mureș împotriva sentinței penale menționate.

Cheltuielile judiciare în apel au rămas în sarcina statului. Analizându-se apelurile declarate prin prisma prevederilor art. 370-374 și 378 C. proc. pen., s-a constatat că la nivelul instanței de fond, inculpatul a înțeles să solicite să beneficieze de procedura simplificată de soluționare a cauzei sale, respectiv de prevederile art. 3201 C. proc. pen., astfel că, Tribunalul Mureș, la pronunțarea sentinței penale nr. 25 din 27 februarie 2012, a avut în vedere strict probatoriul administrat în faza urmăririi penale. Ca atare, instanța de control judiciar a constatat că, în această fază procesuală, nu poate proceda decât la reevaluarea materialului probator administrat în faza de urmărire penală, material probator reprezentat de declarațiile denunțătorilor audiați în calitate de martori, R.M.T., R.S., H.E., H.M., S.E., înscrisurile ridicate de la inculpat cu ocazia desfășurării procedurilor de percheziție de la biroul și de la locuința acestuia, rapoartele de activitate și declarațiile date de investigatorii sub acoperire (autorizați a desfășura misiunea în cauză potrivit prevederilor legale), R.M.E. și M.B., declarațiile martorilor M.G., H.D.M., K.J., P.C., P.G., U.D., K.H., A.V., rapoartele de constatare tehnico științifică, transcrieri certificate de înregistrări telefonice, înscrisuri emise de instituția la care a funcționat inculpatul, declarații învinuit/inculpat. Cum inculpatul apelant a înțeles să recunoască săvârșirea infracțiunilor pentru care a fost deferit justiției în prezenta cauză, prin coroborarea materialului probator anterior amintit, a rezultat, cu certitudine, faptul că inculpatul, în condițiile concursului real de infracțiuni, a săvârșit faptele pentru care a fost condamnat.

S-a reținut că pentru activitatea infracțională săvârșită, inculpatului i-au fost aplicate pedepse corect individualizate, atât ca și cuantum, cât și ca modalitate de executare, prevederile art. 72 C. pen. fiind riguros interpretate și aplicate în speța de față la nivelul instanței de fond. S-a avut în vedere că faptele de corupție comise de către inculpat au fost desfășurate, cel puțin al doilea capăt de acuzare, într-un interval de timp substanțial, fără ca ele să ajungă la cunoștința opiniei publice și au avut un caracter singular în activitatea infracțională a inculpatului. De asemenea, s-a reținut faptul că valorile și sumele de bani primite de inculpat, cu ocazia comiterii acestor fapte, sunt mai mult decât simbolice, apreciindu-se astfel că se justifică menținerea pedepsei, la nivelul stabilit de instanța de fond. Constatându-se că nu este oportun a se majora cuantumul pedepsei aplicate, nu a putut fi primită nici solicitarea parchetului de a i se aplica inculpatului prevederile art. 254 alin. (1) teza finală C. pen., deoarece cuantumul acestei pedepse fiind sub 2 ani închisoare, în cauză nu devin incidente prevederile art. 65 alin. (1) C. pen.

S-a constatat totuși că, la nivelul instanței de fond, nu s-a dat o corectă eficiență prevederilor art. 256 alin. (1) C. pen., coroborat cu prevederile art. 19 din Legea nr. 78/2000 și cu art. 170 C. proc. pen., deoarece, deși cu ocazia efectuării percheziției la biroul în care inculpatul își desfășura profesia, au fost identificate două bunuri ilicite - un pachet cu 500 formulare tipizate și o mapă de birou, având în fundal o fotografie panoramică a Parisului, nu s-a procedat la ridicarea și indisponibilizarea acestor bunuri, în vederea confiscării lor. S-a reținut că prin sentința penală criticată, judecătorul fondului a dispus confiscarea de la inculpat a sumei de 1100 lei, sumă ce reprezenta contravaloarea acestor bunuri amintite și pe care inculpatul le-a primit de la numita C.G. Cum aceste bunuri au fost predate instanței de către inculpat, prin unul din apărătorii săi aleși și cum în cauză este posibilă confiscarea acestor bunuri, la nivelul acestei instanțe, s-a apreciat necesar a se dispune confiscarea celor două bunuri primite cu titlu de mită de inculpat, pentru ca astfel să se dea eficiența necesară în cauză prevederilor art. 254 alin. (3) rap. la art. 256 alin. (2) C. pen., coroborate cu prevederile art. 19 din Legea nr. 78/2000.

Motivul de apel invocat de inculpat prin apărătorii săi, care viza reducerea pedepselor inițial aplicate, nu a putut fi primit, apreciindu-se că pedeapsa rezultantă ce i-a fost aplicată este corect individualizată, atât din punct de vedere al cuantumului, cât și al modalității de executare, în cauză neidentificându-se nici un motiv pentru care să se poată dispune reducerea duratei acesteia, având în vedere și împrejurarea că inculpatul, folosindu-se de funcția ce o avea, respectiv cea de șef al Serviciului de Expertiză a Capacității de Muncă din cadrul Casei Județene de Pensii Mureș și de nobila profesie de medic, a comis reprobabilele fapte, el trebuind să suporte rigorile legii.

Împotriva deciziei anterior menționate, în termen legal, a declarat recurs Parchetul de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Tg. Mureș, solicitând admiterea căii de atac promovate, casarea, în parte, a hotărârilor pronunțate în cauză, înlăturarea circumstanțelor atenuante a căror reținere nu se justifică, majorarea pedepsei aplicate inculpatului, aplicarea pedepsei complementare a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a Ii-a, lit. b) și c) C. pen. și schimbarea modalității de executare a pedepsei, în sensul reținerii dispozițiilor art. 86x C. pen., în temeiul cazului de casare prevăzut de art. 3859 pct. 14 C. proc. pen.

Înalta Curte, examinând recursul declarat prin prisma criticilor invocate, dar și din oficiu, conform art. 3859 alin. (3) C. proc. pen., pe baza lucrărilor și a materialului din dosarul cauzei, constată că acesta nu este fondat pentru considerentele care urmează.

Situația de fapt reținută de instanța de fond, cât și de instanța de prim control judiciar este în deplină concordanță cu probele administrate în cauză, din care rezultă, fără dubiu, că inculpatul se face vinovat de săvârșirea infracțiunilor reținute în sarcina sa, respectiv: luare de mită în formă continuată (5 acte materiale), incriminată de disp. art. 6 din Legea nr. 78/2000, modificată, rap. la art. 254 alin. (1), (2) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., fals intelectual în legătură directă cu infracțiunile de corupție, în formă continuată (8 acte materiale), prev. și ped. de art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000, modificată, rap. la art. 289 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și primire de foloase necuvenite, incriminată de disp. art. 6 din Legea nr. 78/2000, modificată, rap. la art. 256 alin. (1) C. pen., de altfel inculpatul recunoscând comiterea faptelor în fața primei instanțe, solicitând să beneficieze de dispozițiile art. 3201 C. proc. pen.

Sub aspectul individualizării pedepselor aplicate, criticile formulate de Parchetul de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Tg. Mureș nu sunt întemeiate, înalta Curte apreciind că în speță s-a făcut o corectă individualizare a pedepsei, prin evaluarea tuturor criteriilor specifice acestui proces de alegere a sancțiunii celei mai adecvate, în vederea atingerii finalităților acesteia, în cauză negăsindu-și astfel aplicabilitatea cazul de casare prevăzut de art. 3859 pct. 14 C. proc. pen.

Înalta Curte reține că în cauză, în procesul individualizării pedepsei, pornind de la criteriile generale prevăzute de art. 72 alin. (1) C. pen., pedepsele aplicate inculpatului de instanța de fond și menținute de instanța de apel, au fost stabilite într-un cuantum corespunzător circumstanțelor reale ale săvârșirii infracțiunilor, precum și circumstanțelor personale ale inculpatului, care este infractor primar, a recunoscut în faza de judecată, integral, faptele reținute în sarcina sa și le-a regretat, iar anterior a avut o conduită bună, fiind apreciat din punct de vedere profesional și socio-uman, având o activitate intensă în domeniul medical.

De altfel, ca să-și poată îndeplini funcțiile care îi sunt atribuite în vederea realizării scopului său și al legii, pedeapsa trebuie să corespundă sub aspectul naturii (privativă sau neprivativă de libertate) și duratei, atât gravității faptelor și potențialului de pericol social pe care îl prezintă, în mod real, persoana infractorului, cât și aptitudinii acestuia de a se îndrepta sub influența pedepsei.

În prezenta cauză, înalta Curte, în acord cu instanța de fond și cu cea de prim control judiciar, constată că este justificată reținerea dispozițiilor art. 74 alin. (1) lit. a) C. pen. în favoarea inculpatului, cu consecința reducerii pedepsei sub minimul prevăzut de lege, având în vedere toate circumstanțele personale ale acestuia, anterior expuse.

Ca atare, constatând că nu se impune majorarea cuantumului pedepselor aplicate inculpatului, față de pedeapsa rezultantă de 1 an și 10 luni închisoare stabilită de instanța de fond și menținută de instanța de prim control judiciar, nu este aplicabilă nici pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a Ii-a, lit. b) și c) C. pen., având în vedere dispozițiile art. 65 C. pen.

Cu privire la modalitatea de executare a pedepsei, respectiv cea prevăzută de art. 81 C. pen., înalta Curte reține că, în cauză, aceasta este corespunzătoare gradului de pericol social al faptelor și periculozității făptuitorului, din această perspectivă nefiind întemeiată solicitarea Parchetului de schimbare a modalității de executare a pedepsei, în sensul reținerii dispozițiilor art. 86x C. pen., întrucât, având în vedere toate circumstanțele care caracterizează pozitiv persoana inculpatului, rezultă că acesta dovedește un comportament ce permite presupunerea că aplicarea unei pedepse cu suspendarea condiționată a executării este suficientă pentru a se realiza reeducarea sa și prevenirea comiterii de noi infracțiuni.

Prin urmare, pedeapsa aplicată inculpatului apare ca fiind temeinică și legală, aptă să răspundă scopului preventiv și de reeducare, consfințit prin dispozițiile art. 52 C. pen., cât și principiului proporționalității între gravitatea concretă a faptelor și datele personale ale inculpatului, pe de o parte și sancțiunea aplicată, pe de altă parte, modalitatea de executare a pedepsei fiind, de asemenea, corect stabilită.

În lumina acestor considerații, criticile formulate de Parchetul de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Tg. Mureș apar ca nefiind întemeiate, astfel că, neexistând nici motive care, examinate din oficiu, să determine casarea hotărârilor, recursul declarat în cauză va fi respins ca nefondat, în baza art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen.

În temeiul art. 192 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare avansate de către stat vor rămâne în sarcina acestuia.

Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru intimatul inculpat, până la prezentarea apărătorului ales, în cuantum de 50 lei, se va plăti din fondul Ministerului Justiției, conform dispozitivului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de Parchetul de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Tg. Mureș împotriva deciziei penale nr. 44/A din 24 mai 2012 a Curții de Apel Târgu Mureș - Secția Penală și pentru Cauze cu Minori și de Familie, privind pe inculpatul S.G.

Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru intimatul inculpat, până la prezentarea apărătorului ales, în sumă de 50 lei, se va plăti din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 19 noiembrie 2012.