Inadmissibility of appeal against final judgment on complaint against prosecutor's non-initiation resolution

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin Sentința penală nr. 115 din 21 iunie 2012 a Curții de Apel Iași, secția penală și pentru cauze cu minori, în baza art. 2781 alin. (8) lit. a) C. proc. pen., s-a respins, ca nefondată, plângerea formulata de petiționarul B.Ș. împotriva rezoluției din data de 23 mai 2012, dată în Dosarul nr. 689/P/2011 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Iași.

A fost menținută rezoluția atacată.

A fost obligat petiționarul să plătească statului suma de 100 RON cheltuieli judiciare.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că petiționarul B.Ș. a formulat, în temeiul art. 2781 C. proc. pen., plângere împotriva rezoluției procurorului din 23 mai 2012 dată în Dosarul nr. 689/P/2011 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apei Iași, prin care s-a dispus neînceperea urmăririi penale, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor în formă calificată prev. de art. 246 C. pen. raportat la art. 2481 C. pen. și favorizarea infractorului prev. de art. 264 alin. (1) C. pen. de către magistratul procuror H.O.M. din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Iași.

Examinând actele și materialul probator din dosar, curtea de apel a reținut că petiționarul B.Ș. a reclamat că magistratul procuror H.O.M. din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Iași și-a exercitat în mod abuziv atribuțiile specifice funcției deținute cu ocazia supravegherii cercetărilor și soluționării dosarului penal nr. 7603/P/2010 în care petiționarul avea calitatea de parte vătămată, întrucât a refuzat să admită cererea de recuzare a polițistului desemnat a efectua cercetări și a dispus o soluție nelegală, favorizând astfel interesele persoanelor cercetate în cauză.

S-a reținut că prin Rezoluția din 23 mai 2012, dată în Dosarul nr. 689/P/2011 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Iași s-a dispus, în baza prevederilor art. 228 alin. (6) C. proc. pen. și art. 10 lit. a) C. proc. pen., neînceperea urmăririi penale față de magistratul procuror H.O.M., cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de abuz în serviciu contra intereselor persoanei în formă calificată și favorizarea infractorului, prev. de art. 246 raportat la art. 2481 C. pen. și art. 264 C. pen.

S-a constatat că procurorul de caz a dat această soluție în urma cercetărilor care au demonstrat că faptele reclamate nu există, întrucât nu au fost evidențiate indicii privitoare la exercitarea cu rea-credință a atribuțiilor de serviciu și nici nu a fost dovedită intenția magistratului de a produce vreun prejudiciu petiționarului sau de a-i prejudicia interesele legale.

S-a mai apreciat că infirmarea soluției de neurmărire penală de către instanța de judecată nu demonstrează în mod automat îndeplinirea defectuoasă a atribuțiilor de serviciu, neputând fi antrenată răspunderea penală a magistratului procuror pentru opiniile profesionale exprimate în cadrul soluției dispuse în dosar.

Împotriva soluției procurorului de caz a formulat plângere petiționarul B.Ș., iar prin rezoluția nr. 741/II/2/2012 din 19 iunie 2012, procurorul general a respins ca neîntemeiată aceasta considerând că soluția dată de procuror în cauză este legale și temeinică.

Verificând rezoluția atacată, instanța a constatat că, față de plângerea petiționarului B.Ș., nu poate fi antrenată răspunderea penală a procurorului reclamat, deoarece activitatea magistratului procuror, de interpretare și aplicare a normelor juridice la o situație litigioasă reclamată de partea vătămată, nu este susceptibilă, în lipsa unor probe temeinice de vinovăție, de exercitare abuzivă și vătămare a intereselor legale ale vreunei persoane, iar eventualele nemulțumiri ale persoanelor pretins a fi vătămate prin activitatea judiciară pot constitui obiectul căilor de atac prevăzute de lege.

Prin urmare, s-a reținut că persoana reclamată de petiționar și-a îndeplinit legal atribuțiile de serviciu, faptele pretins a fi comise neputând fi reținute în sarcina acesteia, așa încât nu poate fi antrenată sub nicio formă răspunderea penală.

În privința acestei hotărâri a declarat recurs petiționarul B.Ș., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

La termenul din data de 5 noiembrie 2012, Înalta Curte, din oficiu, a pus în discuția părților inadmisibilitatea recursului declarat de petiționar împotriva Sentinței penale nr. 115 din 21 iunie 2012 a Curții de Apel Iași, secția penală și pentru cauze cu minori.

Concluziile formulate de reprezentantul parchetului au fost în sensul de a se admite excepția și de a se respinge recursul, ca inadmisibil.

Examinând cauza, Înalta Curte constată că recursul declarat de petiționar este inadmisibil pentru următoarele considerente:

Astfel, în conformitate cu prevederile art. 2781 pct. 10 C. proc. pen., astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 202/2010, „Hotărârea judecătorului pronunțată potrivit alin. (8) este definitivă".

Sentința penală nr. 115 din 21 iunie 2012 a Curții de Apel Iași, secția penală și pentru cauze cu minori, în calitate de instanță de fond. a rămas definitivă potrivit art. 2781 pct. 10 C. proc. pen. împrejurare ce atrage inadmisibilitatea noului control judiciar prin recurs solicitat de petiționar.

Această sancțiune procesuală este incidență în cauză în raport și cu principiul unicității exercitării căilor de atac, decurgând din aceleași dispoziții legale anterior citate.

Pentru considerentele anterior arătate, recursul în cauză se va respinge, ca inadmisibil, în baza art. 38515 pct. 1 lit. a) teza a II-a C. proc. pen., cu consecința obligării recurentului petiționar, potrivit art. 192 alin. (2) C. proc. pen., la plata sumei de 200 RON cheltuieli judiciare statului, conform dispozitivului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de petiționarul B.Ș. împotriva Sentinței penale nr. 115 din 21 iunie 2012 a Curții de Apel Iași, secția penală și pentru cauze cu minori.

Obligă recurentul petiționar la plata sumei de 200 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 5 noiembrie 2012.

Procesat de GGC - LM