Legislator Case Law & Legislation
Decizia nr. 821/2013 AI generated

Negative conflict of jurisdiction: territorial competence fixed by defendant's domicile under Art. 5 CPC

Case Number Decizia nr. 821/2013
Court / Authority
Jurisdiction Romania (RO)
Decision Date
Outcome Allowed / Granted

Legislator summary

AI generated

The High Court of Cassation and Justice (ICCJ) resolved a negative conflict of jurisdiction, ordering that the Buzău District Court lacks territorial competence and designating the Bucharest Sector 5 Court as the competent authority to hear the case, thereby leaving the substantive dispute pending for further litigation. The underlying dispute involved a claim by a private individual against the Romanian State (represented by the Ministry of Finance) for the updated value of a bail sum deposited during a 1995 criminal proceeding, plus moral damages, which had been wrongly declined by the Buzău Court and then rejected by the Bucharest Sector 5 Court based on procedural exceptions. The ICCJ applied the general rule of territorial competence under Article 5 of the Code of Civil Procedure (*actor sequitur forum rei*), determining that jurisdiction is fixed by the defendant’s domicile or registered office at the time of filing, not by procedural addresses chosen for communication; consequently, since the State defendant’s central seat is in Bucharest, the Bucharest Sector 5 Court was deemed the proper forum, and the court clarified that the Buzău Court’s ex officio invocation of non-competence did not prevent the proper application of the territorial rules.

Legislator headnote

AI generated

art. 5 C. proc. civ, art. 159 alin. (2) C. proc. civ, art. 1591 alin. (3) C. proc. civ, art. 22 alin. (3) C. proc. civ, art. 12 C. proc. civ, art. 22 alin. (5) C. proc. civ; Negative conflict of jurisdiction: territorial competence fixed by defendant's domicile under Art. 5 CPC: The underlying dispute involved a claim by a private individual against the Romanian State (represented by the Ministry of Finance) for the updated value of a bail sum deposited during a 1995 criminal proceeding, plus moral damages, which had been wrongly declined by the Buzău Court and then rejected by the Bucharest Sector 5 Court based on procedural exceptions. The ICCJ applied the general rule of territorial competence under Article 5 of the Code of Civil Procedure (*actor sequitur forum rei*), determining that jurisdiction is fixed by the defendant’s domicile or registered office at the time of filing, not by procedural addresses chosen for communication; consequently, since the State defendant’s central seat is in Bucharest, the Bucharest Sector 5 Court was deemed the proper forum, and the court clarified that the Buzău Court’s ex officio invocation of non-competence did not prevent the proper application of the territorial rules.

Keywords

AI generated
negative conflict of jurisdiction territorial jurisdiction rule of legal domicile code of criminal procedure procedural principle conflict rule

Cited Legislation

AI generated
AI generated

Key legal questions extracted by Legislator

AI generated
art. 22 alin. (5) C. proc. civ.

Procedural provision cited in the dispositive to establish the court's authority to resolve the negative conflict of jurisdiction.

Need to analyze how this precedent applies to your matter?

Cross-reference this judgment against statutes, commentaries, and subsequent citing case law inside Legislator AI.

Open in Legislator →

Full text

Asupra conflictului negativ de competență, din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 16 iunie 2011 pe rolul Judecătoriei Buzău sub nr. 12763/200/2011, reclamantul C.G.E. a solicitat instanței, în contradictoriu cu pârâtul STATUL ROMÂN prin M.F.P., pronunțarea unei hotărâri judecătorești prin care pârâtul să fie obligat la plata sumei de 10000 RON reprezentând cuantumul actualizat al sumei consemnate cu titlu de cauțiune și la plata sumei de 1000 RON daune morale, cu cheltuieli de judecată.

În motivarea cererii, reclamantul a arătat, în esență, că prin Sentința penală nr. 926 din 23 mai 1996 pronunțată în Dosarul nr. 9043/1995 de Judecătoria Buzău s-a dispus și restituirea sumei consemnată cu titlu de cauțiune la dispoziția instanței, având un incontestabil drept de proprietate asupra cuantumului actualizat al respectivei sume.

Până la această dată cu toate demersurile efectuate, cereri adresate instanței de executare și două acțiuni în justiție nu a intrat în posesia sumei consemnate cu titlu de cauțiune la data de 14 aprilie 1995 situația generând astfel o sarcină disproporționată și excesivă, incompatibilă cu respectarea art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție.

Prin Sentința civilă nr. 5881/2012 din 23 aprilie 2012 pronunțată de Judecătoria Buzău, a fost admisă excepția necompetenței teritoriale invocată, din oficiu, și a fost declinată competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei sectorului 5 București, motivat de faptul că, în speță, sunt aplicabile dispozițiile art. 5 C. proc. civ., conform cărora cererea se face la instanța domiciliului pârâtului.

Învestită prin declinare, Judecătoria sectorului 5 București a reținut, în esență, că Judecătoria Buzău, nu a făcut o corectă aplicare a dispozițiilor art. 159 și 1591 C. proc. civ., care prevăd că necompetența de ordine privată (în speță fiind vorba de competența teritorială de drept comun art. 159 alin. (2) C. proc. civ.) poate fi invocată doar de către pârât prin întâmpinare sau, când întâmpinarea nu este obligatorie, cel mai târziu la prima zi de înfățișare, art. 1591 alin. (3) C. proc. civ.

Or, în speță, pârâtul nu doar că nu a invocat excepția necompetenței teritoriale, dar nici nu s-a prezentat în instanță pentru a susține o eventuală excepție de necompetență.

Astfel, apreciindu-se că dosarul a fost declinat în mod greșit, fiind în prezența aplicării art. 5, art. 12, raportat la dispozițiile art. 1591 alin. (3) C. proc. civ., prin Sentința civilă nr. 8110/2012 din 17 octombrie 2012 pronunțată de Judecătoria sectorului 5 București, a fost admisă excepția necompetenței teritoriale invocată, din oficiu, și a fost declinată competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Buzău.

Constatându-se ivit conflictul negativ de competență, dosarul a fost înaintat Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru pronunțarea regulatorului de competență.

Înalta Curte, constatând existența unui conflict negativ de competență între cele două instanțe, care se declară deopotrivă necompetente de a judeca aceeași pricină, în temeiul dispozițiilor art. 22 alin. (3) C. proc. civ., va pronunța regulatorul de competență, stabilind în favoarea Judecătoriei sectorului 5 București competența teritorială de soluționare a cauzei, pentru următoarele considerente:

Potrivit dispozițiilor art. 5 C. proc. civ. "cererea se face la instanța domiciliului pârâtului".

Această normă reprezintă dreptul comun în materia competenței teritoriale, prin urmare, dacă legea nu dispune altfel, cererea de chemare în judecată se adresează instanței în a cărei circumscripție teritorială își are domiciliul (sediul) pârâtul.

Înalta Curte constată că reclamantul C.G.E. a învestit instanța cu o cerere solicitând pronunțarea unei hotărâri judecătorești prin care pârâtul STATUL ROMÂN PRIN M.F.P. BUCUREȘTI să fie obligat la plata sumei de 10000 RON reprezentând cuantumul actualizat al sumei consemnate cu titlu de cauțiune, precum și la plata sumei de 1000 RON daune morale, cu cheltuieli de judecată.

Prin urmare, în absența unor dispoziții legale exprese derogatorii de la dreptul comun, în speță, instanța competentă va fi determinată prin aplicarea principiului actor sequitur forum rei, conform art. 5 C. proc. civ.

Identificarea competenței rationae loci se face prin raportare la domiciliul (sediul) pârâtului la momentul sesizării instanței, în înțelegerea acestuia ca element de identificare a pârâtului și nu ca denumire dată adresei - sediului ales - pentru comunicarea actelor de procedură, iar orice modificare de domiciliu (sediu) ulterioară nu are niciun efect asupra competenței în discuție.

În acest context, sunt lipsite de relevanță precizările pârâtului (fila x din dosarul Judecătoriei Buzău) prin care acesta a arătat că M.F.P. în baza mandatului emis la 31 august 2011 a ales domiciliul procedural în prezentul litigiu la sediul D.G.F.P. Buzău.

Astfel, având în vedere că în speța de față competența teritorială este determinată de domiciliul (sediul) pârâtului, care se află în București, str. A., sector 5, instanța reține competența teritorială pentru soluționarea cauzei în favoarea Judecătoriei sectorului 5 București.

Nu în ultimul rând, contrar considerentelor reținute de Judecătoria sectorului 5 București, este de menționat că, în cauză, nu se poate reține incidența dispozițiilor art. 12 C. proc. civ., iar potrivit art. 1591 alin. 5 C. proc. civ., cu referire la art. 159 alin. (3) din același act normativ "verificarea competenței conform alin. (4) nu împiedică formularea excepțiilor de necompetență în cazurile și condițiile prevăzute la alin. (1) - (3), asupra cărora judecătorul se va pronunța în condițiile legii".

În consecință, față de considerentele anterior expuse, văzând și dispozițiile art. 22 alin. (5) C. proc. civ., Înalta Curte urmează a stabili competența de soluționare a cererii formulată de reclamantul C.G.E. în favoarea Judecătoriei sectorului 5 București.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei sectorului 5 București.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 27 februarie 2013.

Procesat de GGC - AA