Nullity of cassation appeal for failure to substantiate illegality grounds under Art. 302l(1)(c) Code of Civil Procedure
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the challenge on grounds of nullity filed by two defendants, thereby upholding the Commercial Section's prior decision that declared their appeal against a Court of Appeal judgment null and void and ordered them to pay the plaintiff 1,000 lei in litigation costs. The dispute arose from a commercial civil case where the defendants' appeal was rejected by the first-instance appellate court for failing to substantiate the alleged illegality grounds required by the Code of Civil Procedure; the challengers argued in their nullity petition that the initial ruling lacked proper reasoning or mistakenly cited procedural defaults such as late filing or lack of stamping, rather than addressing the merit of their insufficiently developed arguments. The High Court held that the appellate court had duly examined the arguments and correctly applied Article 302l paragraph (1) letter c) of the Code of Civil Procedure to sanction the nullity of the appeal due to non-compliance with substantive requirements for challenging a decision on grounds of illegality, finding that the challengers' subsequent arguments merely sought a rehearing of the merits rather than proving a violation of fundamental procedural rights under Article 318 paragraph (1) of the Code of Civil Procedure.
Legislator headnote
AI generatedart. 302l C. proc. civ, art. 320 C. proc. civ; Nullity of cassation appeal for failure to substantiate illegality grounds under Art. 302l(1)(c) Code of Civil Procedure: Contestatorii au invocat dispozițiile art. 318 alin. (l) C proc. civ., prioritar menționând necunoașterea considerentelor deciziei date în recurs supusă prezentei contestații în anulare și arătând, strict ipotetic, că soluția contestată este rezultatul constatării de către instanța de recurs fie a neîndeplinirii de către recurenți a obligației de timbrare, fie a declarării recursului peste termenul legal, ceea ce față de considerentele deciziei contestate apare ca o reală nemotivare, simplele supoziții ale contestatorilor neechivalând cu o potențială, plauzibilă combatere a acestora.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra contestației în anulare de față;
Din actele și lucrările dosarului, constată că:
Prin decizia nr. 2202 din 7 iunie 2011, Secția comercială a Înaltei Curți de Casație și Justiție a constatat nulitatea recursului declarat de pârâții I.ȘT. și I.G., împotriva deciziei civile a Secției comerciale a Curții de Apel Timișoara și a obligat recurenții-pârâți, în solidar, să-i achite reclamantei-intimate suma de 1.000 lei, cheltuieli de judecată.
Pentru a hotărî astfel, instanța de recurs a reținut, în esență, nedezvoltarea de către recurenți a motivului de nelegalitate invocat conform cerințelor prevăzute de art. 302l C. proc. civ.
Contestatorii I.Șt. și I.G. au formulat contestație în anularea deciziei Secției comerciale a Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 2202 din 7 iunie 2011, solicitând admiterea contestației în anulare, anularea menționatei decizii, admiterea recursului, modificarea, în parte, a deciziei, în sensul înlocuirii obligației pârâților la plata sumei de 5.480 lei, reprezentând contravaloarea produselor finite și a sumei de 13.378,53 lei, reprezentând contravaloarea stocului de grâu și obligarea pârâților să restituie reclamantei bunurilor consemnate în procesul-verbal încheiat la data de 29 aprilie 2009, cu cheltuieli de judecată.
Contestatorii au invocat dispozițiile art. 318 alin. (l) C proc. civ., prioritar menționând necunoașterea considerentelor deciziei date în recurs supusă prezentei contestații în anulare și arătând, strict ipotetic, că soluția contestată este rezultatul constatării de către instanța de recurs fie a neîndeplinirii de către recurenți a obligației de timbrare, fie a declarării recursului peste termenul legal, ceea ce față de considerentele deciziei contestate apare ca o reală nemotivare, simplele supoziții ale contestatorilor neechivalând cu o potențială, plauzibilă combatere a acestora.
Din considerentele hotărârii, în cauză, rezultă că cererea de recurs, astfel cum a fost motivată, a fost examinată, pe deplin, de către instanță, sancțiunea nulității aplicată cererii în temeiul art. 302l alin. (l) lit. c) C. proc. civ. fiind, însuși, rezultatul acestei analize, astfel că nu se poate reține incidența art. 318 alin. (l) teza I C. proc. civ., în realitate, contestatorii solicitând o rejudecare a excepției nulității cererii de recurs, ceea ce, pe această cale, nu poate acceptată.
În consecință, în baza art. 320 C. proc. civ., Înalta Curte urmează să respingă contestația în anulare formulată.
Așa fiind,
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
D E C I D E
Respinge contestația în anularea deciziei Secției comerciale a Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 2202 din 7 iunie 2011, formulată de contestatorii I.Șt. și I.G.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 8 decembrie 2011.