Debt installment request referred to Second Civil Section as initial random assignment valid under common jurisdiction
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice ordered the removal of the case from the docket of its First Civil Section and referred it to the Second Civil Section for competent resolution, thereby rejecting the procedural challenge raised by the Public Prosecutor's Office against an appellate judgment. The dispute concerned a civil request for a grace period or installment payment of a debt, which was initially assigned to the First Civil Section but found to fall under the common jurisdiction shared by both civil sections rather than any specialized competency (such as intellectual property or expropriation) allocated to the First Section. Relying on Article 19(2) of Law No. 304/2004 as amended by Law No. 71/2011 and the governing body’s Resolution No. 10/2011 regarding internal organization, the court determined that cases without specific specialized subject matter are distributed randomly between the two civil sections via the ECRIS application; consequently, the initial random assignment to the Second Civil Section was legally valid, and the case must be adjudicated there.
Legislator headnote
AI generatedart. 19 alin. (2) din Legea nr. 304/2004; Debt installment request referred to Second Civil Section as initial random assignment valid under common jurisdiction: , potrivit dispozițiilor art. 19 alin. (2) din Legea nr. 304/2004, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 71/2011, începând cu data de 1 octombrie 2011, Înalta Curte de Casație și Justiție este organizată în 4 secții: secția I civilă, secția a II-a civilă, secția penală și secția de contencios administrativ și fiscal, 4 complete de 5 judecători și secțiile unite, cu competență proprie.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra cauzei de față, constată următoarele:
În drept, potrivit dispozițiilor art. 19 alin. (2) din Legea nr. 304/2004, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 71/2011, începând cu data de 1 octombrie 2011, Înalta Curte de Casație și Justiție este organizată în 4 secții: secția I civilă, secția a II-a civilă, secția penală și secția de contencios administrativ și fiscal, 4 complete de 5 judecători și secțiile unite, cu competență proprie.
În lipsa unor norme de competență materială (care nu se confundă cu normele de organizare judiciară) prin care să se statueze în sensul că doar anumite categorii de cauze ar fi date în competența uneia dintre secțiile civile care funcționează la nivelul aceleiași instanțe, sintagma cu competență proprie prevăzută de dispoziția legală menționată distinge, în mod evident, între competențele proprii și comune ale celor două secții civile și competențele celorlalte secții ale instanței supreme, precum și competența completelor de 5 judecători.
Alocarea unor competențe, specializate, distinct de competențele comune, completelor de judecată ce funcționează la nivelul celor două secții civile, începând cu data de 1 octombrie 2011 și până la 1 ianuarie 2012 (termen prelungit succesiv până la data de 13 aprilie 2012 și mai apoi, pentru viitor, fără termen) s-a realizat prin Hotărârea nr. 10 din 22 septembrie 2011 a Colegiului de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Potrivit Anexei 1 a hotărârii menționate, în cadrul secției I civile funcționează complete specializate pentru soluționarea dosarelor având ca obiect cererile formulate în materia Legii nr. 10/2001, în materia revendicării și în materia exproprierii, dintre care două complete specializate și în soluționarea dosarelor având ca obiect cererile în materia proprietății intelectuale.
Prin aceeași hotărâre a Colegiului de conducere s-a stabilit că restul dosarelor civile înregistrate după data de 1 octombrie 2011, cu excepția celor date în competența completelor specializate care funcționează la nivelul secției a II-a civile, având diverse obiecte identificate în Nomenclatoarele de obiecte, se împart între cele două secții civile ale instanței supreme, în proporție de 1/2 pentru fiecare dintre acestea, prin utilizarea aplicației ECRIS.
În speța supusă analizei, se constată că obiectul dosarului, „acordare termen de grație/eșalonare plată obligație", nu se circumscrie competențelor specializate alocate completelor de judecată ale secției I civile, și nici competențelor specializate alocate completelor de judecată ce funcționează la nivelul secției a II-a civile, ci se circumscrie în sfera competențelor comune, alocate completelor de judecată de la nivelul ambelor secții civile.
Se constată însă că dosarul a fost repartizat aleatoriu spre soluționare secției a II-a civile, prin intermediul aplicației ECRIS - bifa repartizare între secții, repartizarea efectuându-se în considerarea competențelor comune alocate completelor de judecată de la nivelul acestei secții, și nu a competențelor specializate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D I S P U N E
Scoate de pe rol cauza având ca obiect recursul declarat de reclamantul Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție împotriva Sentinței nr. 3 din 17 ianuarie 2012 a Curții de Apel București, secția a VII-a civilă și pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, și o trimite, spre competentă soluționare, secției a II-a civile a Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 29 iunie 2012.
Procesat de GGC - AZ