Nullity of appeal for challenging factual evidence assessment and legal interpretation under non-appealable grounds

Deliberând, în condițiile art. 256 C. proc. civ., asupra cauzei civile de fată, a reținut următoarele:

1. Hotărârea instanței de apel

Prin Decizia civilă nr. 76 din 02 decembrie 2011, Curtea de Apel Bacău, secția I civilă, a respins ca nefondat apelul promovat de reclamanta M.I.I. împotriva Sentinței civile nr. 676 din 20 aprilie 2011 pronunțată de Tribunalul Bacău.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut, analizând probele administrate în cauză, și enunțând texte de lege din actele normative în vigoare la data când s-a produs exproprierea, faptul că în perioada ce a succedat anului 1938 terenul a avut destinația de aerodrom, aerodromul din anul 1937 neputând fi confundat cu un aeroport, și nici cu un aerodrom modern.

Exproprierea a intervenit în anul 1938, iar temeiul juridic al acțiunii nu îl poate constitui Legea nr. 10/2001 care vizează exproprierile de după 1945. Exproprierea nu a fost dovedită ca abuzivă, fiind declarată de o instanță judecătorească, într-o țară în care nu se instaurase încă regimul comunist.

Chestiunile legate de lipsa unei amenajări în prezent a aerodromului nu pot duce la admiterea acțiunii întemeiate pe art. 35 din Legea nr. 33/1994. Dacă legiuitorul ar fi dorit ca retrocedarea să fie dispusă ori de câte ori, ulterior utilizării, imobilele preluate nu mai folosesc potrivit scopului pentru care au fost expropriate, ar fi spus-o expres.

2. Recursul

2.1. Motive

Reclamanta a declarat recurs, întemeiat în drept pe dispozițiile art. 304 pct. 7, 8 și 9 C. proc. civ., prin care a formulat următoarele critici:

În raport de art. 304 pct. 7 C. proc. civ. s-a susținut că instanța de apel a reținut, contrar probelor dosarului, că imobilul teren expropriat a fost utilizat potrivit scopului stabilit în decret. Este total greșit, pentru că în zonă nu s-a construit și nici măcar amenajat un aerodrom militar, pentru că renunțarea la obiectiv s-a făcut imediat după decizia Curții de Apel Iași din 19 martie 1938.

Susținerea instanței de apel că scopul a fost atins este în afara probelor dosarului, într-o decizie nefiind posibil să fie menționate situații și fapte care nu au corespondent în realitate.

Instanța de apel nu face nicio referire la o probă concludentă, și anume raportul de expertiză depus la dosar la 23 februarie 2011.

În condițiile art. 304 pct. 8 C. proc. civ. s-a invocat faptul că instanța a interpretat greșit actul juridic dedus judecății, schimbând înțelesul lămurit și vădit neîndoielnic al acestuia. Adresa nr. 335/1957 arată că terenul proprietatea reclamantei și a altor 251 persoane a fost cedat Sfatului Popular al orașului Târgu Ocna, deci nu a fost construit aerodrom.

Că prețul nu a fost plătit, rezultă și din Adresa nr. 10.197/1938.

Instanța de apel a abordat procesul în mod superficial și nejuridic.

Hotărârea este nelegală și a fost pronunțată cu încălcarea legii. Întrucât exproprierea a avut loc în anul 1937, evident reclamantei îi este aplicabilă Legea din 5 februarie 1937. Interpretarea instanței că art. 35 din Legea nr. 33/1994 ar fi incident în cauză depășește cadrul legal, fapt pentru care trebuie să fie făcută aplicarea legii în vigoare la momentul exproprierii.

2.2. Analiza recursului

Criticile formulate nu se încadrează în cerințele art. 304 pct. 7 - 9 C. proc. civ., motiv pentru care, în raport de dispozițiile art. 306 alin. (3) C. proc. civ., se va constata nulitatea recursului pentru următoarele considerente:

Conform art. 3021 lit. c) C. proc. civ., cererea de recurs va cuprinde, sub sancțiunea nulității, motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor sau, după caz, mențiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat.

Pe de altă parte, art. 306 alin. (3) C. proc. civ. prevede că indicarea greșită a motivelor de recurs nu atrage nulitatea recursului dacă dezvoltarea acestora face posibilă încadrarea lor într-unul din motivele prevăzute de art. 304.

În speță, criticile formulate de către recurentă nu au putut fi încadrate nu numai în prevederile art. 304 pct. 7 - 9 C. proc. civ., pe care a fost întemeiat recursul, dar nici în vreunul dintre celelalte motive de nelegalitate, arătate la art. 304 C. proc. civ.

Aceasta deoarece, aspectele deduse analizei în recurs vizează, în realitate, modul defectuos în care, în opinia recurentei, s-a făcut în apel analiza probelor administrate, respectiv înscrisuri și raport de expertiză. Or, aprecierea probelor este o chestiune de netemeinicie, nesusceptibilă de verificare în recurs.

Împrejurarea că recurenta a invocat dispozițiile art. 304 pct. 7 C. proc. civ., dar și-a motivat recursul pe faptul că instanța de apel "a reținut, contrar probelor dosarului" că terenul expropriat a fost utilizat potrivit scopului stabilit în decretul de expropriere, nu poate conduce la concluzia că hotărârea recurată cuprinde motive contradictorii sau străine de natura pricinii. Ceea ce a dorit recurenta a fost o reapreciere a probelor administrate înaintea instanțelor de fond.

Pe de altă parte, critica întemeiată pe dispozițiile art. 304 pct. 8 C. proc. civ. are în vedere faptul că judecătorul fondului a schimbat natura actului juridic dedus judecății ori l-a denaturat, atribuindu-i un alt înțeles, pe care termenii săi nu-l permit. Recurenta a invocat prevederile art. 304 pct. 8 C. proc. civ., arătând că instanța nu a interpretat corect adresele MFA nr. 335/1957 și 10.197/1938. Or, asemenea critică ține de netemeinicia hotărârii.

În fine, simpla solicitare de a se face aplicarea unei alte legi decât cea pe care și-a întemeiat soluția instanța de apel, nu întrunește cerințele art. 304 pct. 9 C. proc. civ. Însă, controlul judiciar de nelegalitate asupra unor asemenea critici nu se poate realiza, deoarece recurenta nu a adus critici punctuale deciziei atacate și nu a arătat în ce au constat greșelile de judecată săvârșite de către instanța de apel.

Față de cele ce preced, în condițiile art. 312 alin. (1) C. proc. civ. se va constata nulitatea recursului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată nul recursul declarat de reclamanta M.I.I. împotriva Deciziei civile nr. 76 din 02 decembrie 2011 a Curții de Apel Bacău, secția I civilă.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 21 februarie 2013.

Procesat de GGC - GV