Negative conflict of jurisdiction in partition of inheritance resolved by applying exclusive territorial competence at last domicile of most recently deceased heir
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice resolved a negative conflict of jurisdiction by definitively assigning the case to the Brăila District Court, which must now adjudicate the underlying dispute. The litigation involved an action for partition of inheritance (*ieșirea din indiviziune*) filed by a grand-niece against her uncles concerning the estate of a grandfather who died in 1984 with his last domicile in Mehedinți County, complicated by a counterclaim regarding the succession of the plaintiff's mother, who died in 1991 with her last domicile in Brăila. Lower courts had exchanged the case based on conflicting views of territorial competence; however, the Supreme Court applied Article 14 of the Code of Civil Procedure, which establishes exclusive and absolute territorial jurisdiction at the last domicile of the deceased for inheritance matters. The court held that because the two successions were strictly linked (the second decedent was an heir of the first) and could not be severed under Article 17, jurisdiction was determined by the last domicile of the most recently deceased individual, thereby favoring the Brăila court over the Vânju Mare court.
Legislator headnote
AI generatedart. 14 C. proc. civ, art. 14 din C. proc. civ, art. 17 C. proc. civ, art. 20 raportat la ar. 14 alin. (1) C. proc. civ; Negative conflict of jurisdiction in partition of inheritance resolved by applying exclusive territorial competence at last domicile of most recently deceased heir: The litigation involved an action for partition of inheritance (*ieșirea din indiviziune*) filed by a grand-niece against her uncles concerning the estate of a grandfather who died in 1984 with his last domicile in Mehedinți County, complicated by a counterclaim regarding the succession of the plaintiff's mother, who died in 1991 with her last domicile in Brăila. Lower courts had exchanged the case based on conflicting views of territorial competence; however, the Supreme Court applied Article 14 of the Code of Civil Procedure, which establishes exclusive and absolute territorial jurisdiction at the last domicile of the deceased for inheritance matters. The court held that because the two successions were strictly linked (the second decedent was an heir of the first) and could not be severed under Article 17, jurisdiction was determined by the last domicile of the most recently deceased individual, thereby favoring the Brăila court over the Vânju Mare court.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedLegal basis for resolving the negative conflict of jurisdiction in favor of the Brăila Court.
Full text
Asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată sub nr. 1897 din 22 iulie 2006 (nr. 900/332/207 - nr. nou) reclamantă B.P.C. a chemat în judecată pe pârâții M.I.I., M.I.M. și B.P., pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună ieșirea din indiviziune asupra bunurilor rămase la decesul autorului lor, M.C.I.
Prin sentința civilă nr. 721 din 25 aprilie 2007, Judecătoria Vânju Mare a respins cererea de disjungere a cererii principale de cererea reconvențională; a admis excepția de necompetență teritorială exclusivă, absolută a Judecătoriei Vânju Mare; a declinat competența de soluționare a acțiunii formulate de reclamantul B.P.C. împotriva pârâților M.I.I., M.I.M. și B.P. în favoarea Judecătoriei Brăila.
Prin sentința civilă nr. 6688 din 10 noiembrie 2008 Judecătoria Brăila, în baza art. 14 C. proc. civ., a dispus declinarea competenței soluționării acțiunii având ca obiect partaj succesoral formulată de reclamantul B.C. în contradictoriu cu pârâții M.I.l., M.l.M. și B.P. în favoarea Judecătoriei Vânju Mare și a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru soluționarea conflictului negativ de competență.
Analizând cauza, se va stabili competența de soluționare a acțiunii în favoarea Judecătoriei Brăila, pentru următoarele considerente:
Prin acțiunea formulată de reclamant în contradictoriu cu pârâții s-a solicitat ieșirea din indiviziune a părților cu privire la masa succesorală rămasă de pe urma defunctului M.C.I.
În motivarea acțiunii, reclamantul a învederat instanței că este nepotul de fiică al defunctului, iar pârâții sunt unchii săi (frații mamei sale).
Prin încheierea din 14 februarie 2007 (fila 76 dosar) s-a constatat că pârâtul M.l.l. a formulat cerere reconvențională prin care a solicitat partajul succesoral de pe urma defunctei M.E., din al cărui certificat de deces rezultă că aceasta a decedat la 06 mai 1991, ultimul domiciliu fiind în Brăila.
Cererea principală are ca obiect partaj succesoral privind bunurile rămase de la defunctul M.C.I., decedat la 12 mai 1984, cu ultimul domiciliu în comuna Salcia, județ Mehedinți, localitate pendinte Judecătoriei Vânju Mare, județul Mehedinți.
Conform art. 14 din C. proc. civ., „în materie de moștenire sunt de competența instanței celui din urmă domiciliu al mortului; 1. cererile privitoare la validitatea sau executarea dispozițiilor testamentare; 2. cererile privitoare la moștenire, precum și cele privitoare la pretențiile pe care moștenitorii le-ar avea unul împotriva altuia; 3. cererile legatarilor sau ale creditorului mortului împotriva vreunuia dintre moștenitori, sau împotriva executorului testamentar”, instituindu-se astfel o regulă de competență teritorială, exclusivă, absolută, de la care părțile nu pot deroga.
De asemenea, având în vedere că în cauză există o legătură foarte strânsă între cererea principală și cererea reconvențională, în condițiile în care cel de-al doilea defunct are vocație succesorală la moștenirea primului defunct, s-a reținut că nu este în interesul părților disjungerea celor două cereri, impunându-se ca cererile să fie soluționate împreună, potrivit art. 17 C. proc. civ.
În ceea ce privește excepția de necompetență teritorială exclusivă, instanța reține că în cauza de față, fiind vorba de două succesiuni a doi autori care au decedat în momente diferite, respectiv în 1984 și 1991 și care au avut ultimele domicilii diferite, respectiv comuna Salcia și municipiul Brăila, urmează a se stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Brăila, judecătorie la care este arondată localitatea ultimului domiciliu al defunctei M.E., aceasta fiind ultima decedată, iar în cauză este vorba de soluționarea a două succesiuni succesive.
Având în vedere dispozițiile art. 20 raportat la ar. 14 alin. (1) C. proc. civ., competența de soluționare a cauzei se stabilește în favoarea Judecătoriei Brăila.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabilește competența de soluționare a cauzei privind soluționarea acțiunii formulată de reclamantul B.P.C., având ca obiect partaj succesoral în contradictoriu cu pârâții M.I.I., M.M. și B.P. în favoarea Judecătoriei Brăila.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 29 noiembrie 2010.