Qualified murder sentencing: sufficiency of grounds to reject provocation and self-defense defenses under Romanian Penal Code Arts. 73 and 44

Asupra recursului penal de față;

Din actele și lucrările dosarului constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 504 din 26 iunie 2003, Tribunalul Iași a condamnat pe inculpata D.A. la 18 ani închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pentru infracțiunea de omor calificat, prevăzută de art. 174 și art. 175 lit. c) C. pen.

S-a făcut și aplicarea art. 71 și art. 64 C. pen.

Inculpata a fost obligată să achite părții civile Serviciul de Ambulanță Iași c/val. în lei a sumei de 55,90 dolari S.U.A. la cursul practicat de B.N.R. în momentul executării.

Părțile vătămate D.G., D.V., D.P. nu au formulat pretenții civile în cauză.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:

Inculpata D.A. a fost căsătorită timp de un an cu numitul C.P., din conviețuirea celor doi rezultând o fiică C.S.P., în prezent în vârstă de 16 ani.

Inculpata a domiciliat în I., dar ca urmare a disponibilizării din 1992, aceasta și-a vândut apartamentul din Iași și s-a mutat în comuna F., la părinții săi, împreună cu fiica sa.

Cât timp a trăit mama sa, relațiile cu frații și părinții au fost bune, chiar i s-au făcut acte de proprietate pe teren și casa de locuit.

După decesul mamei sale, relațiile dintre inculpată și tatăl său, cât și dintre aceasta și frații săi s-au deteriorat, inculpata devenind retrasă, evitând pe cât posibil contactul cu cetățenii și impunând aceeași condiție și fiicei sale, în vârstă de 16 ani și chiar și tatălui său D.I.

Oricum, relațiile dintre inculpată și tatăl său, în ultima vreme, erau tensionate, având loc acuze reciproce și numeroase altercații verbale.

În ziua de 20 iulie 2002, fiind sărbătoare, inculpata și tatăl său au rămas în domiciliu. La rugămintea inculpatei, fiica sa a cumpărat o sticlă de ½ lichior și doi litri de vin.

După ce a adus băutura, fiica inculpatei a plecat în sat, iar între inculpată și tatăl său, pe fondul consumului de alcool, a izbucnit o ceartă care avea să degenereze într-o agresiune sângeroasă.

În jurul orelor 19,00, inculpata în urma discuțiilor purtate cu tatăl său, l-a lovit cu pumnii la întâmplare pe tot corpul, s-a urcat cu genunchii pe pieptul său, l-a strâns de gât, iar în final, văzând că totuși se mișcă, i-a înfipt un cuțit în gât.

A scos cuțitul din rană, l-a aruncat pe masă și a plecat la o vecină căreia i-a relatat că și-a ucis tatăl.

Când mai multe persoane au intrat în locuință, victima nu decedase, dar a murit în aceiași seară la Dispensarul uman din localitate.

Din raportul de autopsie medico-legală a rezultat că moartea lui D.I. s-a datorat unui politraumatism cu fractură triplă de os hioidian, fractură de cartilagiu tiroidian, fractură de stern, plagă cervicală anterioară și hematom voluminos cervico-mediastinal cu asfixie consecutivă.

Fractura de hioid și cartilagiu tiroid a fost sigur și direct mortală și s-a produs prin sugrumare (comprimare cu mâna).

Împotriva sentinței, de mai sus, a declarat apel inculpata, criticând-o pentru netemeinicie, în sensul că, pedeapsa este severă în raport de împrejurările comiterii faptei.

Prin decizia penală nr. 297 din 5 august 2003, pronunțată de Curtea de Apel Iași, s-a respins, ca nefondat, apelul declarat de inculpată, motivându-se în considerente că pedeapsa respectă dispozițiile art. 72 C. pen., nefiind dovedite cerințele art. 73 lit. b) C. pen., sau ale art. 44 C. pen., pentru circumstanțierea răspunderii penale sau pentru înlăturarea acesteia.

În termen legal, împotriva hotărârii, de mai sus, a declarat recurs inculpata care a susținut că pedeapsa este aspră în raport de circumstanțele reale în care s-a comis infracțiunea.

În raport de cazul de casare prevăzut de art. 3859 alin. (1) pct. 14 C. proc. pen., critica formulată de inculpată este nefondată.

În considerarea criteriilor prevăzute de art. 72 C. pen., instanțele au examinat împrejurările concrete în care s-a derulat activitatea infracțională, stabilind corect că nu sunt realizate nici cerințele reținerii scuzei provocării, după cum nici cele ale legitimei apărări.

Este cert stabilit că, inculpata pe fondul consumului de alcool și a unor mai vechi neînțelegeri a aplicat victimei numeroase lovituri cu pumnii, l-a apăsat cu genunchii pe piept, l-a strâns de gât, producându-i fracturi de stern, de hioid și de cartilagiu tiroid, l-a înjunghiat cu un cuțit în gât, traumatisme care în final au condus la deces.

Aceste circumstanțe reale nu justificau reținerea nici a dispozițiilor art. 73 lit. b) și nici de art. 44 C. pen., așa cum corect au procedat instanțele, impunând însă o sancționare adecvată a făptuitoarei.

Pedeapsa de 18 ani aplicată inculpatei pentru comiterea unei infracțiuni calificate de omor (uciderea tatălui) se înscrie în limitele legale sancționatoare și corespund pericolului social al faptei dar și al făptuitoarei.

Pentru realizarea cerințelor art. 52 C. pen., se impune o sancționare fermă a inculpatei, nejustificându-se în contextul de fapt și de drept amintit, coborârea pedepsei la limita minimă sau sub această limită.

Acestea sunt considerentele pentru care critica formulată este nefondată și potrivit art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., recursul declarat de inculpată se va respinge.

În temeiul art. 38517 alin. (4), combinat cu art. 88 C. pen., se va computa pedeapsa principală aplicată inculpatei timpul arestării preventive.

Conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen., inculpata va fi obligată la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de inculpata D.A. împotriva deciziei penale nr. 297 din 5 august 2003 a Curții de Apel Iași, ca nefondat.

Deduce din pedeapsa aplicată inculpatei, timpul arestării preventive de la 22 iulie 2002, la 24 septembrie 2003.

Obligă pe recurenta inculpată la plata sumei de 1.300.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 300.000 lei, reprezentând onorariul de avocat pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Pronunțată în ședință publică, azi 24 septembrie 2003.