Divorce jurisdiction: priority of defendant's domicile when parties no longer reside at last common domicile
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice assigned jurisdiction to the Alba Iulia Court, resolving a negative conflict of competence between it and the Galati Court. The dispute involved a divorce action where the Galati Court, which had initially received the case based on the parties' last common domicile, attempted to return jurisdiction to the Alba Iulia Court, arguing that neither party resided in the last common domicile territory and the defendant had no domestic domicile. Applying Article 607 of the Code of Civil Procedure, the Court held that when the defendant lacks a domicile in Romania, jurisdiction belongs to the court of the plaintiff's domicile; since the plaintiff resided in Alba County and the defendant lived in Italy, the Alba Iulia Court was determined to be competent, overturning the Galati Court's declination.
Legislator headnote
AI generatedart. 607 C. proc. civ, art. 20 pct. 2 C. proc. civ; Divorce jurisdiction: priority of defendant's domicile when parties no longer reside at last common domicile: Art. 607 teza I C. proc. civ. stabilește competența judecătoriei în circumscripția căreia se află cel din urmă domiciliu comun al soților.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra conflictului de competență de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Alba Iulia la data de 05 octombrie 2011, reclamanta M.S. a chemat în judecată pe pârâtul M.C., solicitând desfacerea căsătoriei.
Prin Sentința civilă nr. 5718 din 30 noiembrie 2011, Judecătoria Alba Iulia a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Galați, reținând că, în cauză, sunt incidente dispozițiile art. 607 C. proc. civ., potrivit cărora cererea de divorț este de competența instanței în circumscripția căreia se află cel din urmă domiciliu comun al soților, că din relatările reclamantei rezultă că părțile au avut ultimul domiciliu comun în satul Cișmele, jud. Galați până în momentul plecării reclamantei la domiciliul părinților săi și că se impune declinarea competenței în favoarea Judecătoriei Galați, în a cărei rază se află această localitate.
Învestită prin declinare, Judecătoria Galați a pronunțat Sentința civilă nr. 11043 din 14 noiembrie 2012, prin care și-a declinat, la rândul său, competența în favoarea Judecătoriei Alba Iulia și, constatând ivit conflict negativ de competență, a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru soluționarea conflictului de competență.
Pentru a hotărî astfel, această din urmă instanță a reținut că în cauză nu operează competența teritorială a instanței de la ultimul domiciliu comun, câtă vreme niciuna din părți nu mai locuiește efectiv pe raza teritorială a acestei instanțe, că reclamanta locuiește efectiv în satul Șard, comuna jud. Alba, iar pârâtul locuiește în Italia. Pe cale de consecință devine aplicabilă cea de-a doua teză a art. 607 C. proc. civ. care stabilește competența teritorială în favoarea instanței de la domiciliul pârâtului, iar când pârâtul nu are domiciliu în țară, în favoarea instanței în circumscripția căreia își are domiciliul reclamantul.
Cu privire la conflictul negativ de competență, cu a cărui judecată a fost legal sesizată în baza art. 22 alin. (3) raportat la art. 20 pct. 2 C. proc. civ., Înalta Curte reține următoarele:
În materie de divorț, normele de competență teritorială au caracter imperativ.
Art. 607 teza I C. proc. civ. stabilește competența judecătoriei în circumscripția căreia se află cel din urmă domiciliu comun al soților.
Aceasta fiind regula, legiuitorul a înțeles, însă să reglementeze și situația în care părțile, fie nu au avut domiciliu comun, fie nu mai locuiesc în circumscripția judecătoriei în care se află cel din urmă domiciliu comun, stabilind că judecătoria competentă este aceea în circumscripția căreia își are domiciliul pârâtul.
În teza a III-a a art. 607 C. proc. civ. se statuează că atunci când pârâtul nu are domiciliu în țară, este competența judecătoria în circumscripția căreia își are domiciliul reclamantul.
În cauza de față, în mod indubitabil, ultimul domiciliu comun al soților a fost în comuna Smârdan, județul Galați, însă la data introducerii acțiunii niciuna din părți nu mai locuia efectiv în această comună.
Domiciliul reclamantei, așa cum rezultă din toate înscrisurile depuse la dosar, din actul de identitate aflat în copie la Dosarul nr. 8666/176/2011 al Judecătoriei Alba Iulia, precum și din propria declarație, se află în satul Șard, jud. Alba.
Cu înscrisurile depuse la Judecătoria Galați, s-a făcut dovada că pârâtul M.C. locuiește în Italia, unde are un contract de muncă, ceea ce depășește limitele unei șederi ocazionale.
Constatând că niciuna din părți nu mai locuiește în circumscripția judecătoriei în care s-a aflat ultimul domiciliu comun și că pârâtul nu are domiciliu în țară, Înalta Curte constată aplicabilitatea, în cauză, pendinte a dispozițiilor tezei a III-a din art. 607 C. proc. civ., ce determină competența instanței de la domiciliul reclamantei.
Pentru toate aceste considerente, Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Alba Iulia.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Alba Iulia.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 7 martie 2013.
Procesat de GGC - N