Medical incapacity versus treatability in prison: threshold for interrupting prison sentence execution

S-a luat în examinare recursul declarat de condamnata M.O. împotriva deciziei penale nr.282 din 3 octombrie 2002 a Curții de Apel Iași.

A lipsit recurenta condamnată M.O., pentru apărarea căreia s-a prezentat apărător desemnat din oficiu, avocat G.S.

Procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Apărătorul condamnatei a lăsat la aprecierea Curții soluționarea recursului.

Procurorul a pus concluzii de respingere a recursului, ca nefondat, având în vedere actele existente la dosar.

C U R T E A

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Tribunalul Iași, prin sentința penală nr.451 din 10 septembrie 2002, în baza art.455, raportat la art.453 alin.1 lit.a din Codul de procedură penală, a respins cererea de întrerupere a executării pedepsei, formulată de condamnata M.O. privind pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare, aplicată prin sentința penală nr.483 din 28 mai 2000 a Tribunalului Iași (definitivă prin decizia penală nr.433 din 28 noiembrie 2000 a Curții de Apel Iași).

Hotărând astfel, tribunalul a reținut, în fapt, că existența unor afecțiuni, constatate în actele medicale existente în dosarul cauzei, nu o pun pe condamnată în imposibilitate de a-și continua executarea pedepsei.

Curtea de Apel Iași, prin decizia penală nr.282 din 3 octombrie 2002, a respins ca nefondat, apelul declarat de condamnată, prin care a susținut că în mod greșit instanța a respins cererea sa, întrucât aspectele invocate sunt reale, constatând că, singurul temei pentru aprecierea stării sănătății condamnatei este concluzia expertizei medico-legale și cum, comisia de expertiză a cuprins și un specialist în boli de care suferă aceasta (medic primar neurolog) „în mod corect prima instanță a apreciat că afecțiunile de care suferă condamnata nu o pun în imposibilitate de a executa pedeapsa”.

În termen legal, prin memoriul trimis din penitenciar, condamnata M.O. a declarat recurs, prin care reiterează motivele de netemeinicie ale deciziei, care au fost analizate și cu prilejul judecării cererii de apel, privind sentința primei instanțe.

Examinând hotărârile atacate în raport cu motivele de recurs invocate, Curtea constată, în baza lucrărilor și a materialului din dosarul cauzei, recursul nefondat, urmând a fi respins.

În acest sens, potrivit dispozițiilor art.453 alin.1 lit.a din Codul de procedură penală, la care fac trimitere cele din art.455, executarea pedepsei închisorii poate fi întreruptă „când se constată pe baza unei expertize medico-legale că cel condamnat suferă de o boală care îl pune în imposibilitate de a executa pedeapsa.

Revenind la cauză, potrivit concluziilor Raportului de constatare medico-legală, nr.10/6/AP din 3 septembrie 2002, întocmit de Serviciul de medicină legală a județului Iași „M.O. prezintă hemipareză dr.sechelară post AVC, HTA, psihosindrom organic cronic cerebral, post AVC și post PCC cu tulburări psihice, de tip sever și ideație autolitică persistentă. Afecțiunile prezentate de sus-numita pot fi tratate în rețeaua sanitară a D.G.P.” (fila 68 din dosarul instanței).

Așa fiind, corespunde realității că inculpata prezintă unele afecțiuni, care pot fi însă tratate în rețeaua sanitară a penitenciarelor, fără ca acestea să o pună în imposibilitate de a-și continua executarea pedepsei, în regim de detenție, cum prevăd în mod expres dispozițiile legale precitate și cum în mod corect au constatat și cele două instanțe.

În consecință, Secția penală a Curții Supreme de Justiție, în baza art.38515 alin.1 pct.1 lit.b din Codul de procedură penală, va respinge, ca nefondat, recursul declarat de condamnata M.O. și o va obliga pe recurentă la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E:

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de condamnata M.O. împotriva deciziei penale nr.282 din 3 octombrie 2002 a Curții de Apel Iași.

Obligă pe recurentă la plata sumei de 550.000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat din care, suma de 150.000 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Pronunțată în ședință publică, azi 28 ianuarie 2003.