Jurisdiction for challenging Court of Accounts decisions: application of Law 554/2004 over Court of Accounts Regulations for acts issued before new procedural rules

Asupra conflictului negativ de competență de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

1. Obiectul acțiunii

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Neamț Secția comercială, de contencios administrativ la data de 14 decembrie 2010, reclamanții A.C., A.E., A.A., C.G., D.Ș., F.P., I.L.D., L.E., L.T., M.M., O.M. și S.M., au solicitat anularea Decizia nr. 33 din 15 septembrie 2010 emisă de Camera de Conturi Neamț, în ceea ce privește măsurile stabilite la pct. 15, prin care s-a dispus stabilirea întinderii prejudiciului cauzat prin acordarea sporului de confidențialitate, a sporului de încordare psihică și a sporului de dispozitiv unor funcționari public și personalului contractual care își desfășoară activitatea în cadrul aparatului de specialitate al primarului.

La termenul din 25 martie 2011, reclamanții au depus o cerere prin care și-au completat acțiunea, solicitând în contradictoriu cu pârâtul Primarul com. S., să se dispună anularea Dispoziției nr. 346/2010 prin care primarul le-a imputat sumele încasate necuvenit.

Pârâta Curtea de Conturi a României a formulat întâmpinare prin care a invocat necompetența materială a Tribunalului Neamț în soluționarea prezentei cauze și lipsa calității procesuale active a reclamanților.

2. Hotărârea tribunalului

Prin Sentința nr. 214 din 9 septembrie 2011, Tribunalul Neamț a admis excepția necompetenței materiale și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Bacău, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și a disjuns capătul ce cerere privind anularea Dispoziției nr. 346/2010 pentru care a stabilit termen de judecată.

Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut incidența dispozițiilor art. 228 și 229 din Regulamentul privind organizarea și desfășurarea activităților specifice Curții de Conturi, precum și valorificarea actelor rezultate din aceste activități, aprobat prin Hotărârea Plenului Curții de Conturi nr. 130 din 4 noiembrie 2010, faptul că se anularea parțială a unei decizii emise de Camera de Conturi Neamț, entitatea verificată având sediul în județul Neamț, iar acțiunea a fost introdusă la data de 14 decembrie 2010, după intrarea în vigoare a actului normativ menționat.

Reținând că potrivit dispozițiilor art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, capătul de cerere privind anularea Dispoziției nr. 346/2010 emisă de intimatul Primarul Comunei S. este de competența secției de contencios administrativ a Tribunalului Neamț, tribunalul a disjuns acest capăt de cerere.

3. Hotărârea curții de apel

Prin Sentința nr. 208 din 24 noiembrie 2011, Curtea de Apel Bacău, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a declinat competența materială în favoarea Tribunalului Neamț, a constatat ivit conflictul negativ de competență și a dispus sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru a pronunța regulatorul de competență.

În motivarea sentinței, curtea de apel a reținut că litigiul nu este supus prevederilor Regulamentului privind organizarea și desfășurarea activităților specifice Curții de Conturi, precum și valorificarea actelor rezultate din acest activități, aprobat prin Hotărârea Plenului Curții de Conturi nr. 130/2010, având în vedere că în cauza de față nu a fost atacată încheierea emisă de comisia de soluționare a contestațiilor din cadrul Curții de Conturi, ci decizia emisă de Camera de Conturi Neamț - instituție publică care, deși nu are personalitate juridică, are capacitate administrativă de drept public, în temeiul căreia emite actele administrative pe care Legea nr. 94/1992 le prevede în competența sa.

În plus, acțiunea nu a fost formulată de conducătorul entității verificate, Primarul comunei S., ci de funcționarii publici și personalul contractual ale căror drepturi salariale au fost afectate, în mod indirect, prin Decizia nr. 33/2010 a Camerei de Conturi Neamț, ceea ce înseamnă că procedura reglementată de Regulamentul aprobat prin Hotărârea nr. 130/2010 nu este aplicabilă litigiului de față, iar competența de soluționare a cauzei este cea prevăzută de art. 10 din Legea nr. 554/2004 și art. 2 pct. 1 lit. d) C. proc. civ.

II. Regulatorul de competență

Învestită cu soluționarea conflictului negativ de competență, în temeiul art. 20 pct. 2 și art. 22 alin. (3) C. proc. civ., Înalta Curte reține că obiectul acțiunii în contencios administrativ constă în anularea pct. 15 din Decizia nr. 33 din 15 septembrie 2010 a Camerei de Conturi a județului Neamț.

Această decizie cuprinde măsurile dispuse pentru înlăturarea abaterilor de la legalitate și regularitate constatate în urma acțiunii de audit financiar întreprinse la Primăria Comunei S., conform procesului-verbal de constatare înregistrat la entitatea auditată cu nr. 1600 din 20 iulie 2010.

La data sesizării instanței (14 decembrie 2010) era aplicabil noul regulament privind organizarea și desfășurarea activităților specifice Curții de Conturi, precum și valorificarea actelor rezultate din aceste activități, aprobat prin Hotărârea nr. 130 din 4 noiembrie 2010, publicată în M. Of. nr. 832 din 13 decembrie 2010.

Pct. 29 din noul regulament prevede că numai cauzele aflate pe rolul instanțelor la data publicării lui în M. Of. continuă să se judece potrivit vechiului regulament.

Per a contrario, pentru cauzele înregistrate ulterior, ar urma să fie aplicabil noul regulament, chiar dacă actele structurilor Curții de Conturi au fost emise anterior.

Potrivit art. 226 din Regulamentul aprobat prin Hotărârea nr. 130/2010, împotriva încheierii emise de comisia de soluționare a contestațiilor, conducătorul entității verificate poate sesiza instanța de contencios administrativ competentă, în termen de 15 zile calendaristice de la data confirmării de primire a încheierii, în condițiile legii contenciosului administrativ, după care, la art. 228, se prevede competența secției de contencios administrativ și fiscal a curții de apel în a cărei rază teritorială se află sediul entității verificate, în condițiile legii contenciosului administrativ.

Dat fiind că, potrivit art. 140 din Constituția României, litigiile rezultate din activitatea Curții de Conturi se soluționează de instanțele judecătorești specializate, „în condițiile legii organice”, iar art. 1 alin. (4) din Legea nr. 94/1992 prevede, de asemenea, competența instanțelor specializate, în stabilirea competenței soluționării cauzei, urmează a fi avute în vedere normele cuprinse în art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, norme de drept comun în materia contenciosului administrativ și fiscal, de la care se poate deroga numai prin lege organică și în raport cu care art. 228 se află în contrarietate.

Pornind de la această premisă și, reținând că actul supus contestării este Decizia nr. 33 din 15 septembrie 2010 emisă de Camera de Conturi a județului Neamț, structură deconcentrată a Curții de Conturi la nivel județean, devin incidente dispozițiile art. 10 alin. (1) teza I din Legea nr. 554/2004, potrivit cu care "litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice locale și județene se soluționează în fond de către tribunalele administrativ-fiscale, (…)”.

Ținând seama de considerentele expuse, în temeiul art. 22 alin. (5) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Neamț, secția contencios administrativ și fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe A.C., A.E., A.A., C.G., D.Ș., F.P., I.L.D., L.E., L.T., M.M., O.M., S.M., în contradictoriu cu pârâtele Curtea de Conturi a României - Camera de Conturi a Județului Neamț, în favoarea Tribunalului Neamț, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 10 februarie 2012.

Procesat de GGC - LM