Untimely appeal for compensation of land rights from military labor service dismissed for non-compliance with statutory deadline
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the appeal of the plaintiff as late-filed, rendering the lower court's judgment irrevocable and allowing the claimant's suit to remain permanently expired. The dispute arose from a civil claim for compensation related to land rights allegedly stemming from military labor service, where the Court of Appeal had previously declared the claim expired due to the plaintiff's failure to perform statutory procedural obligations. The decisive legal basis for the dismissal was the plaintiff's failure to file the appeal within the statutory 15-day deadline following the communication of the lower court's sentence, as mandated by Article 301 of the Code of Civil Procedure and Article 20(1) of Law 554/2004, resulting in a loss of the right to appeal under Article 103(1) of the Code of Civil Procedure.
Legislator headnote
AI generatedart. 1551 C. proc. civ, art. 248 C. proc. civ, art. 301 C. proc. civ, art. 103 alin. (1) C. proc. civ, art. 312 alin. (1) C. proc. civ; Untimely appeal for compensation of land rights from military labor service dismissed for non-compliance with statutory deadline: Înainte de a analiza motivele de recurs invocate în cauză, Înalta Curte, verificând data la care a fost formulat recursul, constată că acesta a fost declarat peste termenul prevăzut de art. 301 C. proc. civ. și de art. 20 alin. (1) din Legea 554/2004 privind contenciosul administrativ.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanțele cauzei
1. Obiectul cererii de chemare în judecată și hotărârea primei instanțe.
Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Craiova, secția de contencios administrativ și fiscal la data de 31 octombrie 2008, reclamantul B.V. a înțeles să se judece pentru drepturi și datorii, susținând că a efectuat armata în detașament de muncă, iar ulterior a muncit la CAP. A solicitat să fie despăgubit la suprafața de 4 hectare.
Prin Încheierea din 19 februarie 2010, Curtea de Apel Timișoara a suspendat judecata acțiunii conform art. 1551 C. proc. civ., întrucât desfășurarea procesului a fost împiedicată din vina părții reclamante pentru neîndeplinirea obligațiilor prevăzute de lege.
Cauza a fost repusă pe rol, din oficiu, în vederea discutării perimării, iar prin Sentința nr. 194 din 8 aprilie 2011 Curtea de Apel Craiova, secția de contencios administrativ a constatat perimată cererea, în temeiul art. 248 C. proc. civ.
3. Recursul declarat în cauză.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamantul, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
II. Considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Înainte de a analiza motivele de recurs invocate în cauză, Înalta Curte, verificând data la care a fost formulat recursul, constată că acesta a fost declarat peste termenul prevăzut de art. 301 C. proc. civ. și de art. 20 alin. (1) din Legea 554/2004 privind contenciosul administrativ.
Potrivit art. 301 C. proc. civ. „termenul de recurs este de 15 zile de la comunicarea hotărârii” iar conform art. 20 alin. (1) din Legea 554/2004 „hotărârea prin care s-a soluționat acțiunea în contencios poate fi atacată cu recurs, în termen de 15 zile de la comunicare”.
Din analiza actelor și lucrărilor dosarului rezultă fără putință de tăgadă că sentința atacată a fost comunicată reclamantului la data de 8 martie 2011, iar recursul a fost înregistrat la data de 22 mai 2011, prin poștă, potrivit plicului aflat la fila nr. 3 a dosarului, depășindu-se, așadar, termenul legal de 15 zile prevăzut de textele legale sus citate.
Conform dispozițiilor art. 103 alin. (1) C. proc. civ.: „neexercitarea oricărei căi de atac și neîndeplinirea oricărui act de procedură în termenul legal atrage decăderea, afară de cazul când legea dispune altfel sau când partea dovedește că a fost împiedicată printr-o împrejurare mai sus de voința ei”.
Cum în cauză, recurentul nu a pretins și nu a dovedit că a fost împiedicat în exercitarea în termen a căii de atac printr-o împrejurare mei presus de voința lui, se va constata că recursul este tardiv formulat și în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ. se va respinge ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de B.V. împotriva Sentinței nr. 194 din 8 aprilie 2011 a Curții de Apel Craiova, secția de contencios administrativ și fiscal, ca tardiv.
Irevocabilă.
Pronunțată, în ședință publică, astăzi 9 februarie 2012.
Procesat de GGC - LM