Waiver of mandatory prior administrative procedure for challenging acts based on an ordinance declared unconstitutional under Article 9(4) of Law No. 554/2004

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea formulată la data de 27 octombrie 2009, reclamantul P.G. a chemat în judecată Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale, solicitând anularea ordinului nr. 504 din 23 aprilie 2009 și repunerea în drepturile deținute anterior aplicării O.U.G. nr. 37/2009.

În motivarea cererii, reclamantul a învederat că a ocupat funcția publică de conducere de inspector șef adjunct la Inspectoratul Teritorial de Muncă, post din care a fost eliberat prin actul administrativ atacat.

Reclamantul a precizat că prin măsura dispusă de pârât i-au fost încălcate drepturile și interesele legitime, în condițiile în care O.U.G. nr. 37/2009 a fost declarată neconstituțională și ulterior, a fost abrogată.

Prin sentința civilă nr. 2307 din 12 mai 2010, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a admis excepția neîndeplinirii procedurii prealabile, invocată de pârât și a respins acțiunea ca inadmisibilă.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a reținut că reclamantul nu a respectat procedura administrativă prevăzută de art. 7 Legea nr. 554/2004, cererea adresată pârâtului în vederea revocării ordinului, formulată la aceeași dată cu cea a depunerii acțiunii la instanță, neîndeplinind cerința textului.

Împotriva sentinței a declarat recurs reclamantul P.G., criticând-o pentru nelegalitate și invocând prevederile art. 9 alin. (4) Legea nr. 554/2004, potrivit cărora nu este obligatorie efectuarea procedurii prealabile.

Analizând actele și lucrările dosarului în raport de motivele invocate și de prevederile art. 304 și art. 3041 C. proc. civ., Curtea va constata că recursul este fondat, urmând a fi admis și a se dispune casarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanță.

Astfel, instanța de fond a soluționat cauza, referindu-se la prevederile art. 7 Legea nr. 554/2004 care prevăd obligativitatea procedurii prealabile, fără a observa că în cauză, sunt aplicabile dispozițiile art. 9 din același act normativ care reglementează acțiunile împotriva ordonanțelor Guvernului României, precum și cererea de anulare a actelor administrative emise în baza acestora.

Potrivit art. 9 alin. (4) Legea nr. 554/2004, în situația în care decizia de declarare a neconstituționalității unei ordonanțe sau a unei dispoziții a acesteia, este urmarea unei excepții ridicate în altă cauză, acțiunea poate fi introdusă direct la instanța de contencios administrativ competentă, în limitele unui termen de decădere de 1 an, calculat de la data publicării deciziei Curții Constituționale în M. Of..

Întrucât Legea pentru aprobarea O.U.G. nr. 37/2009 a fost constatată ca fiind neconstituțională prin decizia nr. 1257/2009 a Curții Constituționale, publicată în M. Of. nr. 758/6.11.2009, instanța de fond trebuia să constate incidența art. 9 alin. (4) Legea contenciosului administrativ și să procedeze la soluționarea cauzei pe fond.

În consecință, reținând că reclamantul nu avea obligația de a îndeplini procedura administrativă prealabilă, Curtea va casa sentința atacată și va trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de P.G. împotriva sentinței nr. 2307 din 12 mai 2010 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

Casează sentința atacată și trimite cauza la aceeași instanță spre rejudecare.

Irevocabilă.

Pronunțată, în ședință publică, astăzi 23 martie 2011.