Challenge to refusal of Romanian naturalization: cumulative fulfillment of statutory conditions under Article 8 of Law No. 21/1991
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the appellant's appeal, thereby upholding the lower court's decision that rejected the claimant's challenge to the Ministry of Justice's refusal to grant Romanian citizenship. The dispute concerned a refusal order issued under Article 8 of Law No. 21/1991, where the applicant argued they met all statutory requirements, including domicile in Romania since 1995, business activity, and a clean criminal record. The decisive legal basis was the interpretation of Article 8 of the Romanian Citizenship Law, specifically the finding that the applicant failed to satisfy the condition regarding knowledge of what defines "Romanian" identity, and that the absence of criminal convictions only satisfied the condition under Article 8(1)(e) and did not prove compliance with the cumulative requirements under Article 8(1)(b).
Legislator headnote
AI generatedart. 8 din Legea nr. 21/1991; Challenge to refusal of Romanian naturalization: cumulative fulfillment of statutory conditions under Article 8 of Law No. 21/1991: În plus, constată instanța, faptul că reclamantul nu a fost condamnat pentru nicio infracțiune în țara de origine și nici în România, nu demonstrează îndeplinirea condiției prevăzute la art. 8 lit. b) din legea cetățeniei române ci eventual pe cea de la lit. e).
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
1. Soluția instanței de fond
Reclamantul H.N.R. a chemat în judecată Ministerul Justiției și Libertăților Cetățenești, solicitând instanței ca în contradictoriu cu pârâtul și pe calea contenciosului administrativ, să dispună admiterea contestației formulată împotriva Ordinului nr. 3160/C din 23 noiembrie 2009.
În motivarea cererii, reclamantul a arătat că a formulat cerere pentru acordarea cetățeniei române conform prevederilor legale în materie, însă, pârâtul i-a respins cererea pe considerentul că nu îndeplinește cumulativ condițiile prevăzute de art. 8 din Legea nr. 21/1991.
Reclamantul a mai arătat că domiciliază în România din anul 1995 că are o societate unde își desfășoară activitatea și doi copii minori care merg la școală în România. De asemenea, a susținut că are o bună comportare și nu a suferit condamnări nici în țara de origine, nici în România.
Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, prin Sentința civilă nr. 2518 din 30 martie 2011 a respins ca neîntemeiată acțiunea formulată de reclamantul H.N.R.
Pentru a pronunța această sentință, instanța a reținut că refuzul formulat prin ordinul contestat este întemeiat îndeosebi față de necunoașterea cerințelor ce definesc ceea ce este „românesc”.
În plus, constată instanța, faptul că reclamantul nu a fost condamnat pentru nicio infracțiune în țara de origine și nici în România, nu demonstrează îndeplinirea condiției prevăzute la art. 8 lit. b) din legea cetățeniei române ci eventual pe cea de la lit. e).
2. Calea de atac exercitată
Împotriva acestei sentințe, considerată nelegală și netemeinică a declarat recurs reclamantul H.N.R.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Pronunțată în ședință publică, astăzi.
Procesat de GGC - AS