Conflict over jurisdiction for challenging a low-value tax decision issued by a central authority, under Law No. 554/2004.

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Soluția instanței de fond

Prin cererea înregistrată la Curtea de Apel Galați prin declinare de la Tribunalul Brăila, secția contencios administrativ și fiscal, potrivit Sentinței nr. 2023/Fca din 2 noiembrie 2010, reclamanta SC „B.P.C.” SRL Brăila a chemat în judecată pe pârâții Direcția Generală de Administrare a Marilor Contribuabili București și A.N.A.F. - Direcția Juridică pentru a se dispune obligarea acesteia la restituirea sumei de 1.795,59 RON, reprezentând taxă specială pentru autoturisme și autovehicule achitată, ce urmează a fi actualizată cu rata dobânzii legale până la data plății efective, cu cheltuieli de judecată.

În motivarea cererii reclamanta a arătat că potrivit contractului din data de 06 iunie 2008, a dobândit dreptul de proprietate asupra unui autoturism M., iar pentru a o putea înmatricula în România a plătit o taxă specială de primă înmatriculare în valoare totală de 1.795,59 RON, apreciată ca fiind ilegal încasată de pârâtă.

S-a precizat că dispozițiile art. 2141 - 2143 din C. fisc. (abrogate în prezent), care reglementau nivelul taxei speciale contravin dispozițiilor art. 90 parag. 1 din Tratatul de Instituire a Comunității Europene, ce interzice statelor membre să aplice, direct sau indirect, produselor altor state membre, impozite interne de orice natură mai mari decât cele care se aplică produselor naționale similare. Prin întâmpinarea formulată în cauză, pârâta A.N.A.F. a solicitat respingerea ca nefondată a acțiunii, arătând că prima înmatriculare a autoturismelor în România a fost condiționată de plata unei taxe, atât pentru perioada în care reclamanta a plătit-o, cât și ulterior, în baza modificărilor intervenite în legislație, în acord cu cerințele Uniunii Europene.

Prin Sentința nr. 110 din 7 aprilie 2011, Curtea de Apel Galați, secția contencios administrativ și fiscal, a admis acțiunea formulată de reclamanta SC „B.P.C.” SRL, în contradictoriu cu pârâții Direcția Generală de Administrare a Marilor Contribuabili București și A.N.A.F. - Direcția Juridică și a anulat Decizia nr. 1002276/29 din 31 iulie 2008 emisă de pârâtă.

A obligat autoritatea pârâtă A.N.A.F. - Direcția Generală de Administrare a Marilor Contribuabili București să restituie reclamantei SC „B.P.C." SRL, suma de 1.795,59 RON reprezentând taxă specială pentru autoturisme, cu dobânda legală aferentă până la achitarea integrală a sumei.

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că la momentul încasării taxei speciale temeiul juridic îl reprezentau dispozițiile art. 2141 - 2143 din C. fisc., abrogate în prezent, sumele urmând a fi plătite cu ocazia primei înmatriculări în România a autovehiculelor și autoturismelor menționate expres, în cuantumul prevăzut de lege.

S-a reținut că taxa specială nu era percepută pentru autoturismele deja înmatriculate în România, ci numai pentru autoturismele înmatriculate în celelalte state ale Uniunii Europene, achiziționate și aduse în țară, unde urmau a fi reînmatriculate.

A constatat prima instanță că legea română nu a făcut diferența între autoturismele noi și cele rulate, deja înmatriculate, astfel că s-a încălcat principiul comunitar al liberei circulații a mărfurilor iar pentru egalitate de tratament juridic se impune restituirea taxei speciale de primă înmatriculare plătită în baza dispozițiilor menționate din C. fisc.

În drept, a reținut instanța de fond, sunt incidente dispozițiile art. 148 alin. (2) din Constituția României „prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene au prioritate față de dispozițiile contrare ale legii interne", iar conform alin. (4) „autoritatea judecătorească garantează aducerea la îndeplinire a obligațiilor rezultat din alin. (2) menționat”.

În acest sens instanța a constatat că dispozițiile art. 90 parag. 1 din Tratatul Comunității Europene, invocate de reclamantă interzic statelor membre să instituie taxe contrare principiilor tratatului, în cauză fiind încălcat principiul nediscriminării produselor importate față de produsele interne.

De asemenea, potrivit art. 28 din Tratatul de Instituire a Comunității Europene, între statele membre sunt interzise restricțiile cantitative la import precum și orice măsuri cu efect echivalent.

2. Calea de atac exercitată

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta A.N.A.F., care a invocat motivele prevăzute de dispozițiile art. 3041 coroborate cu art. 304 pct. 9 C. proc. civ., potrivit cărora o hotărâre poate fi recurată atunci când a fost pronunțată fără temei legal, ori a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii, susținând, în esență, că instanța de fond a adoptat o hotărâre netemeinică și nelegală.

Așa cum s-a arătat în practicaua acestei decizii, instanța de recurs a pus în discuția părților ca motiv de ordine publică, problema competenței Curții de Apel de a judeca în fond această cauză.

3. Soluția instanței de recurs

Recursul este întemeiat pentru motivul de ordine publică, ridicat din oficiu, prevăzut la art. 304 pct. 3 C. proc. civ., pentru considerentele care vor fi prezentate în continuare.

În cauză, este necontestat că acțiunea formulată are ca obiect anularea unui act administrativ fiscal - Decizia nr. 2186 din 7 august 2008 privind plata unei taxe de 1.952 RON la bugetul de stat, emisă de Direcția Generală de Administrare a Marilor Contribuabili din cadrul A.N.A.F.

Instanțele anterioare au soluționat problema competenței materiale în raport cu rangul autorității fiscale care a emis actul administrativ fiscal atacat, ajungând la concluzia potrivit căreia competența ar aparține Curții de Apel, ca urmare a interpretării greșite a dispozițiilor art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare.

Astfel, potrivit art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 „Litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice locale și județene, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora de până la 500.000 RON se soluționează în fond de tribunalele administrativ-fiscale, iar cele privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice centrale, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora mai mari de 500.000 RON se soluționează în fond de secțiile de contencios administrativ și fiscal ale curților de apel, dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel”.

Din interpretarea acestei norme, rezultă că pentru stabilirea competenței materiale a instanțelor de contencios administrativ, pentru a judeca în fond litigiile care au ca obiect acte administrative fiscale (acte care privesc taxe și impozite, contestații, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora) legiuitorul a instituit criteriul valoric, pe când, în cazul celorlalte acte administrative, a instituit criteriul rangului central sau local al autorității emitente a actului administrativ litigios.

De altfel, după intrarea în vigoare a Legii nr. 554/2004, secția contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți a avut o jurisprudență constantă, în sensul că litigiile care au ca obiect acte administrativ-fiscale cu valori de până la 500.000 RON sunt de competența tribunalelor, ca instanțe de drept administrativ de fond, indiferent dacă actele fiscale respective fuseseră emise de autorități fiscale locale sau centrale.

În concluzie, Curtea de Apel a pronunțat o hotărâre nelegală pentru motivul de recurs prevăzut la art. 304 pct. 3 C. proc. civ., astfel că va fi casată, cauza urmând să fie trimisă la Tribunalul Brăila pentru competentă soluționare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de A.N.A.F. împotriva Sentinței civile nr. 110 din 7 aprilie 2011 a Curții de Apel Galați, secția contencios administrativ și fiscal.

Casează sentința recurată și trimite cauza pentru competentă soluționare la Tribunalul Brăila, secția contencios administrativ și fiscal.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 1 martie 2012.

Procesat de GGC - AS