Revendication appeal dismissed as time-barred after reinstatement motion rejected.
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice rejected the claimant's motion to be reinstated in the time limit for appeal and consequently dismissed the appeal as time-barred, thereby upholding the Court of Appeal's decision that had dismissed the claimant's revendication (property recovery) action against several defendants and maintained the related costs orders. The underlying dispute involved a civil claim for recovery of property, where the claimant challenged the appellate court's ruling; the decisive legal basis was procedural, applying Articles 103 and 312 of the Civil Procedure Code, holding that the claimant's inability to move and her permanent presence at home did not constitute an "impediment beyond her will" (force majeure-like) justifying reinstatement, as she could have found the decision posted at her door, and the 15-day appeal deadline under Article 301 had expired.
Legislator headnote
AI generatedart. 256 C. proc. civ, art. 103 C. proc. civ, art. 312 alin. (1) C. proc. civ, art. 301 C. proc. civ; Revendication appeal dismissed as time-barred after reinstatement motion rejected: The underlying dispute involved a civil claim for recovery of property, where the claimant challenged the appellate court's ruling; the decisive legal basis was procedural, applying Articles 103 and 312 of the Civil Procedure Code, holding that the claimant's inability to move and her permanent presence at home did not constitute an "impediment beyond her will" (force majeure-like) justifying reinstatement, as she could have found the decision posted at her door, and the 15-day appeal deadline under Article 301 had expired.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedApplicable to dismiss the appeal as time-barred after rejecting the petition for reinstatement of the time limit.
Applied in the dispositive to reject the petition for reinstatement of the time limit because the grounds did not constitute a circumstance beyond the party's control.
Full text
Deliberând, în condițiile art. 256 C. proc. civ., asupra cauzei civile de față, a reținut următoarele:
1. Hotărârea instanței de apel
Prin decizia civilă nr. 342 C din 23 iunie 2011, Curtea de Apel Constanța, secția civilă, minori și familie, litigii de muncă și asigurări sociale, a admis apelurile formulate de apelanții-pârâți Consiliul Local Constanța, Municipiul Constanța, R.A.E.D.P.P. Constanța, M.S., M.S.C., M.S.I., M.D., D.D., C.V., S.V. împotriva sentinței civile nr. 527 din 23 aprilie 2003 pronunțată de Tribunalul Constanța.
A schimbat în parte sentința civilă apelată, în sensul că a respins acțiunea în revendicare formulată de C.M. și continuată de T.I.A., față de pârâții D.D., C.V., M.S.I., M.S., M.S.C. și M.D., S.V.
A respins apelurile formulate de C.M., continuat de reclamanta T.I.A., precum și de intervenienții în interes propriu C.A.N. și SC G. SRL.
A menținut restul dispozițiilor hotărârii apelate.
A obligat pe apelanta-reclamantă T.I.A. la 372 RON cheltuieli de judecată către Municipiul și Consiliul Local Constanța, și respectiv la 200 RON cu același titlu către R.A.E.D.P.P. Constanța.
2. Recursul
La 11 noiembrie 2011, reclamanta T.I.A. a declarat recurs, formulând, totodată, cerere de repunere în termenul de recurs.
În motivarea cererii de repunere în termen s-a arătat că recurentei nu avea cum să-i fie comunicată hotărârea instanței de apel prin afișare, atâta timp cât recurenta este permanent acasă.
Din actele medicale depuse la dosar rezultă că recurenta este nedeplasabilă astfel încât este permanent la domiciliu și, de asemenea, este permanent cineva acasă. Deci, este imposibil ca decizia să fi fost comunicată prin afișare motivat de faptul că nimeni nu a fost găsit la domiciliu.
Analizând cererea de repunere în termenul de recurs, Înalta Curte a reținut următoarele aspecte:
În condițiile art. 103 C. proc. civ., neexercitarea oricărei căi de atac și neîndeplinirea oricărui alt act de procedură în termenul legal atrage decăderea, afară de cazul când legea dispune altfel sau când partea dovedește că a fost împiedicată printr-o împrejurare mai presus de voința ei [alin. (1)]. În acest din urmă caz, actul de procedură se va îndeplini în termen de 15 zile de la încetarea împiedicării; în același termen vor fi arătate și motivele împiedicării [alin. (2)].
În speță, împrejurarea mai presus de voința recurentei, de natură să justifice depășirea termenului legal imperativ de exercitare a recursului, este starea de sănătate a recurentei care, fiind nedeplasabilă, este în permanență la adresa unde s-a făcut comunicarea hotărârii, motiv pentru care comunicarea nu putea fi făcută prin afișare.
Înalta Curte a considerat că aspectele menționate nu corespund noțiunii de „împrejurare mai presus de voința părții”, care să o fi împiedicat să exercite recursul în termen. Dimpotrivă, recurenta fiind în permanență la locul unde s-a făcut comunicarea, avea posibilitatea să găsească hotărârea afișată la ușa locuinței.
Cum „împrejurarea mai presus de voința părții” trebuia să fie una obiectivă, asimilabilă forței majore, care nu putea fi prevăzută și nici depășită de către recurentă, faptul că recurenta este nedeplasabilă, raportat la comunicarea hotărârii din apel prin afișare la ușa locuinței sale, nu justifică admiterea cererii de repunere în termen.
Consecință a respingerii ca nefondate a cererii de repunere în termen, în raport de dispozițiile art. 312 alin. (1) C. proc. civ. recursul va fi respins ca fiind tardiv declarat, termenul de 15 zile prevăzut de art. 301 C. proc. civ. fiind depășit.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge cererea de repunere în termen.
Respinge ca tardiv recursul declarat de reclamanta T.I.A. împotriva deciziei civile nr. 342 C din 23 iunie 2011 a Curții de Apel Constanța, secția civilă, minori și familie, litigii de muncă și asigurări sociale.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 13 decembrie 2012.