Restitution awards upheld; all appeals rejected over heir status, mansard, and compensation.

Asupra cauzei de față, constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 514 din 9 octombrie 2008, pronunțată de Tribunalul Cluj a fost admisă în parte acțiunea formulată de reclamanții S.C.E.A., S.A.N., S.G.A., S.E.M., în contradictoriu cu pârâții Primarul municipiului Cluj - Napoca, Consiliul local al municipiului Cluj - Napoca, Primăria municipiului Cluj - Napoca, Direcția Generală a Finanțelor Publice a Județului Cluj, Regia Autonomă a Distribuției și Exploatării Filmelor R.F. și s-a dispus anularea Dispoziției nr. 1263/2005 și restituirea în natură reclamanților a dreptului de proprietate în cota de 26/60 parte din imobilul situat în Cluj - Napoca, strada Universității, județul Cluj, în privința apartamentelor rămase libere, cu părțile indivize comune aferente, respectiv apartamentele nr.: 1, 7 - 11, 32, 33, 38, 40, 42, 43, 45, 46, 48, 49 și 50 identificate prin raportul de expertiză, iar în cazul în care apartamentele specificate nu corespund acestei cote, să propună despăgubiri.

Au fost respinse restul capetelor de cerere.

Totodată, a fost respinsă cererea de intervenție formulată de intervenienta SC C.B.T. SRL și obligarea pârâtului Primarul Municipiului Cluj-Napoca și intervenientei la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 10.725 lei.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că reclamanții S.C.E.A., S.A.N., S.G.A., S.E.M., au formulat notificarea din 03 august 2001 prin B.E.J. - S.M.R. înregistrată la Primăria Municipiului Cluj-Napoca cu nr. 45974/3/2001 prin care au solicitat restituirea in natură a cotei de 26/60-a parte din imobilul situat in Cluj-Napoca, strada Universității, județul Cluj. Această notificare a fost redactată prin avocat E.K.O., care a avut mandat de reprezentare, pentru notificare la Legea nr. 10/2001, însă primarul a considerat că mandatul dat de reclamanți a fost unul general fără a se indica imobilul și fără a se da împuternicire pentru și în numele revendicatorului.

Prin Dispoziția nr. 1263 din 23 mai 2005 a Primarului Municipiului Cluj-Napoca s-a respins această notificare, deoarece notificarea nu ar îndeplini condițiile prevăzute de art. 21 din Legea nr. 10/2001, nu emană de la persoanele îndreptățite și nu există delegație sau procură specială de reprezentare.

Instanța de fond a considerat însă că în conformitate cu prevederile art. 21 din Legea nr. 10/2001, persoana care se consideră îndreptățită va notifica persoana juridică deținătoare a imobilului, nefiind specificat faptul că notificarea nu ar putea fi făcută prin avocat iar în cazul de față, tocmai datorită faptului că reclamanții au avut domicilii diferite au înțeles să apeleze la serviciile unui avocat și prin urmare nu se poate considera că reclamanții nu ar fi revendicat acest imobil prin îndeplinirea condiției mai sus arătate.

Pe de altă parte, există o diferență între lipsa calității de persoană îndreptățită și lipsa calității de reprezentant al persoanei îndreptățite, noțiuni care în dispoziția atacată se confundă.

Potrivit Hotărârii nr. 61 din 22 iulie 1999 a Comisiei județene pentru aplicarea Legii nr. 112/1995 Cluj în conformitate cu sentința civilă nr. 7891/1997 a Judecătoriei Cluj-Napoca s-a considerat că S.C.A.E. are vocație succesorală după coproprietarul tabular S.I. și s-a hotărât acordarea de despăgubiri pentru cota de 11/60-a parte din imobilul situat în Cluj-Napoca, strada Universității, înscris în CF.

Imobilul situat în strada Universității, a fost înscris inițial în C.F. individuală Cluj-Napoca, fiind compus din 42 de apartamente, cu părți indivize comune înscrise în C.F. Cluj și a aparținut: soției lui L.I., născut S.B. în cotă de 8/60-a parte, L.G., în cotă de 1/60 parte, văduva lui L.I., născut S.B. în cotă de 1/60 parte, soția lui F.T. născut S.J. in cotă de 10/60 parte, S.I. în cotă de 10/60 parte, S.R. cota de 10/60-a parte, S.L. cota de 10/60-a parte, S.E. în cotă de 15/50 parte, S.T. în cota de 5/60 parte.

O serie de apartamente din acest imobil au făcut obiectul unor contracte de vânzare-cumpărare, respectiv apartamentele 15, 23, 29 și 36 au devenit P. lui S.I., S.L., S.E., S.T., precum și a altor persoane, respectiv soția lui B.Z., născută B.I., L.L., G.T. și G.D.V.

Ulterior, în baza Decretului nr. 92/1950 apartamentele nr. 1-14, 16-22, 24-28, 37-42 și părțile indivize comune aferente au trecut în P. statului.

În prezent, apartamentele fac parte din imobilul situat în Cluj-Napoca, strada Universității, au format în mare parte obiectul unor contracte de vânzare-cumpărare, în baza Legii nr. 112/1995, precum și a unor alte acte normative anterioare, respectiv apartamentele nr. 12, 13, 14,15, 16, 17, 18,19, 20, 21, 22, 24, 25, 27, 28, 29, 30, 31, 34, 35, 36, 37, 39, 41, 47, iar apartamentele nr. 1, 7-11, 32, 33, 38, 40, 42, 43, 45, 46, 48, 49 și 50 face obiectul unor contracte de închiriere către intervenienta în interes propriu, precum și alte persoane fizice și juridice. Apartamentul nr. 6 este în posesia Regiei Autonome a Distribuției și Exploatarea Filmului Romania Film, în acesta funcționând Cinematograful A.

În ce privește solicitarea reclamanților de a beneficia de restituirea în natură a întregului imobil s-a reținut că antecesorii reclamanților au deținut cota de 26/60 parte, cotă pentru care s-a și formulat notificarea nr. 1189/2000.

Este real faptul că potrivit art. 4 alin. (4) din Legea nr. 10/2001, de cota moștenitorilor care nu au urmat procedura prevăzută la Cap. III profită ceilalți moștenitori ai persoanei îndreptățite care au depus în termen cererea de restituire însă reclamanții nu au demonstrat faptul că sunt moștenitorii persoanelor înscrise ca proprietari în cartea funciară pentru diferența de cotă până la întreg din dreptul de P. asupra imobilului în litigiu. Astfel, actele depuse atât la Primarul Municipiului Cluj-Napoca ce fac obiectul dosarului intern din Legea nr. 10/2001 cât și celelalte acte depuse în cursul judecății nu atestă că reclamanții ar avea dreptul la restituirea sau propunerea de despăgubiri în ce privește întregul imobil situat în strada Universității.

În conformitate cu art. 26 din Legea nr. 10/2001, tribunalul a apreciat că Primarul Municipiului Cluj-Napoca prin dispoziția atacată a încălcat prevederile art. 3, 4, 21 și 25, și ca urmare a anulat Dispoziția nr. 1263/2005, considerând că reclamanții sunt îndreptățiți la restituirea cotei de 26/60 parte din imobilul situat în Cluj-Napoca, strada Universității, a dispus restituirea în natura privitor la această cotă în privința apartamentelor rămase libere, cu părțile indivize comune aferente, respectiv apartamentele: 1, 7-11, 32, 33, 38, 40, 42 43, 45, 46, 48, 49 și 50 identificate prin raportul de expertiză, iar în cazul îi care apartamentele specificate nu corespund acestei cote, să propună despăgubiri.

Chiar dacă instanța poate dispune restituirea în natură a imobilului despăgubirile în cazul în care reclamanții urmează să le primească vor fi stabilite în condițiile Titlului VII din Legea nr. 247/2005, iar evaluarea stabilită prin decizie de Comisia centrală pentru stabilirea despăgubirilor va putea atacată la Curtea de Apel.

În ceea ce privește restul apartamentelor acestea au făcut obiectul unor contracte de vânzare-cumpărare, care au fost intabulate în favoarea unor terțe persoane în cartea funciară, persoane care nu au fost chemate în judecată și fără a fi pus în discuție titlul lor juridic, apartamentele nu pot face obiectul restituirii în natură.

Restul capetelor de cerere au fost respinse pe considerentul că în urma restituirii și a efectuării unei documentații cadastrale, reclamanții vor urma să-și intabuleze dreptul de proprietate fără ca instanța să dispună in acest sen conform prevederilor art. 48 din Legea nr. 7/1996 și pe motivul că reclamanții sunt îndreptățiți doar la cota de 26/60 parte.

Cererea de intervenție formulată în conformitate cu art. 52 C. proc. civ., a fost respinsă pentru că intervenientul nu a invocat un drept de proprietate asupra spațiului pe care îl deține cu titlu de chirie, iar eventualitatea cumpărării spațiului în condițiile în care reclamanților le-ar fi respinsă cererea de restituire în baza Legii nr. 550/2002, nu poate fi invocată în cadrul unui proces întemeiat pe prevederile Legii nr. 10/2001.

Potrivit art. 274 C. proc. civ., instanța a obligat pârâtul Primarul Municipiului Cluj-Napoca și intervenientul la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 10.725 lei, reprezentând cota din onorariu de expert, apreciat ca datorat raportat la modalitatea de admitere a acțiunii.

La data de 04 februarie 2009, reclamanții S.C.E.A. și S.A.N., au formulat o cerere de completare a dispozitivului sentinței civile nr. 514 din 09 octombrie 2008, cu privire la solicitarea formulată de reclamanți de restituire în natură a apartamentului nr. 6, situat în Cluj-Napoca, strada Universității, județul Cluj, înscris inițial în C.F. Cluj, în favoarea antecesorilor reclamanților, în prezent înscris în CF cât și în CF Cluj, aflat în P. Statului Român și în administrarea Regiei Autonome a Distribuției și Exploatării Filmelor R.F., în care funcționează cinematograful „Arta”; solicitarea formulată de reclamanți pentru restituirea în natură a mansardei imobilului situat în Cluj-Napoca, strada Universității, județul Cluj, menționată inițial în C.F. Cluj, în prezent menționată în C.F. Cluj; solicitarea privitoare la excepția lipsei calității procesuale pasive a Primăriei municipiului Cluj-Napoca și a Consiliului local al municipiului Cluj-Napoca, formulată de pârâtul Primarul municipiului Cluj-Napoca.

La data de 18 martie 2009 intervenienta SC C.B.T. SRL a formulat o cerere de aderare la cererea de completare a dispozitivului sentinței civile nr. 514 din 09 octombrie 2008.

Prin sentința civilă nr. 271 din 30 aprilie 2009, pronunțată de Tribunalul Cluj, s-a admis în parte cererea de completare a dispozitivului sentinței civile nr. 514 din 09 octombrie 2008 și, în consecință a fost completat dispozitivul sentinței, în sensul că s-a dispus restituirea în natură către reclamanți și a apartamentului nr. 6 și a mansardei, mai puțin a coridorului, spălătoriei și WC-ului care constituie părți indivize comune, conform C.F. col. nr. Cluj și a apartamentului nr. 48, 49 și 50 care au fost deja restituite prin sentința menționată, din același imobil, situat în municipiul Cluj-Napoca, strada Universității, în aceleași condiții stabilite prin dispozitivul sentinței completate.

S-a respins cererea de aderare la cererea de completare a dispozitivului formulată de către intervenienta SC C.B.T. SRL ca inadmisibilă.

Pentru a pronunța această soluție, tribunalul a reținut că atât în cererea introductivă care a făcut inițial obiectul Dosarului civil nr. 6694/2005 al Tribunalului Cluj, cât și în precizarea de acțiune realizată în Dosarul civil nr. 2850/117/2007 al aceleiași instanțe (fila 24, Vol. I dosar), reclamanții au solicitat restituirea în natură a întregului imobil situat în municipiul Cluj - Napoca, strada Universității, județul Cluj.

De altfel, și în cuprinsul concluziilor scrise, având în vedere concluziile raportului de expertiză tehnică efectuat în cauză de către expert A.G., reclamanții au solicitat restituirea în natură a tuturor apartamentelor libere, inclusiv a apartamentului nr. 6, în condițiile statuate prin Decizia nr. 20 din 19 martie 2007 a Secțiilor Unite ale Înaltei Curți de Casație și Justiție de către Regia Autonomă a Distribuției și Exploatării Filmelor R.F. și a sediului imobilului, cu suprafața de 1.239 m.p. (fila 186 Dosar nr. 2850/117/2007, Vol. II).

Cu toate acestea, deși tribunalul a făcut referire în motivarea sentinței a cărei completare s-a cerut la faptul că cea mai mare parte a apartamentelor au făcut obiectul unor contracte de vânzare - cumpărare în temeiul Legii nr. 112/1995 și a altor acte normative în vigoare, respectiv apartamentele nr. 12 - 22, 24 - 25, 27 - 31, 34 - 37, 39, 41 și 47, iar apartamentele nr. 1, 7 - 11, 32 - 3, 38, 40, 42 - 43, 45 - 46, 48, 50 fac obiectul unor contracte de închiriere, apartamentul nr. 6 fiind în posesia Regiei Autonome a Distribuției și Exploatării Filmelor R.F., în aceasta funcționând cinematograful „Arta”, a dispus restituirea în natură a apartamentelor rămase libere, conform raportului de expertiză efectuat în cauză, fără a face vreo mențiune în ceea ce privește apartamentul nr. 6 și respectiv mansarda imobilului.

Într-adevăr, în dispozitiv apare mențiunea de respingere a restului capetelor de cerere, dar din motivarea sentinței rezultă că aceasta vizează petitele de radiere și întabulare în cartea funciară și cele privind restituirea întregului imobil, și nu doar în cotă de 26/60 parte.

Drept urmare, tribunalul a apreciat că sunt incidente prevederile art. 2812 C. proc. civ., și a dispus completarea dispozitivului sentinței prin pronunțarea asupra pretențiilor reclamanților privind apartamentul nr. 6 și mansarda imobilului.

Împotriva acestei hotărâri au declarat apel pârâții Regia Autonomă a Distribuției și Exploatării Filmelor R.F., Primarul Municipiului Cluj - Napoca și Consiliul local al Municipiului Cluj - Napoca, Direcția Generală a Finanțelor Publice a județului Cluj, și reclamanții S.C.E.A. și S.A.N., pârâtul Primarul Municipiului Cluj - Napoca, Primăria Municipiului Cluj - Napoca.

Astfel prin decizia civilă nr. 64 din 12 martie 2010 a Curții de Apel Cluj s-a respins apelul pârâților Regia Autonomă a Distribuției și Exploatării Filmelor R.F., Primarul Municipiului Cluj-Napoca și Consiliul local al Municipiului Cluj - Napoca.

S-a admis în tot apelul pârâtei Direcția Generală a Finanțelor Publice a Județului Cluj și în parte apelurile declarate de reclamanții S.C.E.A. și S.A.N. și pârâtul Primarul Municipiului Cluj - Napoca, împotriva sentinței civile nr. 514 din 19 octombrie 2008 a Tribunalului Cluj - Dosar nr. 2850/1A/2008.

S-a admis în tot apelul declarat de pârâta Direcția Generală a Finanțelor Publice a Județului Cluj și în parte apelul declarat de Primăria Municipiului Cluj - Napoca împotriva sentinței civile nr. 271 din 30 aprilie 2009 a Tribunalului Cluj pronunțată în Dosarul civil nr. 2850/117/2007 și în consecință:

- s-a schimbat în parte sentința civilă nr. 514 din 9 octombrie 2008 a Tribunalului Cluj, s-a schimbat în parte și sentința civilă nr. 271 din 30 aprilie 2009 în sensul că:

- s-a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei Primăria Municipiului Cluj - Napoca.

- s-a admis excepția lipsei capacității procesuale de folosință a pârâtei Primăria Municipiului Cluj — Napoca, și respins acțiunea și cererea de completare a dispozitivului față de această pârâtă ca fiind formulată față de o persoană fără capacitate procesuală de folosință.

- s-a respins acțiunea și cererea de completare a dispozitivului față de pârâta Direcția Generală a Finanțelor Publice a Județului Cluj, ca urmare a admiterii excepției lipsei calității procesuale pasive. De asemenea s-a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Consiliul Local al Municipiului Cluj - Napoca și s-a admis excepția tardivității formulării plângerii de către reclamanții S.G.A. și S.T., acesta din urmă decedat în cursul procesului, moștenitor fiind S.E.M. și s-a respins ca tardivă acțiunea formulată de reclamanții S.G.A. și S.T., acesta din urmă decedat în cursul procesului moștenitor fiind S.E.M.

S-a admis astfel acțiunea formulată și precizată de reclamanții S.C.E.A. și S.A.N. în contradictoriu cu pârâții Primarul Municipiului Cluj - Napoca, Consiliul Local al Municipiului Cluj - Napoca și Regia Autonomă a Distribuției și Exploatării Filmelor, R.F. și ca atare s-a anulat în parte Dispoziția nr. 1263/2005 doar în ceea ce îi privește pe reclamanții S.C.E.A. și S.A.N.

S-a menținut Dispoziția nr. 1263/2005 în ce îi privește pe reclamanții S.G.A. și S.T., acesta din urmă decedat în cursul procesului, moștenitor fiind S.E.M. și ca atare s-a dispus restituirea în natură către reclamanții S.C.E.A. și S.A.N. în cotă de 39/80 parte a următoarelor apartamente:

Apartamentul nr. 1 înscris în CF Cluj-Napoca cu suprafața utilă de 165,26 m.p. cu pic de 3,20/100, înscrise în CF, la subsol, parter și mezanin, cofetăria T. compus din: sală cofetărie, preparare, birou, vestiar, WC - uri, duș, sală cofetărie, depozit, oficiu, nișă, sală, scară, două depozite Vitadulci, care în fapt are suprafața de 268,36 m.p., cota de 62/1353 m.p. teren și cota de 4,55/100.

Apartamentul 6 înscris în CF Cluj - Napoca cu suprafața utilă de 401,88 m.p. cu pic de 7,79/100, înscrise în CF., la subsol, parter și mezanin, pentru cinematograf compus din: sală de spectacole, ecran, depozit, 6 wc-uri, 2 antreuri - wc, cameră, 2 vestiare, 2 antreuri, hol, casierie, birou, cabine de proiecție, boxă pivniță, care în fapt are cota de 93/1353 m.p. teren și cota de 6/81/100 din pic înscrise în CF.

Apartamentul nr. 7-11 înscris în CF Cluj - Napoca cu suprafața utilă de 75 m.p. cu pic de 1,45/100, înscrise în CF, la parter, Biblioteca U.J.C.M., compus din: wc care în fapt se compune din 1 sală de lectură, 1 wc, are cota de 17/1353 m.p. teren și cota de 1,27/100 din pic înscrise în CF.

Apartamentul nr. 38 înscris în CF Cluj - Napoca cu suprafața utilă de 117,38 m.p. cu pic de 2,28/100, înscrise în CF, la etajul IV, compus din: 4 camere, 1 bucătărie, cămară alimente, baie, wc, antreu, box pivniță, care în fapt are cota de 27/1353 m.p. teren și cota de 1,99/100 din pic înscrise în CF.

Apartamentul nr. 40 înscris în CF Cluj - Napoca cu suprafața utilă de 96,18 m.p. cu pic de 1,87/100, înscrise în CF, la etajul IV, compus din: 4 camere, 1 bucătărie, 1 cămară alimente, baie, wc, antreu, boxă pivniță, care în fapt are cota de 22/1353 m.p. teren și cota de 1,63/100 din pic înscrise în CF.

Apartamentul nr. 42 înscris în CF Cluj - Napoca cu suprafața utilă de 505,28 m.p. cu teren în cotă de 22,05/1353 parte și cu pic de 9,80/100, înscrise în CF, la subsol, Clubul V., compus din: sală spectacole, scena, 2 depozite, 6 sasuri, 4 wc, antreu, scară, casa scării, 2 holuri, garderobă, magazie, sală de lectură, sală de ședință, director, care în fapt are cota de 116/1353 m.p. teren și cota de 8,57/100 din pic înscrise în CF.

Apartamentul nr. 43 înscris în CF Cluj - Napoca cu suprafața utilă de 15,07 m.p., cu pic de 0,29/100, înscrise în CF, la subsol, compus din: depozit alimentară, care în fapt are cota de 4/1353 m.p. teren și cota de 0,26/100 din pic înscrise în CF.

Apartamentul nr. 46 înscris în CF Cluj - Napoca cu suprafața utilă de 6,78 m.p., cu pic de 0,13/100, înscrise în cf, col , la etajul III, compus din: 1 cameră, care în fapt are cota de 2/1353 m.p. teren și cota de 0,12/100 din pic înscrise în CF.

Apartamentul nr. 48 înscris în CF Cluj - Napoca cu suprafața utilă de 9,94 m.p., cu pic de 0,19/100, înscrise în CF, la mansardă, compus din: 1 cameră, care în fapt are cota de 3/1353 m.p. teren și cota de 0,17/100 din pic înscrise în CF.

Apartamentul nr. 49 înscris în CF Cluj - Napoca cu suprafața utilă de 23,49 m.p., cu pic de 0,46/100, înscrise în CF, col , la mansardă, compus din: 1 cameră, 1 bucătărie, 1 cămară alimente, care în fapt are cota de 6/1353 m.p. teren și cota de 0,40/100 din pic înscrise în CF.

Apartamentul nr. 50 înscris în CF Cluj - Napoca cu suprafața utilă de 36,24 m.p., cu pic de 0,70/100, înscrise în CF, la mansardă, compus din: 1 cameră, 1 bucătărie, 1 cămară, care în fapt are cota de 8/1353 m.p. teren și cota de 0,62/100 din pic înscrise în CF.

Apartamentul nr. 51 înscris în CF Cluj - Napoca cu suprafața utilă de 16,06 m.p., cu pic de 0,31/100, înscrise în CF, la mansardă, compus din: 1 cameră, care în fapt se compune din pod (mansardă) și are suprafața de 763 m.p., cota de 175/1353 m.p. teren și cota de 12,94/100 din pic înscrise în CF.

S-a stabilit că pentru partea din fostul imobil înscris în CF Cluj - Napoca, construcțiile, boxele și terenul ce nu se poate restitui în natură reclamanților, mai puțin pentru cota de 1/2 din apartamentul 15, 23, 29 și 36 cu terenul aferent, li se cuvin despăgubiri bănești în sumă de 28.598.390,14 lei sau 7.804.262,2 euro echivalent în lei la data plății, care se cuvin reclamanților S.C.E.A. în cotă de 41/80 parte, iar lui S.A.N. în cotă de 39/80 parte, alegerea monezii revenind reclamanților.

Au fost obligați reclamanții să mențină afectațiunea de cinematograf a apartamentului 6 înscris în CF Cluj - Napoca pe o perioadă de 5 ani, începând cu data pronunțării prezentei decizii.

Instanța de apel a dispus radierea dreptului de proprietate și a dreptului de administrare al vechilor proprietari Statul Român, Consiliul local al Municipiului Cluj - Napoca, Regia Autonomă de Difuzare și Exploatare a Filmelor R.F. Direcția Teritorială Cluj, regia Autonomă a Distribuției și Exploatării Filmelor, R.F., înscris asupra:

- apartamentului nr. 1 înscris în CF Cluj - Napoca cu suprafața utilă de 165,26 m.p. cu p ic de 3,20/100, înscrise în CF;

- apartamentului nr 6 înscris în CF Cluj - Napoca, cu suprafața utilă de 401,88 m.p. cu pic de 7,79/100, înscrise în cf col;

- apartamentelor nr 7-11 înscris în CF Cluj - Napoca cu suprafața utilă de 75 m.p. cu pic de 1,45/100, înscrise în CF;

- apartamentului nr 38 - înscris în CF Cluj - Napoca cu suprafața utilă de 117,38 m.p. cu pic de 2,28/100 înscrise în CF, la etajul IV;

- apartamentului nr 40 înscris în CF Cluj - Napoca cu suprafața utilă de 96,18 m.p. cu pic de 1,87/100, înscrise în CF, la etajul IV;

- .apartamentului nr. 42 înscris în CF Cluj - Napoca cu suprafața utilă de 505,28 m.p. cu teren în cotă de 22,05/1353 parte și cu pic de 9,80/100, înscrise în CF, la subsol, Clubul V.;

- apartamentului nr 43 înscris în CF Cluj - Napoca cu suprafața utilă de 15,07 m.p., cu pic de 0,29/100, înscrise în CF, la subsol;

- apartamentului nr 46 înscris în cf Cluj - Napoca cu suprafața utilă de 6,78 m.p., cu pic de 11 0,13/100, înscrise în CF, la etajul III;

- apartamentului nr 48 înscris în CF Cluj - Napoca cu suprafața utilă de 9,94 m.p., cu pic de 0,19/100, înscrise în CF, la mansardă;

- apartamentului nr 49 înscris în CF Cluj - Napoca cu suprafața utilă de 23,49 m.p., cu pic de 0,46/100, înscrise în CF, la mansardă;

- apartamentului nr 50 înscris în CF Cluj - Napoca cu suprafața utilă de 36,24 m.p., cu pic de 0,70/100, înscrise în CF, la mansardă;

- apartamentului nr 51 înscris în CF Cluj - Napoca cu suprafața utilă de 16,06 m.p., cu pic de 0,31/100, înscrise în CF, la mansardă;

S-a dispus întabularea în CF a dreptului de proprietate al reclamanților S.C.E.A. în cotă de 41/80 parte, iar lui S.A.N. în cotă de 39/80 parte asupra acestora, înscris în CF Cluj - Napoca, cu titlul de moștenire și restituire în temeiul Legii nr. 10/2001.

Au fost menținute restul dispozițiilor sentințelor nr. 514 din 9 octombrie 2008 a Tribunalului Cluj și nr. 271 din 30 aprilie 2009 a Tribunalului Cluj pronunțate în Dosar nr. 2850/117/2007, în ce privește restituirea în natură a apartamentelor și a mansardei (mai puțin a apartamentelor înstrăinate pentru care se acordă despăgubiri), respingerea cererii de intervenție, acordarea cheltuielilor de judecată, respingerea cererii de aderare la cererea de completare a dispozitivului.

A fost obligată pârâta Regia Autonomă a Distribuției și Exploatării Filmelor, R.F. să plătească reclamanților S.C.E.A. și S.A.N. suma de 1.916,35 lei și de asemenea au fost obligați pârâții Primarul Municipiului Cluj - Napoca și Consiliul Local al Municipiului Cluj - Napoca să plătească în solidar reclamanților S.C.E.A. și S.A.N. suma de 11.932,4 lei.

Pentru a pronunța această hotărâre au fost reținute următoarele considerente:

Prin acțiunea inițială formulată la data de 05 septembrie 2005 reclamanții S.C.E.A., S.A.N., S.G.A. și S.T. au solicitat anularea dispoziției nr. 1263 din 23 noiembrie 2005, restituirea în natură a întregului imobil înscris în CF, iar pentru apartamentele înstrăinate acordarea de despăgubiri.

Reclamanții S.G.A. și S.T. și-au ales domiciliul în Cluj-Napoca, str. Moților.

Proprietari în CF a localității Cluj-Napoca, potrivit copiei in extenso și a extrasului CF (fila 7 și urm. și 122 și urm. Dosar nr. 6694/2005), sunt:

S.B. (B.) căsătorită L.I., fiica lui S.D. și S.K., sub B 1, pentru cota de 8/60 parte, poziția 1.1 din arborele genealogic (fila 367 vol. II Dosar apel nr. 2850/117/2007) și moștenitoare a lui L.G., proprietar tabular sub B 2, conform înscrierii de sub B 10, pentru cota de 1/60 parte, poziția 1.1.1 din arborele genealogic.

L.A.(A.) fiul lui S.B. (B.), proprietar sub B 3, pentru cota de 1/60 parte, poziția 1.1.2 din arborele genealogic

S.I. (J.) căsătorită F., fiica lui S.D. și S.K., proprietar sub B 4 pentru cota de 10/60 parte, poziția 1.6 din arborele genealogic.

S.I. (J.), fiul lui S.D. și S.K., proprietar sub B 5 pentru cota de 10/60 parte, poziția 1.3 din arborele genealogic.

S.R.(R.), fiul lui S.D. și S.K., proprietar sub B 6 pentru cota de 10/60 parte, poziția 1.4 din arborele genealogic.

S.L. (L.), fiul lui S.D. și S.K., proprietar sub B 7 pentru cota de 10/60 parte, poziția 1.5 din arborele genealogic.

S.E. (I.), fiul lui S.M. și S.A., proprietar sub B 8 pentru cota de 5/60 parte, poziția 1.2.1. din arborele genealogic.

S.T. (T.), reclamant, fiul lui S.M. și S.A., proprietar sub B 9 pentru cota de 5/60 parte, poziția 1.2.2. din arborele genealogic.

Apartamentele nr. 15 și nr. 36 au fost înstrăinate la 8 decembrie 1948 potrivit încheierii CF din 22 ianuarie 1949 de sub B 11 din CF Cluj-Napoca și transcrise în CF Cluj-Napoca în favoarea proprietarilor de sub B 4, 7, 8, 9 și a cumpărătoarei soția lui B.Z. născută B.I.

Apartamentul nr. 29 a fost înstrăinat la 3 decembrie 1949 potrivit încheierii CF din 8 decembrie 1949 de sub B 12 din CF Cluj-Napoca și transcris în CF Cluj-Napoca în favoarea proprietarilor de sub B 4, 7, 8, 9 și a cumpărătoarei L.L.

Apartamentul nr. 23 a fost înstrăinat la 27 decembrie 1949 potrivit încheierii CF din 28 decembrie 1949 de sub B 13 din CF Cluj-Napoca și transcris în CF Cluj-Napoca în favoarea proprietarilor de sub B 4, 7, 8, 9 și a cumpărătorilor G.X.T. și G.D.V.

Apartamentul nr. 1 a fost preluat în anul 1950 de către Statul Român potrivit încheierii CF din 28 aprilie 1950 de sub B 15 și transcris în CF.

Apartamentele nr. 2-14, nr. 16-22, nr. 24-28, nr. 30-35, nr. 37-42 și părțile lor indivize comune din CF au fost preluate în baza Decretului nr. 92/1950 de către Statul Român, potrivit încheierii CF din 7 octombrie 1959 de sub B 17.

Sub B 19 prin încheierea CF din 8 februarie 1994 imobilul de sub A+6, ap. 6, un local de cinema, a fost transcris în CF Cluj-Napoca în favoarea Statului Român și în administrarea operativă a R.A.D.E.F. - R.F. - Direcția Teritorială Cluj.

Prin decizia nr. 190 din 09 septembrie 1959 (fila 97 vol. I Dosar nr. 2850/117/2007 al Curții de Apel Cluj) imobilul înscris în CF, apartamentele cu nr. 1-42 a fost preluat de către Statul Român, în temeiul Decretului nr. 92/1950, de la S.B. căsătorită L.I. în cotă de 9/60 parte, L.G. în cotă de 1/60 parte, S.I. (J.) căsătorită F., în cotă de 10/60 parte, S.I. în cotă de 10/60 parte, S.R. în cotă de 10/60 parte, S.L. în cotă de 10/60 parte, S.E. în cotă de 5/60 parte, S.T. în cotă de 5/60 parte, B.Z. nasc. B.I. asupra cotei de 1/60 din apartamentele nr. 15 și 36, L.L. asupra cotei de 1/60 parte din apartamentul nr. 29, G.X.T. și G.D.V. asupra cotei de 1/60 parte din apartamentul nr. 23.

Potrivit art. 24 din Legea nr. 10/2001 „în absența unor probe contrare, existența și, după caz, întinderea dreptului de proprietate, se prezumă a fi cea recunoscută în actul normativ sau de autoritate prin care s-a dispus măsura preluării abuzive sau s-a pus în executare măsura preluării abuzive. în aplicarea prevederilor alin. (1) și în absența unor probe contrare, persoana individualizată în actul normativ sau de autoritate prin care s-a dispus sau, după caz, s-a pus în executare măsura preluării abuzive este presupusă că deține imobilul sub nume de proprietar.”

Față de aceste dispoziții se prezumă că preluarea s-a făcut de la proprietarii menționați în actul de preluare, prin urmare obiect al prezentului dosar îl face imobilul înscris în CF, apartamentele cu nr. 1-42, mai puțin cota de 1/60 parte din apartamentele nr. 15, 23, 29 și 36.

Cu privire la cotele de 1/60 parte din apartamentele nr. 15, 23, 29 și 36, faptul că acestea au fost înstrăinate rezultă și din cărțile funciare unde s-au înscris acestea.

Astfel, din CF (fila 265 vol. I Dosar nr. 2850/117/2007 al Curții de Apel Cluj) rezultă că din apartamentul nr. 23 a fost înstrăinată cota de 30/60 ce a aparținut proprietarilor CF de sub B 1, 2, 4, 5, 9, S.B., L.G., S.I., S.R., S.T., la 27 decembrie 1949 potrivit încheierii CF din 28 decembrie 1949 fiind adus din cf Cluj-Napoca în favoarea cumpărătorilor G.X.T. și G.D.V., iar cota de 30/60 parte a rămas înscrisă în CF pe numele lui S.I.A., S.L., S.E. și S.T.

Această din urmă cotă a fost preluată de către Statul Român prin Decizia nr. 3086/190/IV/09 septembrie 1959, dreptul de proprietate al Statului fiind înscris în CF la 4 ianuarie 1962.

Ulterior cota preluată de către Statul Român a fost înstrăinată către G.X.T. și G.D.V. iar dreptul de proprietate al acestora a fost înscris în cf sub B 15, 16 la 2 aprilie 1998.

Ap. 29 a fost înstrăinat la 3 decembrie 1949 potrivit încheierii cf 4145 din 8 decembrie 1949 de sub B 12 din cf Cluj-Napoca și transcris în cf 11714 Cluj-Napoca (fila 287 vol. I Dosar nr. 2850/117/2007 al Curții de Apel Cluj) în favoarea lui S.I.A., S.L., S.E. și S.T. în cotă de 30/60 parte și a cumpărătoarei L.L. în cotă de 30/60 parte.

Cota de 30/60 parte ce a aparținut lui S.I.A., S.L., S.E. și S.T. a fost preluată de către Statul Român în temeiul Decretului nr. 92/1950, dreptul de proprietate al statului fiind înscris în CF sub B 6, 7 la 7 octombrie 1959.

Ulterior cota preluată de către Statul Român a fost înstrăinată către B.E.L. și B.M., iar dreptul de proprietate al acestora a fost înscris în CF sub B 8, 9 la 18 noiembrie 1974.

Apartamentele nr. 15 și 36 au fost înstrăinate la 8 decembrie 1948 potrivit încheierii CF din 22 ianuarie 1949 de sub B 11 din CF Cluj-Napoca și transcrise în CF Cluj-Napoca în favoarea lui S.I.A., S.L., S.E. și S.T., în cotă de 30/60 parte și a cumpărătoarei soția lui B.Z. născută B.I. în cotă de 30/60 parte (fila 401 vol. II Dosar nr. 2850/117/2007 al Curții de Apel Cluj).

Cota de 30/60 parte ce a aparținut lui S.I., S.L., S.E. și S.T. a fost preluată de către Statul Român în temeiul Decretului nr. 92/1950, dreptul de proprietate al Statului fiind înscris în CF sub B 11, 12 la 7 octombrie 1959.

În CF a fost înscris apartamentul nr. 36 în favoarea lui B.Z. în cotă de 30/60 parte și B.P. în cotă de 30/60 parte la data de 13 iulie 1967, imobilul fiind adus din CF (fila 302 vol. I Dosar nr. 2850/117/2007 al Curții de Apel Cluj), imobil ce nu a fost preluat de către Stat, după cum rezultă din înscrierile din CF.

Reclamanții S.C.E.A., S.A.N., S.G.A., S.T., au formulat notificarea nr. 1199 din 03 august 2001 prin B.E.J. - S.M.R. înregistrată la Primăria Municipiului Cluj-Napoca cu nr. 45974/3/2001 (fila 28 Dosar nr. 6694/2005) prin care au solicitat restituirea în natură a cotei de 26/60-a parte din imobilul situat în Cluj-Napoca, strada Universității, județul Cluj. Această notificare a fost redactată prin avocat E.K.O., care a avut mandat de reprezentare, pentru notificare la Legea nr. 10/2001, iar reclamanții S.G.A. și S.T. și-au ales domiciliul în Cluj-Napoca str. Moților.

Prin Dispoziția nr. 1263 din 23 mai 2005 a Primarului Municipiului Cluj-Napoca (fila 41 Dosar nr. 6694/2005) s-a respins această notificare deoarece notificarea nu ar îndeplini condițiile prevăzute de art. 21 din Legea nr. 10/2001, nu emană de la persoanele îndreptățite și nu există delegație sau procură specială de reprezentare.

Dispoziția a fost comunicată pentru toți reclamanții la data de 27 mai 2005 la adresa Cluj-Napoca str. Moților (fila 27 Dosar nr. 6694/2005), aleasă doar de către reclamanții S.G.A. și S.T. ca și domiciliu pentru comunicarea actelor.

Reclamanții și-au precizat acțiunea ca fiind introdusă împotriva Primăriei municipiului Cluj-Napoca (fila 35 și 66 Dosar nr. 6694/2005).

Acțiunea reclamanților a fost respinsă ca tardivă prin sentința civilă nr. 319 din 16 martie 2006 pronunțată în Dosar nr. 6694/2005 al Tribunalului Cluj.

Împotriva acestei sentințe au declarat apel reclamanții S.C.E.A., S.A.N., S.G.A. și S.T., apel ce a fost admis prin Decizia civilă nr. 168/ A din 24 mai 2006 a Curții de Apel Cluj pronunțată în Dosar nr. 2394/33/2006, cauza fiind trimisă spre rejudecare la aceeași instanță, cu motivarea că reclamanții S.C.E.A. și S.A.N. și-au indicat domiciliul din București, iar reclamanții S.G.A. și S.T. și-au ales domiciliul în Cluj-Napoca, str. Moților, Dispoziția nr. 1263 din 23 mai 2005 a Primarului Municipiului Cluj-Napoca fiind comunicată pentru toți patru reclamanții la adresa din Cluj-Napoca, str. Moților și nu la domiciliul pe care l-au indicat.

Recursul împotriva deciziei civile nr. 168/ A din 24 mai 2006 a Curții de Apel Cluj a fost respins prin decizia civilă nr. 10078 din data de 7 decembrie 2006 a Înaltei Curți de Casație și Justiție pronunțată în Dosar nr. 2394/33/2006.

Verificând acest aspect, al comunicării dispoziției nr. 1263 din 23 mai 2005 a Primarului Municipiului Cluj-Napoca, instanța a constatat că aceasta a fost comunicată pentru toți patru reclamanții la adresa din Cluj-Napoca, str. Moților și nu la domiciliul pe care l-au indicat fiecare, anume pentru reclamanții S.C.E.A. și S.A.N. la domiciliul din București și doar pentru reclamanții S.G.A. și S.T. și-au ales domiciliul în Cluj-Napoca, str. Moților.

În raport de domiciliul pe care și l-au indicat reclamanții instanța a reținut, cum de altfel s-a constat cu putere de lucru judecat prin decizia civilă nr. 68/ A din 24 mai 2006 a Curții de Apel Cluj, că această dispoziție a fost regulat comunicată la data de 27 mai 2005 la adresa Cluj-Napoca str. Moților (fila 27 Dosar nr. 6694/2005), doar către reclamanții S.G.A. și S.T., care și-au ales acest domiciliu pentru comunicarea actelor.

Prin urmare, dispoziția nr. 1263 din 23 mai 2005 fiind comunicată la data de 7 mai 2005 cu reclamanții S.G.A. și S.T. reiese că în raport de această dată formularea plângerii doar la data de 05 septembrie 2005 de către acești reclamanți apare ca tardivă, peste termenul de 30 de zile, termen operativ prevăzut de art. 26 alin. (3) din Legea nr. 10/2001.

Tot în raport de această comunicare instanța de apel a constatat că reclamanților S.C.E.A. și S.A.N. nu li s-a comunicat dispoziția nr. 1263 din 23 mai 2005 la adresa pe care și-au indicat-o în București, prin urmare plângerea lor este considerată ca fiind formulată în termen.

Prin încheierea din data de 04 decembrie (fila 325 vol. I Dosar nr. 850/117/2007 al Curții de Apel Cluj) instanța a pus în vedere reclamanților să facă dovada calității de moștenitor a reclamanților după toți proprietarii de CF de la care s-a preluat imobilul.

Reclamanții au depus o adeverință emisă de Academia Română (fila 338 vol. II Dosar nr. 2850/117/2007 al Curții de Apel Cluj) din care rezultă că renumelor T., L. și I. din limba română le corespund în limba maghiară T., L. și J., pentru numele A. din limba maghiară corespunde în limba română numele A., numele B. în limba maghiară este un diminutiv al numelui B., iar numele M. provine de la numele M. care prin ortografiere în limba română devine M.

Antecesorii comuni ai proprietarilor CF se susține că sunt S.D., care ar fi același cu S.(S. sau S.) D. născut la data e 20 noiembrie 1855 poziția 1 din arborele genealogic (fila 32-34 și 42 vol. Dosar nr. 2850/117/2007 al Curții de Apel Cluj) căsătorit cu K. sau L.S. în 1876, poziția 1 din arborele genealogic, încuviințându-se de către Ministerul de Interne schimbarea numelui în „S.” (fila 35 vol. I și fila 69 vol. II Dosar nr. 2850/117/2007 al Curții de Apel Cluj), S.L. fiind aceeași cu S.L. (fila 42 vol. I Dosar nr. 2850/117/2007 al Curții de Apel Cluj).

Proprietarul CF S.I. este fiul lui S.D. și S.D., este născut la 23 decembrie 1884, a decedat la 18 ianuarie 1966 (fila 42 și 60 vol. I Dosar nr. 2850/117/2007 al Curții de Apel Cluj) și a avut o soră, S.E., poziția 1.3 din arborele genealogic, născută la 24 iulie 1894 și decedată la 7 septembrie 1981, fiica lui S. și M. (fila 59 Dosar nr. 6694/2005) poziția 1 din arborele genealogic, Ministerul de Interne a probat schimbarea numelui în „S.” prin ordinul Ministerului Maghiar de Interne nr. 30760/V.

Moștenitori ai lui S.I., proprietar sub B 5 pentru cota de 10/60 parte, sunt S.C.E.A. poziția 1.3.2 din arborele genealogic și S.A.N., poziția 1.3.2.2 din arborele genealogic, aceștia fiind soția și respectiv fiul lui S.G., poziția 1.3.2 din arborele genealogic, decedat la 21 august 1993, potrivit certificatului de moștenitor din 21 februarie 1994 emis de Notariatul de Stat Sector 2 în Dosar nr. 2958/1993 (fila 56 Dosar nr. 6694/2005) acesta din urmă fiind fiul proprietarului cf S.I. și al lui S.I.E., după cum rezultă din certificatul de naștere, căsătorie și din cel de deces (fila 58 și 158 Dosar nr. 6694/2005).

Prin urmare după S.I., proprietar sub B 5 pentru cota de 10/60 parte, S.C.E.A. moștenește ca și după soțul său potrivit certificatului de moștenitor nr. 375/21 februarie 1994 emis de Notariatul de Stat Sector 2 în Dosar nr. 2958/1993 (fila 56 Dosar nr. 6694/2005) cota de 10/60 și este rudă în gradul I ca și soțul său cu proprietarul cf, care era fiu, iar S.A.N. moștenește 10/60 ca și după tatăl său potrivit aceluiași certificat de moștenitor, și este rudă în gradul II cu proprietarul CF, ca nepot de fiu.

S.M., fiul lui S.D. și S.K., căsătorit cu V.V. a decedat la data de 14 octombrie 1941, poziția 1.2 din arborele genealogic (fila 44 vol. I Dosar nr. 2850/117/2007 al Curții de Apel Cluj).

Reclamantul S.T., proprietar CF sub B 9 în cotă de 5/60 parte născut la 30 martie 1916 poziția 1.2.2 din arborele genealogic, proprietar de CF sub B 9 în CF Cluj-Napoca, fiul lui S.M. și W.V.A.V., a decedat la data de 20 septembrie 2003, (fila 46 vol. I Dosar nr. 2850/117/2007 al Curții de Apel Cluj) moștenitor fiind S.E.M., fiică (fila 40 și 45 Dosar nr. 2850/117/2007 vol. I al Tribunalului Cluj și fila 48 vol. I Dosar nr. 2850/117/2007 al Curții de Apel Cluj), cealaltă fiică renunță la drepturile sale de despăgubire privind succesiunea din România (fila 41 Dosar nr. 2850/117/2007 vol. I al Tribunalului Cluj).

Având în vedere că plângerea formulată de S.G.A. și S.T. este tardivă rămână că în privința lor dispoziția de respingere rămâne să producă efecte, iar S.C.E.A. și S.A.N. vor culege și partea acestora de moștenire, în temeiul art. 4 alin. (4) din Legea nr. 10/2001, până la cota de 60/60 parte din imobil, în măsura în care dovedesc că sunt rude în grad succesibil cu proprietarii de CF.

S.C.E.A. este rudă în gradul IV ca și soțul său cu proprietarul cf S.T., cu care era văr primar și îi profită cota de 1/1 după S.T., proprietar CF sub B 9 în cotă de 5/60 parte, iar lui S.A.N. nu îi profită nimic după S.T. dat fiind că este rudă în gradul V cu proprietarul CF, iar potrivit art. 6 din Legea nr. 319/1944 ordinea succesorală a fost restrânsă până la gradul IV inclusiv.

S.R., fiul lui D. și H.H.S.L., născut la 18 mai 1891 a decedat la data de 02 mai 1969, (fila 322 și 85 vol. I Dosar nr. 2850/117/2007 al Curții de Apel Cluj) poziția 1.4 din arborele genealogic.

S.R. este proprietar CF sub B 6 în cotă de 10/60 parte, iar S.C.E.A. este rudă în gradul III ca și soțul său cu proprietarul CF, care era unchiul soțului său și, în temeiul art. 4 alin. (4) din Legea nr. 10/2001, îi profită cota de 1/1 parte după S.R., proprietar cf sub B 6 în cotă de 10/60 parte, iar lui S.A.N. îi profită după S.R., dat fiind că este rudă în gradul IV cu proprietarul CF, cota de 3/4 parte.

S.L.(L.), fiul lui S.S.D. și S.K.L., născut la 22 martie 1887 s-a căsătorit la data de 04 februarie 1919, (fila 87 vol. I și fila 406 vol. II Dosar nr. 2850/117/2007 al Curții de Apel Cluj) poziția 1.5 din arborele genealogic.

S.L. a decedat în vara anului 1944, fiind dus de Gestapo la sediul din Budapesta, potrivit Declarației extrasă din Baza centrală de date a victimelor Holocaustului (fila 386 vol. II Dosar nr. 2850/117/2007 al Curții de Apel Cluj).

Potrivit art. 2 din Legea nr. 50/1948 „Se considera că decesul persoanelor arătate la art. 1 (a celor decedați după 21 iunie 1941, în timpul deportării, a evacuării în masa din localitățile unde-și aveau domiciliul, în timpul cât se aflau în detașamentele exterioare de muncă obligatorie, sau în alte împrejurări excepționale asemănătoare, și fără ca data decesului să fie stabilită cu acte de stare civilă) a avut loc la data de 9 Mai 1945.”

Prin urmare decesul lui S.L. se consideră că a avut loc la data de 9 mai 1945, anterior preluării imobilului de către Statul Român, prin decizia nr. 190 din 09 septembrie 1959.

Decretul-lege nr. 115/1938 a fost pus în aplicare în Transilvania doar prin Legea nr. 241 din 12 iulie 1947 prin care s-au scos din vigoare legile, ordonanțele și regulamentele locale în materie de carte funciară.

Prin urmare la data decesului lui S.L. era în vigoare Codul civil austriac, anume art. 431 C. civ. austriac, care prevedea că „pentru a transfera P. lucrurilor imobiliare, actul de proprietate trebuie să fie transcris în registre publice anume destinate. Această transcriere se numește în tabulare.”

Excepțiile admise, cu rezerve, de practica de la acea vreme cu privire la dobândirea dreptului de proprietate fără intabulare în cf se refereau doar la cazul cumpărării la licitație și a uzucapiunii.

Potrivit art. 819 C. civ. austriac dreptul eredelui trebuia recunoscut de judecătorie iar în urma recunoașterii, potrivit art. 436 C. civ. austriac când trebuie să se transmită P. unui lucru imobiliar în urma unei hotărâri judecătorești sau dării în posesie a unei moșteniri era necesară intabularea.

Cu toate acestea, la data preluării imobilului era în vigoare Decretul-lege nr. 115/1938 care a fost pus în aplicare în Transilvania doar prin Legea nr. 241 din 12 iulie 1947, iar acesta prevedea la art. 26 că drepturile reale se vor dobândi fără înscriere în cartea funciara, din cauză de moarte.

Prin urmare preluarea nu se putea face de la o persoană care nu avea capacitate procesuală de folosință, ci doar de la moștenitorii acestuia, astfel că prin excepție de la dispozițiile art. 24 alin. (1) din Legea nr. 10/2001, da prevede că „în absența unor probe contrare, existența și, după caz, întinderea dreptului de proprietate, se prezumă a fi cea recunoscută în actul normativ sau de autoritate prin care s-a dispus măsura preluării abuzive sau s-a pus în executare măsura preluării abuzive”. Curtea va considera că dreptul de proprietate nu a fost preluat de către Statul Român de la S.L., chiar dacă în actul de preluare este menționat S.L., ci de la moștenitorii lui, în patrimoniul căruia se găsea dreptul de proprietate, chiar fără înscriere în cf, potrivit art. 26 din Decretul-lege nr. 115/1938.

Succesorii lui S.L. sunt în gradul IV de rudenie cu S.C.E.A. și, în temeiul art. 4 alin. (4) din Legea nr. 10/2001, îi profită acesteia cota de 1/1 după S.L., proprietar CF sub B 7 în cotă de 10/60 parte, iar S.A.N. nu îi profită nimic după S.L. dat fiind că este rudă în gradul V cu succesorii proprietarului cf, iar potrivit art. 6 din Legea nr. 319/1944 ordinea succesorală a fost restrânsă până la gradul IV inclusiv.

L.L.B. sau S.B. (fostă S.) născută la 08 noiembrie 1877 este fiica lui D.S.S. și L.S. și a decedat în 21 octombrie 1967, poziția 1.1 din arborele genealogic (fila 42 și 43 vol. I și 340, 372, 409 vol. II Dosar nr. 2850/117/2007 al Curții de Apel Cluj), schimbarea numelui în S. s-a făcut prin Ordinul Ministrului cu nr. 25441/VI emis la 28 februarie 1911.

S.B. era proprietar CF sub B 1 și B 10 în cotă de 9/60 parte, iar S.C.E.A. este rudă în gradul III ca și soțul său cu proprietarul cf, care era mătușa soțului său și, în temeiul art. 4 alin. (4) din Legea nr. 10/2001, îi profită cota de 1/4 parte după S.B. proprietar CF sub B 1 și B 10 în cotă de 9/60 parte, iar lui S.A.N. îi profită după S.B., dat fiind că este rudă în gradul IV cu proprietarul CF, cota de 3/4 parte.

S.I.E. proprietar sub B 8, născut la 19 iulie 1914 este fiul lui S.M. și W.V.A.V. și a decedat în 03 ianuarie 1997, poziția 1.2.1 din arborele genealogic (fila 375 vol. II Dosar nr. 2850/117/2007 al Curții de Apel Cluj).

S.M., fiul lui S.D. și S.K., căsătorit cu V.V. a decedat la data de 14 octombrie 1941, poziția 1.2 din arborele genealogic (fila 44 vol. I Dosar nr. 2850/117/2007 al Curții de Apel Cluj).

S.C.E.A. este rudă în gradul IV ca și soțul său cu proprietarul CF S.I.E., cu care era văr primar și îi profită cota de 1/1 după S.I.E., proprietar cf sub B 8 în cotă de 5/60 parte, iar S.A.N. nu îi profită nimic după S.I.E. dat fiind că este rudă în gradul V cu proprietarul CF, iar potrivit art. 6 din Legea nr. 319/1944 ordinea succesorală a fost restrânsă până la gradul IV inclusiv.

Cu privire la cotele de proprietate ale lui L.G. proprietar sub B2 în cotă de 1/60 parte și S.I. proprietar sub B 4 în cotă de 10/60 parte, sunt de făcut unele precizări.

Art. 4 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 prevede că „De prevederile prezentei legi beneficiază și moștenitorii legali sau testamentari ai persoanelor fizice îndreptățite”.

Apoi, art. 659 C. civ. prevede că „Succesiunile sunt deferite copiilor si descendenților defunctului, ascendenților si rudelor sale colaterale, în ordinea și după regulile mai jos determinate.”

In principiu, dovada legăturii de rudenie, pentru a moșteni, se face în condițiile art. 22 alin. (1) din Decretul nr. 31/1954 prevede că „Starea civilă se dovedește cu actele întocmite sau cu cele înscrise, potrivit legii, în registrele de stare civilă”.

În speță reclamanții nu au reușit să facă dovada că au o legătură de rudenie în condițiile art. 22 alin. (1) din Decretul nr. 31/1954 și că sunt succesori după L.G. proprietar sub B2 în cotă de 1/60 parte și S.I. proprietar sub B 4 în cotă de 10/60 parte.

De principiu acțiunea ar trebui admisă doar în măsura în care reclamanții au reușit să facă dovada că sunt succesori după proprietarii de cf.

Cu toate acestea instanța de apel a constat că reclamanții S.C.E.A. și S.A.N. au calitatea de persoane îndreptățite și cu privire la această cotă de 11/60 parte ce a aparținut lui L.G. și S.I., ținând seama de gradul de rudenie.

Potrivit art. 24 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 „în absența unor probe contrare, existența și, după caz, întinderea dreptului de proprietate, se prezumă a fi cea recunoscută în actul normativ sau de autoritate prin care s-a dispus măsura preluării abuzive sau s-a pus în executare măsura preluării abuzive.”

În decizia de preluare nr. 190 din 09 septembrie 1959 (fila 97 vol. 1 Dosar nr. 2850/117/2007 al Curții de Apel Cluj) se menționează că dintr-o inadvertență figurează ca proprietari „frații S.” deoarece în realitate proprietari tabulari au fost „Frații S. și copii acestora, în total 8 persoane și alte 4 persoane diferite/ vezi specificarea pe verso”.

Pe verso-ul actului sunt menționați „S.B. căsătorită L.I. în cotă de 9/60 parte, L.G. în cotă de 1/60 parte, S.I. (J.) căsătorită F., în cotă de 10/60 parte, S.I. în cotă de 10/60 parte, S.R. în cotă de 10/60 parte, S.L. în cotă de 10/60 parte, S.E. în cotă de 5/60 parte, S.T. în cotă de 5/60 parte, apoi B.Z. nasc. B.I. asupra cotei de 1/1 din apartamentele nr. 15 și 36, L.L. asupra cotei de 1/1 parte din apartamentul nr. 29, G.X.T. și G.D.V. asupra cotei de 1/1 parte din apartamentul nr. 23.”

Particula „apoi” face distincția între „Frații S. și copii acestora, în total 8 persoane și alte 4 persoane diferite”.

Din acest înscris rezultă că S.B. căsătorită L.I., L.G., S.I. (J.) căsătorită F., S.I., S.R., S.L., S.E. și S.T. sunt frați, respectiv copii ai acestora.

Dacă textul art. 24 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 permite a se face dovada dreptului de proprietate prin chiar actul de preluare, atunci este permis și mai puțin, anume de a face dovada prin același act a calității de persoană îndreptățită, respectiv a gradului de rudenie.

Or, dacă în actul de preluare se menționează că acele persoane sunt frați iar reclamanții au făcut dovada că sunt succesori după o parte din frați atunci se prezumă că reclamanții sunt moștenitori și ai celorlalte persoane care sunt frați cu cei despre care reclamanții au făcut dovada legăturii de rudenie și au calitatea de persoane îndreptățite după toate persoanele menționate ca fiind frați sau succesorii acestora în actul de preluare.

Mai mult, într-un certificat de căsătorie (fila 405 vol. II Dosar nr. 2850/117/2007 al Curții de Apel Cluj) se menționează căsătoria lui S.J., este adevărat fără să se indice părinții ei, iar într-un act emis de către fosta Securitate se menționează că „S.I. are o soră I.” (fila 100 vol. I Dosar nr. 2850/117/2007 al Curții de Apel Cluj).

L.G. poziția 1.1.1 din arborele genealogic este proprietar sub B2 în cotă de 1/60 parte și este fiul lui S.B.

S.B. poziția 1.1 din arborele genealogic, este fiica lui S.D. și S.K.

S.C.E.A. este rudă în gradul IV ca și soțul său cu proprietarul cf L.G., cu care era văr primar și îi profită cota de 1/1 după L.G., proprietar cf sub B 2 în cotă de 1/60 parte, iar S.A.N. nu îi profită nimic după L.G. dat fiind că este rudă în gradul V cu proprietarul CF, iar potrivit art. 6 din Legea nr. 319/1944 ordinea succesorală a fost restrânsă până la gradul IV inclusiv.

S.I. proprietar sub B 4 în cotă de 10/60 parte a decedat în Elveția în 1967 (fila 69 vol. I Dosar nr. 2850/117/2007 al Curții de Apel Cluj) este fiica lui D.S. și L.S., poziția 1.6 din arborele genealogic.

S.C.E.A. este rudă în gradul III ca și soțul său cu proprietarul cf, care era mătușa soțului său și, în temeiul art. 4 alin. (4) din Legea nr. 10/2001, îi profită cota de 1/4 parte după S.I. proprietar cf sub B 4 în cotă de 10/60 parte, iar lui S.A.N. îi profită după S.I., dat fiind că este rudă în gradul IV cu proprietarul CF, cota de 1/4 parte.

Cu privire la cotele ce revin fiecărui reclamant, art. 4 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 prevede că „în cazul în care restituirea este cerută de mai multe persoane îndreptățite coproprietare ale bunului imobil solicitat, dreptul de proprietate se constată sau se stabilește în cote-părți ideale, potrivit dreptului comun”, iar potrivit art. 1 lit. a) din Legea nr. 319/1944 soțul supraviețuitor atunci când vine la succesiune cu copii legitimi, indiferent de numărul acestora, moștenește o pătrime, prin urmare copii moștenesc restul de trei pătrimi.

Potrivit certificatului de moștenitor nr. 375/21 februarie 1994 emis de Notariatul de Stat Sector 2 în Dosar nr. 2958/1993 (fila 56 Dosar nr. 6694/2005) după S.G., prin intermediul căruia reclamanții vin la moștenirea proprietarilor de carte funciară, S.C.E.A. moștenește cota de 1/4 ca și soț supraviețuitor, iar S.A.N., ca și fiu, moștenește 3/4.

În concluzie, revin reclamanților următoarele cote:

După S.I., din cota de 10/60 parte, S.C.E.A. moștenește cota de VA iar S.A.N. moștenește 3/4,- după S.R., din cotă de 10/60 parte, după S.B. din cotă de 9/60 parte, după S.I. din cotă de 10/60 parte, lui S.C.E.A. îi profită cota de 1/4 parte, iar lui S.A.N. îi profită cota de 3/4 parte.

După S.I., din cota 5/60 parte, după S.T., din cotă de 5/60 parte, după S.L. din cotă de 10/60 parte, după L.G., din cota de 1/60 parte, lui S.C.E.A. îi profită cota de 1/1 deci, în total, din cota de 39/60 parte S.C.E.A. are cota de 10/60 parte, adică 39/240, iar S.A.N. are cota de 3/4 parte, adică 117/240, iar din cota de 21/60 sau 84/240 parte lui S.C.E.A. îi profită cota de 1/1.

Adunând, S.Q.E.A. are cota de 123/240 iar S.A.N. are 117/240, apoi simplificând, S.C.E.A. are cota de 41/80 iar S.A.N. are 39/80, din întregul imobil ce se va restitui, în natură sau în echivalent.

Din contractele de vânzare-cumpărare încheiate în temeiul Legii nr. 112/1995 depuse la dosar reiese că au fost înstrăinate următoarele apartamente: nr. 2, 12, 13, 14,15, 16, 17, 18, 19, 20, 22, 24, 25, 27, 28, 29, 30, 31, 34, 35, 36, 37, 41, 44.

Din aceste contracte și din cărțile funciare reiese că la unele apartamente s-a greșit nr. top., la altele nr. de apartament, unele nr. de apartament se dublează fiind situate la etaje diferite, sau nu se indică etajul, unele au fost vândute mai multor proprietari.

La dosar s-a depus și documentația ce a stat la baza reapartamentării imobilului (fila 202 și urm. Dosar nr. 2850/117/2007 vol. I al Tribunalului Cluj).

La mansardă sunt înscrise 4 apartamente, casa scării, ascensor, coridor exterior, potrivit expertizei (fila 267 Dosar nr. 2850/117/2007 vol. I al Tribunalului Cluj).

Apartamentele au părțile indivize comune înscrise în CF. Cluj-Napoca (fila 294 Dosar nr. 2850/117/2007 vol. I al Tribunalului Cluj), printre părțile indivize comune fiind menționate și planșeele, acoperișul, iar la mansardă se indică p.i.c. ca fiind coridor, spălătorie, WC.

Apartamentul nr. 6, Cinema Arta, și ap. de la mansardă cu nr. 48-51 sunt înscrise în CF Cluj-Napoca (fila 296 Dosar nr. 2850/117/2007 vol. I al Tribunalului Cluj) iar apartamentul nr. 6 este înscris și în CF Cluj-Napoca (fila 230 vol. I Dosar nr. 2850/117/2007 al Curții de Apel Cluj) ca fiind P. Statului Român și în administrarea operativă directă a Regiei Autonome de Difuzare și Exploatare a Filmelor R.F. Direcția Teritorială Cluj.

În cauză s-a efectuat o expertiză tehnică judiciară de către expert A.G., care a stabilit că imobilul are următoarea compunere: construcții – 5.896,09 m.p. (incluzând și podul de 763 m.p.); boxe pivniță - 76,13 m.p.; teren - 1353 m.p. (fila 189 vol. I Dosar nr. 2850/117/2007 al Curții de Apel Cluj).

Din suprafața construcțiilor de 5.896,09 m.p. se scade 1/4 din suprafața apartamentelor ce au fost înstrăinate anterior preluării de către stat, anume apartamentele nr. 15, 23, 29 și 36 devenite după renumerotare apartamentele nr. 23, 29, 32 și 36 (fila 191 și 209-213 vol. I Dosar nr. 2850/117/2007 al Curții de Apel Cluj) adică 44,85 + 57,26 + 79 + 48,24 = 229,35 m.p. se scade din suprafața de mai sus a construcțiilor de 5.896,09 m.p. și rezultă o suprafață de 5.666,74 m.p. ce li se cuvine reclamanților din construcții, în opinia expertului.

Instanța de apel a constat că expertul a calculat greșit suprafața rezultată anterior de 5.896,09 m.p., dat fiind că, dacă se însumează suprafața care se propune a se restitui în natură de 2.318,6 m.p. (fila 208 vol. I Dosar nr. 2850/117/2007 al Curții de Apel Cluj) cu suprafața pentru care se propune acordarea de despăgubiri de 3.359,48 m.p. (fila 209 vol. I Dosar nr. 2850/117/2007 al Curții de Apel Cluj) și cu 3/4 din suprafața apartamentelor ce au fost înstrăinate anterior preluării de către stat (fila 191 și 209-213 vol. I Dosar nr. 2850/117/2007 al Curții de Apel Cluj) adică 229,35 m.p., cealaltă cotă de 1/4 din acele apartamente fiind deja cuprinsă în suprafața propusă pentru despăgubiri de 3.359,48 m.p., atunci suprafața totală a construcțiilor este de 5.907,43 m.p. iar nu de 5.896,09 m.p.

Astfel instanța de apel a considerat corecte suprafețele arătate distinct pentru restituirea în natură și pentru acordarea de despăgubiri iar nu suprafața însumată de 5.896,09 m.p., întrucât suprafața însumată este greșită.

Dintre apartamente, sunt libere doar apartamentele în suprafață de 2.318,6 m.p. (fila 208 vol. I Dosar nr. 2850/117/2007 al Curții de Apel Cluj), iar pentru despăgubiri se propune suprafața de 3.359,48 m.p. (fila 209 vol. I Dosar nr. 2850/117/2007 al Curții de Apel Cluj).

Din boxe pivniță - 76,13 m.p., expertul susține greșit că nu s-a restituit reclamanților nimic (fila 191 lit. b) vol. I Dosar nr. 2850/117/2007 al Curții de Apel Cluj) astfel că li s-ar cuveni reclamanților despăgubiri bănești pentru întreaga suprafață de 76,13 m.p., dar instanța de apel a reținut ca acesta opinie este greșită după pentru următoarele aspecte.

Din suprafața de teren de 1.353 m.p. se scade Vi din suprafața de teren atribuită apartamentelor ce au fost înstrăinate anterior preluării de către stat, anume apartamentele nr. 15, 23, 29 și 36 devenite după renumerotare apartamentele nr. 23, 29, 32 și 36 (fila 191 vol. I Dosar nr. 2850/117/2007 al Curții de Apel Cluj) adică 52,50 m.p. teren rezultând suprafața de 1.300,5 m.p. teren ce li se cuvine reclamanților.

Pentru apartamentele ce se restituie în natură reclamanților se atribuie teren în suprafață de 535 m.p. (fila 208 vol. I Dosar nr. 2850/117/2007 al Curții de Apel Cluj) iar pentru diferența până la 1.300,5 m.p., adică pentru suprafața de 765,5 m.p. se acordă despăgubiri bănești.

Pentru construcții expertul a stabilit o valoare de 6.324,97 lei/ mp echivalent la acea dată cu 1.725,99 euro/ mp (fila 189 vol. I Dosar nr. 2850/117/2007 al Curții de Apel Cluj) astfel că pentru suprafața de 3.359,48 m.p. din apartamente care nu se restituie în natură reclamanților li se cuvin despăgubiri bănești în sumă de 21.248.610,2 lei sau 5.798.428,8 euro.

Pentru boxe pivniță expertul a stabilit o valoare de 1.302 lei/ mp echivalent la acea dată cu 355,30 euro/mp (fila 190 vol. I Dosar nr. 2850/117/2007 al Curții de Apel Cluj) astfel că pentru suprafața din boxe pivniță de 76,13 m.p. care nu se restituie în natură expertul a considerat că reclamanților li se cuvin despăgubiri bănești în sumă de 99.121 lei sau 27.049 euro.

Instanța de apel a reținut astfel că din boxe au fost înstrăinate odată cu apartamentele, în condițiile Legii nr. 112/1995 doar suprafața de 72,07 m.p., astfel: 6,68 m.p. pentru ap. 12; 2,70 m.p. pentru ap. 16; 3,75 m.p. pentru ap. 14; 4,00 m.p. pentru ap. 31; 3,70 m.p. pentru ap. 26; 2,25 m.p. pentru ap. 19; 2,55 m.p. pentru ap. 15; 2,73 m.p. pentru ap. 25; 8,20 m.p. pentru ap. 44; 5,00 m.p. pentru ap. 37; 4,50 m.p. pentru ap. 26; 3,91 m.p. pentru ap. 28; 4,13 m.p. pentru ap. 13; 2,62 m.p. pentru ap. 13; 5,00 m.p. pentru ap. 34; 10,35 m.p. pentru ap. 35 (fila 96, 103, 106, 112, 114, 117, 127, 142, 155, 158, 173, 176, vol. I, fila 132, 135 vol. II Dosar nr. 2850/117/2007 al Tribunalului Cluj).

Prin urmare, doar pentru această suprafață de 72,07 m.p. se cuvin reclamanților despăgubiri bănești în sumă de 93.835,14 lei sau 25.606,4 euro, iar diferența de 4,06 m.p. se va restitui în natură, ap. 38 și 40 care se restituie în natură având înscrise în CF și boxă pivniță (fila 207 vol. I Dosar nr. 2850/117/2007 al Curții de Apel Cluj).

Pentru teren expertul a stabilit o valoare de 9.479,49 lei/ mp echivalent la acea dată cu 2.586,84 euro/ mp (fila 190 vol. I Dosar nr. 2850/117/2007 al Curții de Apel Cluj) astfel că pentru suprafața de 765,5 m.p. teren care nu se restituie în natură reclamanților li se cuvin despăgubiri bănești în sumă de 7.256.549,5 lei sau 1.980.226 euro.

Din cele de mai sus rezultă că pentru construcțiile, boxele și terenul ce nu se poate restitui în natură reclamanților li se cuvin despăgubiri bănești în sumă de 28.598.894,85 lei sau 7.804.261,2 euro, care se cuvin reclamanților S.C.E.A. în cotă de 41/80 parte iar lui S.A.N. în cotă de 39/80 parte.

Instanța de apel a mai reținut ca deși expertul face propuneri de rectificare a cf cu privire la suprafață, la părțile indivize comune și la cota parte din teren, la modificarea componenței unor apartamente și de sistare a unei cărți funciare (fila 188 vol. I Dosar nr. 2850/117/2007 al Curții de Apel Cluj), reclamanții nu au formulat astfel de petite, și nici nu puteau dat fiind că doar în expertiza din apel s-au relevat aceste aspecte, iar în apel nu pot fi formulate pentru prima dată astfel de cereri.

Față de aceasta instanța de apel a considerat că propunerile expertului nu pot fi luate in considerare întrucât ceilalți proprietari ai căror cote din părțile indivize comune și din teren ar fi afectate, nu sunt părți în prezenta cauză și prin urmare nu pot face apărări și nici nu le este opozabilă hotărârea, care astfel nu s-ar putea intabula.

Instanța de apel a constatat că restituirea în natură a apartamentelor urmează a se dispune astfel cum acestea există în fapt, iar întabularea lor se va efectua doar așa cum acestea sunt înscrise în CF, altfel fiind imposibilă întabularea, urmând ca pe baza celor constatate de către instanța, (în limitele în care a fost investită) reclamanții să formuleze o acțiune ulterioară prin care să aducă la realitate situația de carte funciară cu starea de fapt.

Astfel, expertul a propus restituirea în natură a următoarelor apartamente:

Apartamentul nr. 1 înscris în CF Cluj-Napoca cu suprafața utilă de 165,26 m.p. cu pic de 3,20/100, înscrise în CF, la subsol, parter și mezanin, cofetăria Tineretului compus din: sală cofetărie, preparare, birou, vestiar, WC-uri, duș, sală cofetărie, depozit, oficiu, nișă, sală, scară, 2 depozite V.

Față de compunerea din cf expertul arată că în fapt suprafața acestui apartament este de 268,36 m.p. și trebuie atribuită cota de 62/ 1.353 m.p. teren și cota de 4,55/100 din pic înscrise în CF.

Expertul mai propune restituirea în natură a ap. 6 înscris în CF Cluj-Napoca cu suprafața utilă de 401,88 m.p. cu pic de 7,79/100, înscrise în CF, la subsol, parter și mezanin, pentru cinematograf compus din: sală de spectacole, ecran, depozit, 6 wc-un, 2 antreuri - wc, cameră, 2 vestiare, 2 antreuri, hol, casierie, birou, cabină proiecție, boxă pivniță.

Față de compunerea din cf expertul arată că trebuie atribuită cota de 93/ 1.353 m.p. teren și cota de 6,81/100 din pic înscrise în CF.

De asemenea expertul arată că ap. 6 este înscris în CF Cluj-Napoca și propune sistarea CF Cluj-Napoca.

Se propune restituirea în natură a apartamentele nr. 7-11 înscris în CF Cluj-Napoca sub cu suprafața utilă de 75 m.p. cu pic de 1,45/100, înscrise în CF, la parter, Biblioteca U.J.C.M., compus din wc.

Față de compunerea din cf expertul arată că ap. se compun din 1 sală de lectură, 1 wc, trebuie atribuită cota de 17/1353 m.p. teren și cota de 1,27/100 din pic înscrise în CF.

Se propune restituirea în natură a apartamentul nr. 38 înscris în CF Cluj-Napoca cu suprafața utilă de 117,38 m.p. cu pic de 2,28/100, înscrise în CF, la etajul IV, compus din: 4 camere, 1 bucătărie, cămară alimente, baie, wc, antreu, boxă pivniță.

Față de compunerea din cf expertul arată că trebuie atribuită cota de 27/1353 m.p. teren și cota de 1,99/100 din pic înscrise în CF.

Se propune restituirea în natură a ap. 40 înscris în CF Cluj-Napoca cu suprafața utilă de 96,18 m.p. cu pic de 1,87/100, înscrise în CF, la etajul IV, compus din: 4 camere, 1 bucătărie, 1 cămară alimente, baie, wc, antreu, boxă pivniță.

Față de compunerea din cf expertul arată că trebuie atribuită cota de 22/1353 m.p. teren și cota de 1,63/100 din pic înscrise în CF.

Se propune restituirea în natură a apartamentul nr. 42 înscris în CF Cluj-Napoca cu suprafața utilă de 505,28 m.p. cu teren în cotă de 22/1353 parte și cu pic de 9,80/100, înscrise în CF, la subsol, Clubul V., compus din: sală spectacole, scena, 2 depozite, 6 sasuri, 4 wc, antreu, scară, casa scării, 2 holuri, garderobă, magazie, sală de lectură, sală de ședință, director.

Față de compunerea din cf expertul arată că trebuie atribuită cota de 116/1353 m.p. teren și cota de 8,57/100 din pic înscrise în CF.

Se propune restituirea în natură a apartamentul nr. 43 înscris în CF Cluj - Napoca cu suprafața utilă de 15,07 m.p., cu pic de 0,29/100, înscrise în CF., la subsol, compus din: depozit alimentară.

Față de compunerea din CF expertul arată că trebuie atribuită cota de 4/1353 m.p. teren și cota de 0,26/100 din pic înscrise în CF.

Se propune restituirea în natură a apartamentul nr. 46 înscris în CF Cluj-Napoca cu suprafața utilă de 6,78 m.p., cu pic de 0,13/100, înscrise în CF, la etajul III, compus din: 1 cameră.

Față de compunerea din cf expertul arată că trebuie atribuită cota de 2/1353 m.p. teren și cota de 0,12/100 din pic înscrise în CF.

Se propune restituirea în natură a apartamentul nr. 48 înscris în CF Cluj-Napoca cu suprafața utilă de 9,94 m.p., cu pic de 0,19/100, înscrise în CF, la mansardă, compus din: 1 cameră.

Față de compunerea din CF expertul arată că trebuie atribuită cota de 3/1.353 m.p. teren și cota de 0,17/100 din pic înscrise în CF.

Se propune restituirea în natură a apartamentul nr. 49 înscris în CF Cluj-Napoca cu suprafața utilă de 23,49 m.p., cu pic de 0,46/ 100, înscrise în CF, la mansardă, compus din: 1 cameră, 1 bucătărie, 1 cămară alimente. Față de compunerea din CF expertul arată că trebuie atribuită cota de 6/ 1.353 m.p. teren și cota de 0,40/100 din pic înscrise în CF.

Se propune restituirea în natură a apartamentul nr. 50 înscris în CF Cluj-Napoca cu suprafața utilă de 36,24 m.p., cu pic de 0,70/100, înscrise în CF, la mansardă, compus din: 1 cameră, 1 bucătărie, 1 cămară.

Față de compunerea din cf expertul arată că trebuie atribuită cota de 8/ 1353 m.p. teren și cota de 0,62/ 100 din pic înscrise în CF.

Se propune restituirea în natură a ap. 51 înscris în cf Cluj-Napoca sub A+41 cu nr. top 504/S/LI cu suprafața utilă de 16,06 m.p., cu pic de 0,31/100, înscrise în CF., la mansardă, compus din: 1 cameră.

Față de compunerea din cf expertul arată că trebuie atribuită cota de 175/ 1.353 m.p. teren și cota de 12/100 din pic înscrise în CF.

Ap. 51a fost desființat acum 30 de ani fiind o cameră construită în pod fără utilități (fila 177 Dosar nr. 2850/117/2007 vol. II al Tribunalului Cluj).

Expertul ține seama că ap. 51 este desființat și adaugă la suprafața acestuia suprafața podului, care devine apartamentul nr. 51, pod în suprafață de 763 m.p., fila 188 apel, și propune ca apartamentul nr. 51 să devină pod.

Cu privire la pod sau mansardă, curtea a avut în vedere prevalenta principiului restituirii în natură, cât și faptul că, deși are o situație oarecum incertă, acesta nu face parte din părțile indivize comune, chiar dacă se susține că fiind spațiul dintre planșeu și acoperiș, care fac parte din părțile indivize comune, atunci și acesta ar fi parte indiviză comună.

Mai trebuie reținut ca și argument că în cartea funciară colectivă unde sunt menționate părțile indivize comune este menționată și mansarda, ca nivel al imobilului, după etajul IV, și că aici sunt înscrise 4 apartamente, casa scării, ascensor, coridor exterior, potrivit expertizei (fila 267 Dosar nr. 2850/117/2007 vol. I al Tribunalului Cluj).

Mansarda este constituită tehnic exact din spațiul dintre planșeul ultimului etaj și acoperiș.

Cât timp în acest spațiu există în CF - 4 apartamente, în fapt doar 3, reiese că nu poate fi și parte indiviză comună și spațiu ocupat de apartamentele de la mansardă.

Mai mult apartamentele au părțile indivize comune înscrise în CF Cluj-Napoca (fila 294 Dosar nr. 2850/117/2007 vol. I al Tribunalului Cluj), printre părțile indivize comune fiind menționate și planșeele, acoperișul, iar la mansardă se indică p.i.c. ca fiind coridor, spălătorie, WC.

Mansarda nu poate să aibă părți indivize comune și să fie la rândul ei parte indiviză comună deoarece ar fi ca și cum parterul sau un etaj ar fi parte indiviză comună.

Expertul A.G. arată că prima instanță a dispus restituirea în natură a ap. 32, 33 și 45 (fila 188 vol. I Dosar nr. 2850/117/2007 al Curții de Apel Cluj) deși acestea au fost înstrăinate în condițiile Legii nr. 112/1995.

Curtea mai reține că și apartamentul nr. 43 a fost înstrăinat.

Într-adevăr din contractele încheiate și din înscrierile în cf reiese că aceste apartamente au fost înstrăinate, astfel: apartamentul nr. 32 etaj III, cumpărător fiind V.L., potrivit contractului de vânzare-cumpărare din 07 ianuarie 1999 înscris în CF, (fila 296, vol. I Dosar nr. 2850/117/2007 al Curții de Apel Cluj), apartament nr. 33 etaj III, cumpărător fiind O.C., potrivit contractului de vânzare-cumpărare din 29 martie 1999, (fila 139, vol. II Dosar nr. 2850/117/2007 al Tribunalului Cluj), apartament nr. 45 cumpărător fiind B.M., potrivit contractului de vânzare-cumpărare din 02 decembrie 1996, (fila 110 vol. II Dosar nr. 2850/117/2007 al Tribunalului Cluj), apartament nr. 43 cumpărător fiind SC R.B.P. SRL, potrivit sentinței civile nr. 5359/C/2002 a Tribunalului Cluj, (fila 228, vol. I Dosar nr. 2850/117/2007 al Curții de Apel Cluj), prin urmare restituirea în natură a acestora nu este posibilă. În rejudecare reclamanții au solicitat introducerea în cauză a pârâtului Regia Autonomă a Distribuției și Exploatării Filmelor, R.F. și arată că solicită restituirea în natură a întregului imobil, mai puțin apartamentele înstrăinate anterior naționalizării, iar pentru apartamentele înstrăinate în temeiul Legii nr. 112/1995 solicită acordarea de măsuri reparatorii în echivalent bănesc (fila 24-26 Dosar nr. 2850/117/2007 vol. I al Tribunalului Cluj).

Cu privire la ap. 6, chiar dacă este deținut de pârâtul Regia Autonomă a Distribuției și Exploatării Filmelor, R.F., având în vedere că acesta a fost introdus în cauză, curtea va admite acțiunea și cu privire la acest apartament chiar dacă acest pârât nu a emis încă decizie de soluționare a notificării pentru acest imobil, văzând și Decizia XX/2007 care statuează că „în aplicarea dispozițiilor art. 26 alin. (3) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, republicată, instanța de judecată este competentă să soluționeze pe fond nu numai contestația formulată împotriva deciziei/dispoziției de respingere a cererilor prin care, s-a solicitat restituirea în natură a imobilelor preluate abuziv ci și notificarea persoanei îndreptățite în cazul refuzului nejustificat al entității deținătoare de a răspunde la notificarea părții interesate.”.

Pârâtul Regia Autonomă a Distribuției și Exploatării Filmelor, R.F. a recunoscut la interogator că a primit de la reclamanți notificare în temeiul Legii nr. 10/2001 (fila 256 Dosar nr. 2850/117/2007 vol. I al Tribunalului Cluj).

Acest lucru rezultă și din actele emise de acest pârât (fila 69 și urm. Dosar nr. 2850/117/2007 vol. I al Tribunalului Cluj), anume că pârâtul a primit notificarea la data de 11 februarie 2002.

Cât privește apartamentul nr. 6, acesta are și în prezent destinația de cinematograf, astfel ca instanța de apel a reținut ca acesta nu se încadrează în categoria imobilelor prevăzute de art. 10 alin. (2) din Legea nr. 10/2001, dat fiind că nu e amenajarea de utilitate publică, acest caracter avându-l doar imobilele ocupate de parcuri, străzi, conducte, cabluri, și altele asemenea.

Potrivit art. 16 din Legea nr. 10/2001 „în situația imobilelor având destinațiile arătate în anexa nr. 2 lit. a) care face parte integrantă din prezenta lege, necesare și afectate exclusiv și nemijlocit activităților de interes public, de învățământ, sănătate, ori social-culturale, foștilor proprietari sau, după caz, moștenitorilor acestora, li se restituie imobilul în proprietate cu obligația de a-i menține afectațiunea pe o perioadă de până la 3 ani, pentru cele arătate la pct. 3 și 4 din anexa nr. 2 lit. a) sau, după caz, de până la 5 ani de la data emiterii deciziei sau a dispoziției, pentru cele arătate la pct. 1 și 2 din anexa nr. 2 lit. a). în acest interval plata cheltuielilor de întreținere aferente imobilului respectiv revine deținătorilor. Proprietarii vor intra în posesia bunurilor imobile restituite în termen de cel mult 5 ani de la redobândirea dreptului de proprietate. în cazul în care proprietarul pune la dispoziție un alt imobil corespunzător, care respectă normele și cerințele legale incidente desfășurării în condiții adecvate a activității prevăzute la alin. (1), utilizatorul este obligat ca, în termen de 90 de zile, să procedeze la eliberarea acestuia.”

Textul face trimitere la anexa 2 din Legea nr. 10/2001, iar aici, la enumerarea care interesează, la lit. a) pct. 4 sunt arătate „Imobile ocupate de instituții culturale (teatre, opere, biblioteci, muzee)”.

Astfel art. 16 face vorbire de imobilele având destinațiile arătate în anexa nr. 2 lit. a) și apoi menționează ca acestea să fie necesare și afectate exclusiv și nemijlocit activităților de interes public, de învățământ, sănătate, ori social-culturale.

Din acest motiv trebuie considerat că enumerarea nu este limitativă ci doar exemplificativă, tehnica legislativă fiind defectuoasă cât timp în același text al art. 16 alin. (1) se face trimitere la o enumerare și imediat se indică scopuri generice de interes public, de învățământ, sănătate, ori social-culturale.

Având în vedere acest criteriu, trebuie constatat că un cinematograf se încadrează în categoria imobilelor necesare și afectate exclusiv și nemijlocit activităților de interes public, social-culturale, 34 fiind un imobil similar cu unul din imobilele ocupate de alte instituții culturale indicate în Anexa 2, teatre, opere, biblioteci, muzee. Acest interes public, social-cultural, și domenialitatea rezultă și din Legea nr. 303/2008, care prevede că „Art. II. - 1. La data intrării în vigoare a prezentei legi, sălile și grădinile de spectacol cinematografic, prevăzute în anexa nr. 1 la O.G. nr. 39/2005 privind cinematografia, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 328/2006, cu modificările și completările ulterioare, aflate în domeniul privat al statului și în administrarea Regiei Autonome de Distribuție și Exploatare a Filmelor R.F., împreună cu terenurile și bunurile mobile aferente, trec în domeniul public al unităților administrativ-teritoriale locale, comunale, orășenești, municipale și al sectoarelor municipiului București, după caz, și în administrarea consiliilor locale respective. 6. Pentru realizarea interesului public general privind accesul la cultură, autoritățile administrației publice locale sunt obligate să asigure, pentru o perioadă de minimum 15 ani, cu periodicitatea necesară, difuzarea de film cinematografic - cu prioritate a acelor producții cinematografice realizate în condițiile O.G. nr. 39/2005, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 328/2006, cu modificările și completările ulterioare, precum și alte activități culturale. 9. Prin derogare de la dispozițiile art. 10 alin. (2) din Legea nr. 213/1998 privind P. publică și regimul juridic al acesteia, cu modificările și completările ulterioare, se interzice autorităților administrației publice locale trecerea imobilelor preluate în baza prezentei legi din domeniul public în domeniul privat al respectivelor autorități administrativ-teritoriale.”

Faptul că nu este enumerată expres și categoria cinematografelor în Anexa 2 a Legii nr. 10/2001, nu înseamnă că acestea nu pot fi încadrate în categoria imobilelor indicate la art. 16 alin. (1) din aceeași lege, anume ca având o destinație necesară și afectată exclusiv și nemijlocit activităților de interes public, social-culturală, fiind similară cu cele enumerate la pct. 4 din anexa sus indicată, imobile ocupate de instituții culturale (teatre, opere, biblioteci, muzee).

Apoi, chiar dacă cinematografele nu sunt indicate expres în Anexa 2 nu înseamnă că nu i se poate menține destinația ca și la celelalte imobile atâta timp cât se încadrează în categoria imobilelor cu aceeași destinație.

Astfel instanța de apel a reținut ca dacă are aceeași destinație și servește exclusiv și nemijlocit activităților de interes public,atunci trebuie să se supună aceluiași regim juridic și să i se mențină destinația ca și la celelalte imobile arătate la art. 16. În aceasta idee s-a mai reținut de către instanța de apel ca este de notorietate, și prin urmare nu mai trebuie produse probe, că dintre cinematografele clujene, Cinema A. este singurul care are ca specific difuzarea cu predilecție a filmelor culturale, de o mai bună calitate, și mai puțin difuzarea filmelor comerciale, de o calitate mai scăzută.

În cauză nu sunt aplicabile dispozițiile art. 11 din Legea nr. 213/1998, invocate de pârâții Consiliul local al municipiului Cluj-Napoca și Primarul municipiului Cluj-Napoca, care prevăd că, „Bunurile din domeniul public sunt inalienabile, insesizabile și imprescriptibile”, astfel că și aceste bunuri pot fi supuse restituirii în natură dat fiind că, pe de o parte, imobilul trebuie să fi intrat în patrimoniul statului cu titlu, iar apoi chiar Legea nr. 10/2001 admite că bunuri aflate în domeniul public pot fi restituite.

Cu privire la apartamentele înstrăinate în temeiul Legii nr. 112/1995 reclamanții au solicitat acordarea de măsuri reparatorii în echivalent bănesc (fila 24-26 Dosar nr. 2850/117/2007 vol. I al Tribunalului Cluj) cerere apreciata de instanța de apel ca fiind întemeiata.

În ceea ce privește despăgubirile bănești acestea constituie una dintre măsurile reparatorii stabilite în art. 26 alin. (1) din Legea nr. 10/2001. Chiar dacă Legea nr. 247/2005 stabilește în Titlul VII modalitatea de stabilire a despăgubirilor, autoritatea competentă care le stabilește, precum și cea care le plătește, tribunalul a apreciat că în baza dispozițiilor art. 20 alin. (2) din Constituția României raportat la art. 1 din Protocolul 1 la C.E.D.O. și art. 6 din C.E.D.O. se încalcă dreptul reclamantei la soluționarea într-un termen rezonabil a cererilor, termen care a început la 60 de zile de la înregistrarea notificărilor, precum și dreptul de proprietate.

Deși prin O.U.G. nr. 81/2007 s-a stabilit că Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților efectuează plăți doar în limita sumei de 500.000 lei, datorită nefuncționării Fondului P. măsura reparatorie stabilită în favoarea reclamanților nu este una efectivă decât prin stabilirea despăgubirilor bănești, astfel încât Tribunalul a apreciată că potrivit practicii C.E.D.O. este necesar ca hotărârea judecătorească să poată fi pusă în executare pentru ca reclamanții să beneficieze efectiv de recunoașterea dreptului de proprietate conform art. 1 din Protocolul I adițional la C.E.D.O.

În acest sens s-a pronunțat C.E.D.O. în cauza Enciu și Lega contra României statuând că „pentru persoanele care nu au posibilitatea de a obține restituirea bunului lor, legea propune să le acorde o despăgubire sub forma unei participații la un organism de plasare de valori mobiliare, organizat sub forma societății pe acțiuni P. În principiu, persoanele care au dreptul de a primi o despăgubire pe această cale vor primi titluri de valoare care vor fi transformate în acțiuni, odată ce P. va fi cotată la bursă.

Astfel instanța de apel a mai reținut ca, la 29 decembrie 2005, P. a fost înscrisă la Registrul Comerțului din București. Pentru ca acțiunile emise de P. să poată face obiectul unei tranzacții pe piața financiară, trebuie mai întâi să fie urmată procedura de aprobare a C.N.V.M. Pe de altă parte, numai după obținerea acestei aprobări de la C.N.V.M. și conversia titlurilor de valoare în acțiuni cotate la bursă persoanele care au fost despăgubite prin astfel de titluri își pot vinde acțiunile în mod legal. Curtea constată că aceste operațiuni, prealabile acordării unei despăgubiri efective, nu au fost finalizate până în prezent.

S-a mai reținut ca P. nu funcționează actualmente într-un mod susceptibil de a duce la acordarea efectivă a unei despăgubiri reclamantei și că nici Legea nr. 10/2001 ține seama de prejudiciul suferit prin absența prelungită a despăgubirii de către persoanele care, ca și reclamanții, s-au văzut în imposibilitatea de a se bucura de bunurile lor restituite în temeiul unei sentințe definitive (a se vedea, mutatis mutandis, Porteanu împotriva României, nr. 4596/03, § 34, din 16 februarie 2006).

Ca urmare, s-a considerat ca blocarea dreptului de proprietate al reclamanților asupra apartamentelor nr. 5 și 5A în cauză, asociată cu absența totală a despăgubirii de aproximativ nouă ani, i-au făcut sa sufere o dificultate disproporționată și excesivă, incompatibilă cu dreptul la respectarea bunurilor garantat de articolul 1 din Protocolul nr. 1.”

În cauza Faimblat, Curtea Europeană a statuat în sensul că, deși Legea nr. 10/2001 le oferă părților interesate atât accesul la o procedură administrativă, cât și, ulterior, la o procedură contencioasă, acest acces rămâne teoretic și iluzoriu, nefiind în prezent în măsură să conducă într-un termen rezonabil la plata unei despăgubiri în favoarea persoanelor pentru care restituirea în natură nu mai este posibilă.

Prin încheierea din data de 10 ianuarie 2008 (fila 56 Dosar nr. 2850/117/2007 vol. I al Tribunalului Cluj) s-a constatat că din eroare a fost citată pârâta Direcția Generală a Finanțelor Publice a Județului Cluj.

Prin încheierea din data de 07 februarie 2008 (fila 88 Dosar nr. 2850/117/2007 vol. I al Tribunalului Cluj) s-a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților Primăria Municipiului Cluj-Napoca și Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca. Reclamanții S.C.E.A. și S.A.N. și-au precizat acțiunea arătând că solicită ca restituirea în natură a imobilului să se facă doar către acești doi reclamanți iar odată cu restituirea în natură s-a solicitat și radierea din cf a actualilor proprietari și întabularea dreptului lor de proprietate pe apartamente (fila 180 Dosar nr. 2850/117/2007 vol. II al Tribunalului Cluj).

Instanța de apel a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Regia Autonomă a Distribuției și Exploatării Filmelor, R.F., (fila 4 dosar apel) dat fiind că nu s-a încheiat încă protocolul prevăzut de art. II pct. 5 din Legea nr. 303/2008 și deocamdată are calitatea de proprietar în cf iar apoi, potrivit art. 21 alin. (5) din Legea nr. 10/2001, „Sub sancțiunea nulității absolute, până la soluționarea procedurilor administrative și, după caz, judiciare, generate de prezenta lege, este interzisă înstrăinarea, concesionarea, locația de gestiune, asocierea în participațiune, ipotecarea, locațiunea, precum și orice închiriere sau subînchiriere în beneficiul unui nou chiriaș, schimbarea destinației, grevarea sub orice formă a bunurilor imobile - terenuri și/ sau construcții notificate potrivit prevederilor prezentei legi”, nefiind posibilă înstrăinarea imobilului și implicit nici lipsirea de calitate procesuală pasivă.

Instanța de apel a respins apelul declarat de pârâta Regia Autonomă a Distribuției și Exploatării Filmelor, R.F., privind modificarea în parte a dispozitivului sentinței nr. 271 din 30 aprilie 2009, în ceea ce privește petitul privind restituirea în natură reclamanților a apartamentului nr. 6 situat în Cluj-Napoca str. Universității, dat fiind că acesta a invocat doar această excepție de mai sus, ce a fost respinsă.

Apelul Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca a fost respins cu privire la sentința civilă nr. 271 din 30 aprilie 2009 a Tribunalului Cluj, pronunțată în Dosar nr. 2850/117/2007 dat fiind că acesta atacă doar această sentință, care dispune completarea dispozitivului și se referă doar la ap. 6 și la mansardă iar nu și la apartamentele înstrăinate, aceste motive de apel ca și celelalte invocate fiind în acest fel străine de pricină, cât timp aceste apartamente înstrăinate au făcut obiectul sentinței civile nr. 514 din 09 octombrie 2008, care nu a fost atacată de acest pârât.

În ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive a Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca s-a reținut ca este nefondata dat fiind că prin Legea nr. 303/2008, „Art. II. - 1. La data intrării în vigoare a prezentei legi, sălile și grădinile de spectacol cinematografic, prevăzute în anexa nr. 1 la O.G. nr. 39/2005 privind cinematografia, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 328/2006, cu modificările și completările ulterioare, aflate în domeniul privat al statului și în administrarea Regiei Autonome de Distribuție și Exploatare a Filmelor R.F., împreună cu terenurile și bunurile mobile aferente, trec în domeniul public al unităților administrativ - teritoriale locale, comunale, orășenești, municipale și al sectoarelor municipiului București, după caz, și în administrarea consiliilor locale respective” chiar dacă prin alin. (5) al aceluiași act normativ se prevede că „Punerea în aplicare a dispozițiilor pct. 1-4 se face pe baza unui protocol încheiat între primarul unității administrativ-teritoriale beneficiare și reprezentantul mandatat de către conducerea Regiei Autonome de Distribuție și Exploatare a Filmelor R.F., în acest scop, în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi. Protocolul încheiat va fi asumat de către consiliile locale respective prin hotărâre.”

Chiar dacă actul normativ a apărut în cursul procesului iar acest pârât a fost introdus în cauză anterior apariției legii,s-a considerat de către instanța de apel, că acest act normativ justifică menținerea în cauză a acestui pârât.

În temeiul art. 1 alin. (2), art. 4, art. 7 alin. (1) din Legea nr. 10/2001, instanța de apel a reținut că pentru partea din fostul imobil înscris în CF Cluj-Napoca, construcțiile, boxele și terenul ce nu se poate restitui în natură reclamanților, mai puțin pentru cota de Vi din ap. 15, 23, 29 și 36 cu terenul aferent, reclamanților li se cuvin despăgubiri bănești în sumă de 28.598.894,85 lei sau 7.804.261,22 euro echivalent în lei la data plății, care se cuvin reclamanților S.C.E.A. în cotă de 41/80 parte, iar lui S.A.N. în cotă de 39/80 parte, alegerea monezii revenind reclamanților, fiind acordată de instanță în temeiul art. 1027 teza II C. civ., dat fiind că aceștia trebuie să se bucure de o reală despăgubire neafectată de fluctuația nefavorabilă a cursului valutar.

În temeiul art. 16 alin. (1) din Legea nr. 10/2001, au fost obligați reclamanții să mențină afectațiunea de cinematograf a ap. 6 înscris în CF Cluj-Napoca pe o perioadă de 5 ani, începând cu data pronunțării prezentei decizii.

Cu privire la cheltuielile de judecata solicitate de reclamanții S.C.E.A. și S.A.N. instanța de apel a reținut ca au justificat efectuarea cheltuielilor de judecată constând în plata onorariului de avocat, în sumă de 176.448 lei, a onorariului pentru expertiza judiciară, în sumă de 2.990 lei, a adresei emisă de Academia Română, în sumă de 40 lei, și a copiilor și extraselor de carte funciară, în sumă de 395 lei.

A mai depus și o chitanță privind efectuarea unei donații către Comunitatea Evreilor din Cluj. Aceasta nu va fi luată în considerare, nefiind o cheltuială efectuată în vederea soluționării cauzei ci o donație făcută, se presupune, voluntar.

Cheltuielile legate de expertiză în sumă de 2.990 lei și cele pentru eliberarea copiilor și extraselor de carte funciară, în sumă de 395 lei, a adresei emisă de Academia Română, în sumă de 40 lei, vor fi acordate în totalitate, proporțional cu partea din imobil deținută de pârâți, având în vedere că acestea au fost necesare pentru lămurirea situației juridice a imobilului, stabilirea despăgubirilor și soluționarea apelului.

Ap. 6 deținut de pârâta Regia Autonomă a Distribuției și Exploatării Filmelor, R.F. are o suprafață de 401,88 m.p. și are atribuit teren în suprafață de 93 m.p., din totalul suprafeței construcției de 5.666,74 m.p. și a terenului în suprafață de 1.300,5 m.p., ce se cuvin reclamanților, deci pârâta deține aproximativ 1/7 din imobil și în această proporție a fost obligat la plata cheltuielilor de judecată iar ceilalți doi pârâți Primarul Municipiului Cluj-Napoca și Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca față de care a fost admisă acțiunea au fost obligați la plata diferenței de 6/7 din cheltuieli, în proporția imobilului deținut pentru care s-a dispus restituirea în natură sau pentru care s-au acordat despăgubiri.

Față de aceasta, din cheltuielile legate de expertiză, pentru eliberarea copiilor și extraselor de carte funciară, și a adresei emisă de Academia Română, în sumă totală de 3.415 lei, pârâta Regia Autonomă a Distribuției și Exploatării Filmelor, R.F. va plăti reclamanților S.C.E.A. și S.A.N. suma de 487,85 lei iar ceilalți pârâți Primarul Municipiului Cluj-Napoca și Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca vor fi obligați să plătească în solidar suma de 3.414,9 lei.

Cum apelurile declarate de reclamanții S.C.E.A. și S.A.N. au fost admise doar în parte, instanța de apel a reținut ca li se cuvin doar cheltuieli de judecată parțiale, în măsura admiterii apelurilor, dat fiind că apelul a fost respins doar pentru excepția lipsei de mandat, excepția lipsei calității procesuale pasive a Primăriei Cluj-Napoca, dat fiind că aceasta nu are capacitate procesuală și pentru spațiul cu altă destinație decât cea de locuință care formează apartamentul nr. 6 și a mansardei, dat fiind că restituirea acestui apartament și a mansardei s-a dispus prin sentința civilă nr. 271 din 30 aprilie 2009 a Tribunalului Cluj de completare a dispozitivului.

S-a mai reținut ca acțiunea formulată și precizată de reclamanții S.C.E.A. și S.A.N. a fost admisă în întregime în contradictoriu cu pârâții Primarul Municipiului Cluj-Napoca, Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca și Regia Autonomă a Distribuției și Exploatării Filmelor, R.F., ca. excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților Regia Autonomă a Distribuției și Exploatării Filmelor, R.F. și Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca a fost respinsă ca și apelul declarat de pârâții Regia Autonomă a Distribuției și Exploatării Filmelor, R.F., Primarul Municipiului Cluj-Napoca și Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca împotriva sentinței civile nr. 271 din 30 aprilie 2009 a Tribunalului Cluj, pronunțată în Dosar nr. 2850/117/2007, si prin urmare în această măsură acești pârâți sunt în culpă procesuală, și pot fi obligați la cheltuieli de judecată față de reclamanți.

Având în vedere că a fost admisă excepția tardivității formulării plângerii de către reclamanții S.G.A. și S.T., respinsă ca tardivă acțiunea formulată de reclamanții S.G.A. și S.T., aceasta ca urmare a apelului reclamanților S.C.E.A. și S.A.N., acestora din urmă li s-ar cuveni cheltuieli de judecată și de la reclamanții S.G.A. și S.T. dar nu s-au solicitat de la aceștia ci doar de la pârâții Regia Autonomă a Distribuției și Exploatării Filmelor, R.F., Primarul Municipiului Cluj-Napoca și Consiliul Local al Municipiului Cluj - Napoca. Prin urmare cheltuielile ce li s-ar cuveni de la reclamanții S.G.A. și S.T. nu vor fi acordate reclamanților S.C.E.A. și S.A.N. și nu vor fi obligați pârâții Regia Autonomă a Distribuției și Exploatării Filmelor, R.F., Primarul Municipiului Cluj-Napoca și Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca să le plătească dat fiind că nu au nici o culpă legată de provocarea și efectuarea acestor cheltuieli.

Având în vedere complexitatea cauzei, faptul că aceasta a implicat un număr mare de contracte, acte de stare civilă și de cărți funciare de analizat, o expertiză complexă, curtea consideră că munca avocatului din prezenta cauza ar fi trebuit să fie deosebit de solicitantă dar cu toate acestea avocatul cauzei nu a lămurit toate aspectele iar fată de aceasta curtea consideră că acesta nu poate solicita întreg onorarul mai ales că acesta este deosebit de mare, prin urmare în temeiul art. 274 alin. (3) C. proc. civ. instanța de apel a dispus reducerea acestuia de la suma de 176.448 lei la suma de 10.000 lei, dat fiind că valoarea de peste 13 milioane de euro a imobilului nu justifică un onorariu crescut ci doar complexitatea cauzei poate constitui un astfel de criteriu, potrivit art. 274 alin. (3) C. proc. civ.

Ținând seama de criteriile de mai sus s-a apreciat de către instanța de apel că reclamanții pot solicita plata cu titlu de cheltuieli de judecată a sumei de 10.000 lei cu titlu de onorariu de avocat, din care pârâta Regia Autonomă a Distribuției și Exploatării Filmelor, R.F. va plăti reclamanților S.C.E.A. și S.A.N. suma de 1.428, 5 lei iar ceilalți pârâți Primarul Municipiului Cluj-Napoca și Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca au fost obligați să plătească în solidar suma de 8.571,5 lei, potrivit criteriului proporționalității arătat mai sus în ce privește împărțirea cheltuielilor potrivit părții din imobil deținută.

La aceste cheltuieli din onorariu avocat se adaugă și cele stabilite mai sus din cheltuielile legate de expertiză, pentru eliberarea copiilor și extraselor de carte funciară, și a adresei emisă de Academia Română.

Instanța de apel a reținut ca din cheltuielile de judecată pârâta Regia Autonomă a Distribuției și Exploatării Filmelor, R.F. va plăti reclamanților S.C.E.A. și S.A.N. suma de 1.916,35 lei iar ceilalți pârâți Primarul Municipiului Cluj-Napoca și Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca în solidar suma de 11.932,4 lei.

Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs reclamanții S.A.N., S.C.E.A. și pârâții Consiliul local Cluj - Napoca și Regia Autonomă a Distribuției și Exploatării Filmelor R.F..

Astfel criticile aduse de recurenți hotărârii instanței de apel vizează nelegalitatea ei sub următoarele aspecte:

Recurentul Consiliul local al Municipiului Cluj - Napoca a criticat hotărârea instanței de apel prin prisma dispozițiilor art. 304 pct. 9 C. proc. civ. sub următoarele aspecte ce vizează incidența excepției lipsei calității și capacității procesuale de folosință.

Astfel se învederează că în ce privește emiterea Dispozițiilor în condițiile Legii nr. 10/2001 competenta o are doar Primarul potrivit art. 21 alin. (4) din Legea nr. 215/2001.

O altă critică vizează faptul că s-a restituit o cotă mai mare din imobil decât li se cuvenea reclamanților.

Același recurent susține că nu are calitatea de persoană îndreptățită la măsuri reparatorii reclamantul S.A.N. care este rudă de gradul V în raport cu proprietarii inițiali ai imobilului din litigiu.

S-a mai susținut că instanța a dispus restituirea apartamentelor libere fără a se verifica valoarea acestora raportat la valoarea cotei ce le revin reclamanților.

O altă critică adusă de același recurent, hotărârea instanței de apel vizează nelegalitatea acordării de drepturi bănești celor doi reclamanți.

În acest sens au fost invocate dispozițiile O.U.G. nr. 81/2007 conform căreia s-a statuat că A.N.R.P. efectuează plăți doar în limita sumei de 500.000 lei ce nu putea fi acordată direct de instanțe, fiind necesară parcurgerea unei proceduri administrative oficiale.

Un alt aspect învederat de recurent vizează faptul că nu s-a stabilit și entitatea în sarcina căreia cade această obligație privind acordarea titlurilor de despăgubiri și nici nu s-a dispus emiterea unei noi dispoziții în temeiul Legii nr. 10/2001.

Or, susține recurentul, competența de evaluare a imobilelor preluate abuziv, revine in exclusivitate Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor,aflată în subordinea Cancelariei Primului Ministru.

Cum, susține recurentul, nu s-au avut în vedere obiecțiunile la expertiza efectuată în cauză, se solicită refacerea expertizei și a calculului cu privire la valoarea despăgubirilor bănești ce urmează a fi acordate reclamanților.

Un alt motiv de recurs vizează nelegalitatea hotărârii instanței de apel în ce privește situația juridică actuală a podului, imobilului din litigiu.

Sub acest aspect se susține că instanța de apel a făcut o greșită interpretare a înscrierilor din CF, inclusiv cu privire la situația podului.

Or, acest pod făcând parte din cotele indivize comune, trebuie să aibă în continuare aceeași situație și natură juridică, de cotă parte indiviză comună, întrucât „mansarda” pe care instanța o restituie în natură este în fapt podul imobilului, respectiv spațiul dintre acoperiș și planșeul etajului superior.

Recurentul mai susține că tot din părțile indivize comune fac parte spălătoria și coridorul de acces,situate de asemenea la etajul V, cu privire la acestea putându-se face doar un partaj de folosință.

Cu privire la restituirea mansardei, același recurent Consiliul local al Municipiului Cluj - Napoca, susține că această problemă a fost soluționată prin sentința civila nr. 514/2008, nefiind necesară nici completarea dispozitivului ei,cum în mod nelegal s-a dispus prin sentința civilă nr. 271/2008.

Aceleași critici prin prisma dispozițiilor art. 304 pct. 9 C. proc. civ., au fost aduse hotărârii instanței de apel și de către pârâtul Primarul Municipiului Cluj - Napoca, prin motivele de recurs depuse la dosar.

Pârâta R.A.D.E.F. R.F. a criticat hotărârea instanței de apel prin prisma acelorași dispoziții ale art. 304 pct. 9 C. proc. civ. sub următoarele aspecte de nelegalitate.

Această recurentă a susținut că având în vedere noul cadru legislativ creat prin modificarea Legii nr. 303/2008, a fost invocată excepția lipsei calității procesuale pasive a R.A.D.E.F. R.F. ce nu mai are calitatea de unitate deținătoare conform Legii nr. 10/2001.

Astfel recurenta susține că apartamentul 6, ce face obiect al revendicării (respectiv cinematograful A.) a trecut în domeniul public al unității administrativ teritoriale locale.

Or, susține recurenta în această situație obligarea ei la restituirea către reclamanți a apartamentului nr. 6 înscris în CF Cluj - Napoca cu suprafața utilă de 401,88 m.p., înscrise în CF la subsol, parter și mezanin pentru cinematograf compus din sală de spectacole, ecran, depozit, 6 wc-uri, 2 antreuri - wc cameră, 2 vestiare, 2 antreuri hol, cameră, birou, cabină de proiecție, boxă, pivniță care în fapt are cota de 931353 m.p. și cotă din porțiunile indivize comune înscrise în CF colectivă , nu își va putea găsi aplicabilitate în fapt niciodată.

Aceeași recurenta, susține ca este incidență excepția lipsei calității sale procesuale pasive, motiv pentru care solicita admiterea recursului în temeiul art. 304 pct. 9 C. proc. civ.

Reclamanții S.C.E.A. și S.A.N. au criticat hotărârea instanței de apel pentru nelegalitate sub următoarele aspecte legate de înlăturarea dispoziției privind obligarea lor la menținerea afectațiunii speciale cu privire la apartamentul nr. 6 - Cinematograful A.

O altă critică vizează neacordarea integrala a cheltuielilor de judecata privind onorariul avocațial.

Astfel,reclamanții susțin că instanța de apel a făcut o greșită interpretare și aplicare a legii în ce privesc dispozițiile art. 16 din Legea nr. 10/2001 și a anexei nr. 2 din același act normativ, si ca interpretarea instanței de apel în sensul că Cinematograful A. se încadrează în categoria imobilelor necesare și afectate exclusiv și nemijlocit, activităților de interes public, social, cultural fiind un imobil similar ca nivel cu imobilele ocupate de alte instituții culturale indicate în anexa nr. 2 și anume, teatre, opere, biblioteci, muzee, este în opinia reclamanților o interpretare analogică, extinsă a dispozițiilor legale.

Ca atare susțin reclamanții această interpretare prin analogie a instanței de apel,are la bază o opinie proprie, personală, fără suport juridic.

Or, susțin reclamanții, în prezent Cinematograful A. difuzează filme pur comerciale și nu găzduiește evenimente culturale, motiv pentru care nu sunt îndeplinite cerințele art. 16 din Legea nr. 10/2001 privind condiția afectațiunii imobilului în mod exclusiv și nemijlocit activităților de interes public, ori social cultural.

Sub aspectul duratei afectațiunii de cinci ani, în opinia reclamanților, această durată este excesivă, iar instanța putea eventual să dispună afectațiunea pe o perioadă mai mică, întrucât menținerea afectațiunii imobilului pe o perioadă de cinci ani,( susțin recurenții,) reprezintă practic o „amânare” a restituirii imobilului reprezentând apartamentul nr. 6, motiv pentru care se impune în opinia reclamanților asigurarea unui just echilibru între cerințele interesului general al comunității și interesul particular al lor, în condițiile în care au fost lipsiți de proprietățile lor din anul 1959 data preluării abuzive.

Critica legată de acordarea și obligarea pârâtului la plata întregului onorariu avocațial este susținută prin greșita aplicare a dispozițiilor art. 274 C. proc. civ. și art. 132 din Statutul profesiei de avocat.

În această idee, se învederează faptul că munca avocatului nu se limitează la pledoaria din fața instanței ci ea presupune obținerea tuturor documentelor pe care și-a întemeiat pretențiile precum și multitudinea actelor de stare civilă care să probeze calitatea reclamanților de moștenitori ai proprietarilor tabulari.

Cum apelul lor a fost admis aproape în totalitate, susțin reclamanții, se impunea și acordarea tuturor cheltuielilor de judecată, respectiv a întregului onorariu avocațial.

Examinând hotărârea atacată prin prisma motivelor de recurs, a dispozițiilor art. 304 pct. 9 C. proc. civ., Înalta Curte reține că recursurile sunt nefondate pentru următoarele aspecte:

În ce privește critica legată de lipsa calității de succesor și respectiv de persoană îndreptățită la măsuri reparatorii a reclamantului S.A.N. sunt de reținut următoarele aspecte:

Din extrasul de CF Cluj Napoca filele 7 si respectiv 122 din Dosar nr 6694/2005, rezulta ca proprietari tabulari ai imobilului din litigiu au fost:

- S.B. sub B 1 ( fiica lui S.D. si S.K.) cu cota de 8/60 parte si moștenitoare a lui L.G., proprietar de sub B 2 pentru cota de 1/60 parte;

- sub B3 apare proprietar tabular L.A.(A.) fiul lui S.B. (B.) proprietar cu cota de 10/60 parte;

- sub B4 este menționat ca proprietar tabular S.I.(J.) căsătorita F., fiica lui S.D. si K.;

- sub B5 figurează proprietar tabular S.(I.)I. fiul lui S.D. si K. cu cota de 10/60 parte;

- sub B6 este menționat în același CF, ca proprietar tabular S.R. (R.) tot fiul lui S.D. si C. cu cota de 10/60 parte;

- iar sub B 7 este înscris S.L.(L.) fiul lui S.D. si S.K. cu cota de 10/60 parte iar sub B8 a fost înscris ca proprietar tabular S.E.(I.) fiul lui S.M. si S.A. cu cota de 5/60 parte. Instanța de apel a examinat astfel calitatea reclamanților de persoane îndreptățite la masuri reparatorii prin prisma gradului de rudenie a acestora cu proprietarii de carte funciara, a principiilor devoluțiunii succesorale, dar si in raport cu dispozițiile art. 22 alin. (1) din Decretul 31/1954, art. 659 și 671 C. civ., art. 6 din Legea nr. 319/1944 si respectiv art. 4 alin. (1) din Legea 10/2001.

Astfel, fata de actele de stare civilă existente la dosar, de certificatul de moștenitor din 21 februarie 1994 emis de Notariatul de Stat Sectorul 2 București (fila 56 din Dosarul nr. 6694/2005), instanța de apel a analizat calitatea de succesori ai reclamanților,prin raportare la gradul de rudenie al acestora cu proprietarii tabulari susmenționați.

Din aceasta perspectiva și a principiului proximității gradului de rudenie al reclamantului S.A.N., cu proprietarii tabularii, instanța de apel a dat eficienta dispozițiilor art. 659 C. civ., art. 6 din Legea 319/1944 si art. 4 din Legea 10/2001

Astfel potrivit art. 6 din Legea nr. 319/1944 ordinea succesorala a fost stabilita până la gradul IV de rudenie inclusiv, situație pe care instanța a avut-o in vedere atunci când a analizat gradul de rudenie al reclamantului S.A.N. in raport cu fiecare proprietar tabular, reținând astfel ca acesta intr-adevăr nu are nici vocație succesorala si nici calitate de persoana îndreptățită la masuri reparatorii, doar după proprietarii de CF - S.T., S.L., S.I.E., L.G., dat fiind faptul ca respectiv si de parte indiviza comună, întrucât așa cum rezulta din înscrierile de CF aceasta mansarda - pod are ca părți indivize comune - coridorul, spălătoria si WC, fiind configurata ca nivel al imobilului, si nu ca parte indiviza comuna.

În ce privința criticilor aduse hotărârii instanței de apel de către reclamanți, sunt de reținut următoarele:

Menținerea afectațiunii de cinematograf a apartamentului nr. 6 înscris în CF Cluj - Napoca pe o perioadă de cinci ani, se impune prin prisma dispozițiilor art. 16 alin. (1) din Legea nr. 10/2001.

Potrivit dispozițiilor art. 16 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 republicată, imobilele ce au destinația arătată la anexa 2 lit. a) necesare și afectate exclusiv și nemijlocit activităților de interes public, de învățământ, sănătate ori social - culturale, se restituie foștilor proprietari cu obligația de a-i menține afectațiunea pe o perioadă de până la cinci ani pentru cele arătate la pct. 1, 2 și 4 din anexa nr. 2 lit. a).

Cum,cinematograful se circumscrie noțiunii de unitate social culturală, instanța de apel a dat eficiență dispozițiilor art. 16 alin. (1) și anexei 2 lit. a) la Legea nr. 10/2001, nefiind astfel fondată critica recurenților reclamanți legată de menținerea afectațiunii apartamentului 6 pe o durată de cinci ani.

În ce privește critica reclamanților legată de neacordarea în totalitate a cheltuielilor de judecată solicitate ce vizau și onorariul avocațial inclus în totalul cheltuielilor de judecată solicitate, și aceasta este nefondată față de dispozițiile art. 274 alin. (3) C. proc. civ., de admiterea doar în parte a apelurilor declarate de reclamanți.

Art. 274 alin. (3) C. proc. civ., care permite instanței să mărească sau să micșoreze onorariile avocațiale, ori de câte ori constată că sunt nepotrivit de mici sau de mari față de valoare pricinii sau de munca îndeplinită este menit să împiedice abuzul de drept, prin deturnarea onorariului de avocat de la finalitatea sa firească, aceea de a permite justițiabilului să beneficieze de o asistență juridică calificată pe parcursul procesului.

În aprecierea cuantumului onorariului, instanța trebuie să aibă în vedere atât valoarea pricinii cât și proporționalitatea onorariului cu volumul de muncă necesar pregătirii apărării în cauză, determinat de elemente precum complexitatea, dificultatea sau noutatea litigiului.

De altfel este de reținut ca in privința la dispozițiilor art. 274 alin (3) C. proc. civ., Curtea Constituționala prin Deciziile nr 493 din 29 mai 2007 publicata în M. Of. al României nr 456 din 5 iulie 2007 Partea I si respectiv prin Decizia nr 313 din 3 martie 2009 publicata in M. Of. nr 233 din 8 aprilie 2009, a statut ca prerogativa instanței de a cenzura, cu prilejul stabilirii cheltuielilor de judecata, cuantumul onorariului de avocat cuvenit, prin prisma proporționalității sale cu amplitudinea si complexitatea activității depuse, este cu atât mai necesara cu cit respectivul onorariu convertit in cheltuieli de judecata, urmează a fi suportat de partea potrivnica, daca a căzut in pretenții, ceea ce presupune in mod necesar ca acesta sa ii fie opozabil.

Or, opozabilitatea sa fata de partea potrivnica, ce este un terț in raport cu convenția de prestare a serviciilor avocațiale, este consecința însușirii sale de instanța prin hotărârea judecătoreasca prin al cărei efect creanța dobândește caracter cert, lichid si exigibil.

În aceeași idee si din aceeași perspectiva, este de reținut ca reclamanții nu au făcut dovada ca valoarea onorariului stabilit de instanța ar fi sub minimul prevăzut in legea si tabelul onorariilor avocațiale,situație in care reducerea onorariului avocațial s-a circumscris criteriilor sus evocate

Din perspectiva celor expuse, si a dispozițiilor art. 274 alin (3) C. proc. civ., instanța de apel a analizat cererea reclamanților privind cheltuielile de judecata (când a dispus reducerea onorariului de avocat de la suma de 176.448 lei la 10.000 lei) prin prisma principiului proporționalității sale cu amplitudinea si complexitatea activității depuse, motiv pentru care nu este fondata nici critica reclamanților privind neacordarea integrala a onorariului de avocat.

Ca atare, având in vedere cele expuse, atât criticile reclamanților cit si ale pârâților nu se circumscriu dispozițiilor art. 304 pct. 9 C. proc. civ.,motiv pentru care - recursurile reclamanților si ale pârâților, urmează a fi respinse ca nefondate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de reclamanții S.A.N. și S.C.E.A. și pârâții Consiliul local al municipiului Cluj-Napoca, Primarul municipiului Cluj-Napoca și Regia Autonomă a Distribuției și Exploatării Filmelor R.F. împotriva deciziei nr. 64/ A din 12 martie 2010 a Curții de Apel Cluj, secția civilă, de muncă și asigurări sociale, pentru minori și familie.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 15 noiembrie 2010.

R O M Â N I A

ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIE

SECȚIA CIVILĂ ȘI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ

Încheiere

Dosar nr. 2850/117/2007

Ședința publică din 3 noiembrie 2010

S-au luat în examinare recursurile declarate de reclamanții S.A.N. și S.C.E.A. și pârâții Consiliul local al municipiului Cluj-Napoca, Primarul municipiului Cluj-Napoca și Regia Autonomă a Distribuției și Exploatării Filmelor R.F. împotriva deciziei nr. 64/ A din 12 martie 2010 a Curții de Apel Cluj, secția civilă, de muncă și asigurări sociale, pentru minori și familie.

La apelul nominal s-au prezentat recurentul-reclamant S.A.N. personal și asistat de avocat P.I., care răspunde și pentru recurenta reclamantă S.C.E.A., recurenții-pârâți Consiliul local al municipiului Cluj-Napoca și Primarul municipiului Cluj-Napoca ambii prin consilier juridic Z.A., care răspunde și pentru intimata-pârâtă Primăria municipiului Cluj-Napoca, intimata-pârâtă Direcția Generală a Finanțelor Publice a Județului Cluj-Napoca prin consilier juridic V.C.S. și intimata-intervenientă SC C.B.T. SRL prin avocat C.L.M., lipsind recurenta-pârâtă Regia Autonomă a Distribuției și Exploatării Filmelor R.F. și intimații-reclamanți S.E.M. și S.G.A.

Magistratul asistent a făcut referatul cauzei arătând că procedura de citare este legal îndeplinită. Se mai referă că:

- recursurile sunt motivate, declarate în termen și comunicate;

- recurenții-reclamanți au formulat întâmpinare la celelalte recursuri, comunicată celorlalte părți și că la dosar se află înscrisuri depuse de aceștia prin registratura instanței, care au fost comunicate părților;

La data de 29 octombrie 2010, prin fax, intimata-pârâtă a comunicat (întâmpinare la recursurile reclamanților și pârâților, care s-a înregistrat la dosar.

înalta Curte constată că nu mai sunt cereri noi sau chestiuni prealabile, cauza fiind în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea recursurilor.

Avocat P.I. solicită admiterea recursului reclamanților așa cum a fost formulat, modificarea în parte a deciziei recurate în sensul înlăturării dispoziției instanței de apel de obligare a acestora la menținerea afectațiunii speciale cu privire la apartamentul nr. 6 (Cinematograful A.), restituit în natură precum și modificarea deciziei în sensul obligării pârâților-intimați care au căzut în pretenții la plata integrală a onorariului de avocat. Solicită cheltuieli de judecată.

Criticile formulate cu privire la decizia recurată se încadrează în conținutul art. 304 pct. 9 C. proc. civ. Arată că recurenții-reclamanți sunt singurii moștenitori ai proprietarilor tabulari care au urmat procedura prevăzută de Legea nr. 10/2001 privitor la obținerea de măsuri reparatorii pentru imobil. In temeiul dreptului de acrescământ consacrat de art. 4 alin. (4) din Legea nr. 10/2001 pot cere nu numai restituirea în natură a cotei de 26/60, iar pentru spațiile cu destinația de locuință și spațiile cu altă destinație despăgubiri bănești, ci pot cere restituirea cotelor până la 100%.

În ce privește obligarea recurenților reclamanți de a menține afectațiunea Cinematografului A., prin aceasta instanța de apel adaugă la lege și restricționează dreptul lor de proprietate. Instanța de apel face o greșită aplicare a dispozițiilor art. 16 din Legea nr. 10/2001, căci Cinematograful A. nu se încadrează în categoria imobilelor afectate exclusiv și nemijlocit activităților de interes public, social-culturale.

Mai este criticată decizia pentru modalitatea de stabilire a culpei procesuale în sensul aplicării greșite a dispozițiilor art. 274 alin. (3) C. proc. civ. cu consecința reducerii onorariului avocațial. Munca desfășurată în dosar a fost complexă și în mod greșit instanța a cenzurat onorariul avocațial, prin reducerea lui a fost încălcat dreptul clientului la recuperarea sumei plătite.

Cu privire la celelalte recursuri pune concluzii de respingere ca nefondate.

Consilier juridic Z.A., care depune concluzii scrise, solicită admiterea recursului Consiliului local al municipiului Cluj-Napoca și Primarului municipiului Cluj-Napoca așa cum a fost formulat. În ce privește calitatea de persoane îndreptățite a celor doi reclamanți arată că aceștia sunt rude de gradul IV și V cu foștii proprietari tabulari. Mai arată că în cauză sunt incidente dispozițiile Titlului VII din Legea nr. 247/2005.

În fine, situația de fapt nu a fost pe deplin stabilită deoarece nu au fost avute în vedere obiecțiunile ce au fost formulate la raportul de expertiză. A fost greșit reținută situația juridică a podului imobilului.

Cu privire la recursul pârâtei Regia Autonomă a Distribuției și Exploatării Filmelor R.F. lasă la aprecierea instanței soluția ce se va da. Solicită respingerea recursului reclamanților.

Consilier juridic V.C.S. solicită respingerea tuturor recursurilor potrivit motivelor din întâmpinarea de la dosar.

Avocat C.L.M. depune concluzii scrise și solicită respingerea recursului pârâților Consiliul local al municipiului Cluj-Napoca, Primarul municipiului Cluj-Napoca și Regia Autonomă a Distribuției și Exploatării Filmelor R.F.. Recurenții-reclamanți au făcut dovada calității de persoane îndreptățite la măsuri reparatorii în baza Legii nr. 10/2001 și că imobilul face obiectul Legii nr. 10/2001, sens în care arată că este de acord cu concluziile recurenților - reclamanți.

În vederea deliberării în raport de dispozițiile art. 260 C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D I S P U N E

Amână pronunțarea cauzei la 8 noiembrie 2011.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 3 noiembrie 2010.

Ședința de la 8 noiembrie 2010

În aceeași compunere și pentru aceleași motive

ÎNALTA CURTE

D I S P U N E

Amână pronunțarea cauzei la 15 noiembrie 2010.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 8 noiembrie 2010.