Expropriation indemnity: irrevocable consent to compensation amount bars subsequent claim for increased damages
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the appellant’s appeal, leaving in force the second-instance decision that rejected the claim and confirmed the validity of the previously paid expropriation compensation. The dispute centered on whether a landowner could claim additional damages for an expropriated 644.9 sq. m. plot, having previously signed an authentic declaration of consent to the indemnity amount and subsequently received payment, with the claimant arguing that the lower courts failed to properly apply constitutional protections and international human rights norms regarding just compensation. The court held that the appellant’s acceptance and receipt of the compensation constituted an irrevocable act of disposition that barred any subsequent action for increased indemnity, ruling that the prior decision was not contradictory and did not violate constitutional or European Convention standards.
Legislator headnote
AI generatedart. 11 din Legea nr. 198/2004, art. 312 alin. (1) C. proc. civ; Expropriation indemnity: irrevocable consent to compensation amount bars subsequent claim for increased damages: The dispute centered on whether a landowner could claim additional damages for an expropriated 644.9 sq. m. plot, having previously signed an authentic declaration of consent to the indemnity amount and subsequently received payment, with the claimant arguing that the lower courts failed to properly apply constitutional protections and international human rights norms regarding just compensation. The court held that the appellant’s acceptance and receipt of the compensation constituted an irrevocable act of disposition that barred any subsequent action for increased indemnity, ruling that the prior decision was not contradictory and did not violate constitutional or European Convention standards.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedMain procedural basis for dismissing the appeal as unfounded.
Full text
Reclamanta S.C G.P. S.R.L. a chemat în judecată pe pârâtul Statul Român prin Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA pentru ca, prin hotărârea ce se va pronunța, să fie stabilită valoarea despăgubirilor ce i-au fost acordate ca efect al exproprierii terenului în suprafață de 644,9 mp, situat în localitatea Mogoșoaia, tarlaua A 605, județul Ilfov, nr. cadastral 1210, stabilită prin H.G. nr. 681/2007.
Prin Sentința nr. 106 din 27 ianuarie 2009, pronunțată de Tribunalul București, secția a IV-a civilă, a fost respinsă excepția inadmisibilității acțiunii, a fost admisă acțiunea și a fost obligată pârâta să-i plătească reclamantei sumele de 33.535 Euro, cu titlu de despăgubiri pentru terenul expropriat și 1500 RON reprezentând cheltuieli de judecată, soluție bazată pe raportul de expertiză efectuat în cauză.
Apelul declarat de reclamantă împotriva sentinței tribunalului a fost respins, prin Decizia nr. 573 din 12 noiembrie 2009, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă.
Prin aceeași decizie au fost admise apelurile declarate de pârât și de Parchetul de pe lângă Tribunalul București, a fost schimbată, în parte, sentința tribunalului, în sensul respingerii acțiunii, ca neîntemeiată și a fost menținută dispoziția cuprinsă în sentință, privitoare la respingerea excepției inadmisibilității acțiunii.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs reclamanta, încadrându-l în prevederile art. 304 pct. 7 și 9 C. proc. civ. și susținând, în esență, că instanța de apel și-a sprijinit decizia pe motive de fapt contradictorii cu cele de drept și că nu a fost arătat temeiul legal aplicabil; că expropriatorul a întârziat cu 24 zile plata despăgubirilor, în privința cărora recurenta și-a exprimat refuzul; că prevederile art. 11 din Legea nr. 198/2004 nu sunt aplicabile în speță; că instanța nu a făcut referire la încălcarea normelor constituționale și ale art. 1 din Protocolul nr. 1 al Convenției europene pentru apărarea drepturilor omului.
Raportat la aceste motive, recurenta a precizat că este îndreptățită a fi despăgubită la valoarea reală a imobilului expropriat.
Recursul este nefondat.
Prin hotărârea nr. 57 din 29 octombrie 2007 a Comisiei pentru aplicarea Legii nr. 198/2004, Consiliul local Mogoșoaia, județul Ilfov, a fost dispusă exproprierea terenului în suprafață de 644,90 mp de la reclamantă și a fost stabilită despăgubirea în cuantum total 60.506,07 RON, echivalentul a 18.057,20 Euro.
Prin declarația autentificată sub nr. 11 din 5 ianuarie 2009 la Biroul notarilor publici asociați G.S. și N.A. (filele 158 și 159 din dosarul tribunalului), reclamanta și-a exprimat acordul cu privire la cuantumul despăgubirilor acordate pentru exproprierea unui număr de 22 terenuri situate în intravilanul localității Mogoșoaia, județul Ilfov, printre care, la ordinea nr. 18 este menționat terenul în suprafață de 644,90 mp.
La fila 178 din dosarul primei instanțe există și dovada că suma de 60.506,07 RON a fost încasată de reclamantă.
În atare situație, în mod corect a procedat instanța de apel respingând acțiunea, deoarece acceptarea sumei reprezentând despăgubiri reprezintă un act de dispoziție irevocabil, iar criticile formulate de recurentă sunt lipsite de relevanță raportat la această soluție.
Pe de altă parte, decizia atacată nu conține motive contradictorii și nu contravin prevederilor constituționale sau ale Convenției europene a drepturilor omului privitoare la justa și prealabila despăgubire ca urmare a exproprierii.
În consecință, recursul urmează a fi respins, ca nefondat, conform art. 312 alin. (1) C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de reclamanta S.C G.P. S.R.L. împotriva Deciziei nr. 573 din 12 noiembrie 2009 a Curții de Apel București, secția a IV- a civilă.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 20 octombrie 2010.
Procesat de GGC - DG