Negative jurisdiction conflict in pension recalculation litigation: territorial competence for sectoral pension funds under statutory domicile rule
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice resolved a negative conflict of jurisdiction by assigning the case to the Hunedoara Tribunal, which prevails over the Bucharest Tribunal. The dispute arose from a claim by a pensioner challenging a pension recalculation decision issued by a sectoral pension fund under Law No. 119/2010, leading to conflicting declinations of jurisdiction between the two tribunals based on differing interpretations of territorial competence. The decisive legal basis was Article 154 of Law No. 263/2010, which establishes a derogation from general rules by granting territorial jurisdiction to the court located at the claimant's domicile when the defendant is a sectoral pension fund, thereby facilitating access to justice for pensioners and confirming the competence of the tribunal corresponding to the plaintiff's residence.
Legislator headnote
AI generatedart. 156 alin. (2) din Legea nr. 19/2000, art. 154 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, art. 154 din Legea nr. 263/2010, art. 156 din Legea nr. 19/2000; Negative jurisdiction conflict in pension recalculation litigation: territorial competence for sectoral pension funds under statutory domicile rule: Dispozițiile art. 154 din Legea nr. 263/2010 (care au preluat conținutul art. 156 din Legea nr. 19/2000) reglementează două ipoteze distincte în ceea ce privește competența teritorială a tribunalului în litigiile privind drepturile de asigurări sociale. Într-o primă ipoteză se prevede că cererile îndreptate împotriva C.N.P.P. sau împotriva caselor teritoriale de pensii și a caselor de pensii sectoriale se adresează instanței în a cărei rază teritorială își are domiciliul sau sediul reclamantul. Din contra, în situația în care pârâtul este altul decât cel prevăzut în prima teză, ipoteza a doua a textului stabilește că va fi competentă să soluționeze litigiul instanța în a cărei rază își are domiciliul sau sediul pârâtul.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin Cererea înregistrată sub nr. 7886/99/2011, pe rolul Tribunalului Iași reclamantul S.D.C. a chemat în judecată Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Administrației și Internelor solicitând anularea deciziei privind recalcularea pensiei în baza Legii nr. 119/2010.
Tribunalul Hunedoara, prin Sentința civilă nr. 1209/LM din 30 mai 2011 a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București, reținând că în cauză sunt aplicabile dispozițiile art. 156 alin. (2) din Legea nr. 19/2000, în vigoare la data emiterii deciziei a cărei suspendare se solicită, potrivit cărora instanța competentă este aceea de la sediul pârâtei întrucât acțiunea nu este introdusă împotriva C.N.P.A.S.
La rândul său, Tribunalul București, prin Sentința civilă nr. 3437 din 1 aprilie 2012, a declinat competența de soluționare în favoarea Tribunalului Hunedoara, reținând că în speță are aplicabilitate art. 154 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 care prevede că instanța competentă este aceea de lângă domiciliul reclamantului.
Ivindu-se conflictul negativ de competență, în raport de dispozițiile art. 21 și 22 alin. (3) C. proc. civ. a fost sesizată Înalta Curte de Casație și Justiție.
Asupra conflictului negativ de competență ivit, Înalta Curte de Casație și Justiție reține următoarele:
Dispozițiile art. 154 din Legea nr. 263/2010 (care au preluat conținutul art. 156 din Legea nr. 19/2000) reglementează două ipoteze distincte în ceea ce privește competența teritorială a tribunalului în litigiile privind drepturile de asigurări sociale. Într-o primă ipoteză se prevede că cererile îndreptate împotriva C.N.P.P. sau împotriva caselor teritoriale de pensii și a caselor de pensii sectoriale se adresează instanței în a cărei rază teritorială își are domiciliul sau sediul reclamantul. Din contra, în situația în care pârâtul este altul decât cel prevăzut în prima teză, ipoteza a doua a textului stabilește că va fi competentă să soluționeze litigiul instanța în a cărei rază își are domiciliul sau sediul pârâtul.
Prevederile potrivit cărora instanța competentă este cea din raza căreia se află domiciliul reclamantului reprezintă o derogare de la dispozițiile dreptului comun, derogare prin care se urmărește facilitarea accesului la justiție al pensionarilor în litigiile ce privesc stabilirea pensiilor.
Trebuie precizat că față de dispozițiile legii vechi, Legea nr. 263/2010 a introdus noțiunea de case de pensii sectoriale care sunt, de fapt, succesoarele de drept ale fostelor structuri organizatorice responsabile cu pensiile din Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Administrației și Internelor și S.R.I., structuri care au fost desființate. Potrivit art. 135 din lege "atribuțiile, organizarea și funcționarea caselor de pensii sectoriale se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Muncii, Familiei și Protecției Sociale, Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Administrației și Internelor și Serviciului Român de Informații, adoptată în termen de 30 de zile de la data publicării prezentei legi".
Cum în speță, cererea a fost formulată împotriva unei case sectoriale de pensii, este aplicabilă prima teză a textului legal menționat potrivit căreia competența revine instanței în a cărei rază se află domiciliul reclamantului, respectiv Tribunalul Hunedoara.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Hunedoara.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 12 septembrie 2012.
Procesat de GGC - CL