Admissibility of cassation against first-instance judgment in prosecutor decision appeal procedure and limits on appeal against appellate court rulings

Prin decizia penală nr. 738/R din 5 septembrie 2012, pronunțată de Curtea de Apel Pitești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, în Dosarul nr. 439/828/2012, s-a respins, ca inadmisibil, recursul formulat de contestatorul Iordache Nicolae împotriva deciziei penale nr. 212/R din 11 iunie 2012, pronunțată de Tribunalul Argeș, secția penală, în Dosarul nr. 439/828/2012.

A fost obligat recurentul la 50 RON cheltuieli judiciare către stat.

Pentru a pronunța această decizie s-au reținut următoarele:

Prin decizia penală nr. 212 din 11 iunie 2012, Tribunalul Argeș, a respins ca nefondat recursul contestatorului lordache Nicolae, împotriva sentinței penale nr. 68 din 30 martie 2012, pronunțată de Judecătoria Topoloveni în Dosarul nr. 439/828/2012.

Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut că, prin sentința penală nr. 68 din 30 martie 2012, pronunțată de Judecătoria Topoloveni, în temeiul art. 391 alin. (1) C. proc. pen. a fost respinsă ca inadmisibilă contestația în anulare formulata de contestatorul Iordache Nicolae, în contradictoriu cu intimații Stancu Bogdan, Stancu Alin Ion, Stancu Răzvan Adrian, Miu Eugenia.

În temeiul dispozițiilor art. 192 alin. (2) C. proc. pen. a fost obligat contestatorul la 100 de RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut următoarele:

Prin contestația in anulare înregistrata la data de 12 martie 2012 sub nr. 439/828/2012, contestatorul Iordache Nicolae a contestat sentința penala nr. 39 din 20 februarie 2012 pronunțata de Judecătoria Topoloveni in Dosarul nr. 2694/828/2011 arătând că în mod greșit s-a respins plângerea formulată de către contestator și acesta a fost obligat la cheltuieli judiciare către stat, respectiv în mod greșit s-a menținut ordonanța procurorului prin care contestatorul a fost scos de sub urmărire penală pentru săvârșirea faptelor prev.de art. 217 alin. (1) C. pen. , art. 192 și art. 193 C. pen. și respectiv art. 217 alin. (1) C. pen. și art. 180 alin. (2) C. pen., fiind sancționat cu amendă administrativă în cuantum de 1.000 RON și obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat în cuantum de 250 RON.

Prima instanță a reținut că potrivit art. 386 lit. c) C. proc. pen. împotriva hotărârilor penale definitive se poate face contestație in anulare când instanța de recurs nu s-a pronunțat asupra unei cauze de încetare a procesului penal dintre cele prevăzute de art. 10 alin. (1) lit. f)-i1) cu privire la care existau probe la dosar.

S-a mai arătat că niciunul dintre motivele pe care contestatorul și-a întemeiat contestația nu se circumscrie ipotezei avută in vedere de dispozițiile art. 386 lit. c) C. proc. pen. care se refera la nepronunțarea instanței asupra unei cauze de încetare a procesului penal.

S-a mai arătat că potrivit art. 391 alin. (1) C. proc. pen. instanța examinează admisibilitatea in principiu a cererii de contestație prevăzute in art. 386 lit. a)-c) și e) fărăcitarea părților și după ce constata ca, cererea de contestație este făcuta in termenul prevăzut de lege, ca motivul pe care se sprijină contestația este dintre cele prevăzute in art. 386 C. proc. pen. și ca in sprijinul contestației se depun ori se invoca dovezi care sunt la dosar , instanța admite in principiu contestația și dispune citarea părților interesate.

Împotriva acestei sentințe a formulat recurs contesta torul.

Analizând hotărârea primei instanțe prin prisma criticilor invocate precum și din oficiu, potrivit disp.art. 3856 alin. (3) C. proc. pen., tribunalul apreciază că recursul este nefondat pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 386 C. proc. pen., se poate face contestație în anulare împotriva hotărârilor penale definitive pronunțate de către instanța de recurs cu excepția cazului prev.la art. 386 lit. d) C. proc. pen. care prevede că se poate face contestație în anulare în situația în care împotriva unei persoane s-au pronunțat două hotărâri definitive pentru aceeași faptă.

În cauza de față, hotărârea împotriva căreia s-a formulat contestație în anulare, este o hotărâre pronunțată de către judecătorie în primă instanță, potrivit disp.art. 2781 alin. (8) lit. a) C. proc. pen. , hotărâre ce nu poate fi atacată cu o cale ordonară de atac, fiind definitivă potrivit dispozițiilor art. 2781 alin. (10) C. proc. pen..

Prin urmare, contestația în anulare formulată de către contestatorul Iordache Nicolae a fost inadmisibilă, însă nu pentru considerentele reținute de către prima instanță, ci pentru faptul că hotărârea împotriva căreia s-a formulat contestație nu este pronunțată de către o instanță de recurs și nu poate fi atacată cu contestație în anulare.

Față de aceste circumstanțe, tribunalul a apreciat că recursul formulat de contestator este nefondat, motiv pentru care în temeiul art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen. a fost respins.

Împotriva acestei sentințe a declarat un nou recurs Iordache Nicolae, arătând că este proprietarul terenului pe care-l ocupă Stancu Bogdan, Stancu Alin, Stancu Răzvan și Miu Eugenia fără nici un drept, care nu au nici un fel de acte legale, că a fost obligat la cheltuieli judiciare către stat fără drept.

Curtea a constatat inadmisibil recursul contestatorului Iordache Nicolae, reținând următoarele:

La data de 12 martie 2012, sus-numitul s-a adresat Judecătoriei Topoloveni cu o contestație în anulare, împotriva sentinței penale nr. 39 din 20 februarie 2012 a Judecătoriei Topoloveni, fiind înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr. 439/828/2012.

În cauză, s-a pronunțat sentința nr. 68 din 30 martie 2012, prin care s-a respins contestația în anulare formulată de Iordache Nicolae, cu motivarea că cele invocate de contestator nu se înscriu în niciunul din motivele formulate expres de legiuitor în art. 386 lit. c) C. proc. pen..

Sentința a fost atacată cu recurs la Tribunalul Argeș, unde s-a pronunțat decizia penală nr. 212/R din 11 iunie 2012, prin care a fost respins ca nefondat recursul contestatorului, analizându-se, încă odată, cazurile de contestație în anulare, între care nu se regăsesc niciuna dintre susținerile petentului, cu atât mai mult cu cât hotărârea atacată s-a pronunțat în procedura prevăzută de art. 2781 C. proc. pen., ce nu poate fi spusă căii de atac a contestației în anulare.

Decizia tribunalului a fost definitivă, în ambele proceduri petentul fiind obligat la plata cheltuielilor judiciare efectuate de stat, în cuantumuri minime.

Dispozițiile art. 3851 C. proc. pen. detaliază limitativ hotărârile supuse recursului, printre care nu se regăsesc și deciziile definitive pronunțate de tribunal.

Așadar, legiuitorul, în acest caz concret, nu a pus la dispoziția părții posibilitatea de a formula recurs împotriva unei hotărâri definitive, intrată în puterea lucrului judecat, astfel că exercițiul acestei căi de atac s-a aflat în afara ordinii de drept, fiind, prin urmare, considerat inadmisibil.

În legătură cu cheltuielile judiciare, obligația de plată a acestora au revenit, conform art. 192 C. proc. pen., persoanei căreia i-a fost respinsă cererea, acest lucru datorându-se faptului că ea s-a aflat în culpă procesuală, aducând în fața instanțelor susțineri nefondate ori apelând în situația de față la exercițiul unor proceduri neprevăzute de lege.

Împotriva deciziei penale nr. 738/R din 5 septembrie 2012 a Curții de Apel Pitești, a declarat recurs contestatorul Iordache Nicolae, solicitând trimiterea cauzei spre rejudecare primei instanțe.

Recursul contesta torului Iordache Nicolae este inadmisibil.

În conformitate cu dispozițiile art. 3851 C. proc. pen., nu pot fi atacate cu recurs deciziile pronunțate ca instanțe de recurs de curți de apel.

Decizia penală nr. 738/R din 5 septembrie 2012 împotriva căreia contestatorul a declarat recurs, a fost pronunțată de Curtea de Apel Pitești ca instanță de recurs, astfel că în raport de dispozițiile legale enunțate, recursul contestatorului este inadmisibil și urmează a fi respins ca atare, în temeiul dispozițiilor art. 38515 pct. 1 lit. a) C. proc. pen.

În temeiul dispozițiilor art. 192 alin. (2) C. proc. pen., conform cărora, în cazul declarării recursului, cheltuielile judiciare sunt suportate de către persoana căreia i s-a respins recursul, contestatorul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de contestatorul Iordache Nicolae împotriva deciziei penale nr. 738/R din 05 septembrie 2012 a Curții de Apel Pitești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.

Obligă recurentul contestator la plata sumei de 50 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 15 ianuarie 2013.