Contestație în anulare inadmisibilă: absența greșelii materiale la atacarea unei hotărâri finale de recurs
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed as inadmissible the petition for annulment filed by the appellant, leaving the prior decision of 22 February 2012 in force. The dispute concerned a challenge to the appellate court's dismissal of the appellant's cassation appeal, which he argued resulted from a material error where the court allegedly misidentified the appealed judgment and ruled on matters not requested. The High Court held that the petition was inadmissible because the procedural history demonstrated that the appellate court had correctly identified the specific cassation appeal lodged by the appellant against the civil decision of the Timișoara Court of Appeal, thereby refuting the claim of a material error under Article 318 of the Code of Civil Procedure.
Legislator headnote
AI generatedart. 318 C. proc. civ, art. 322 alin. (2) C. proc. civ, art. 299 C. proc. civ; Contestație în anulare inadmisibilă: absența greșelii materiale la atacarea unei hotărâri finale de recurs: În considerentele acestei hotărâri, s-a reținut, în esență, că recursul vizează o decizie pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, secția civilă, ca instanță de recurs - în condițiile art. 299 C. proc. civ., decizie ce este irevocabilă.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra contestației în anulare de față;
Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la data de 28 martie 2013 sub nr. 3308 pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția a II-a civilă, contestatorul M.I. a formulat contestație în anulare împotriva deciziei nr. 866 de la 22 februarie 2012 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția a II-a civilă, precizând că motivele le va depune printr-un memoriu separat după ce va lua cunoștință de motivarea deciziei atacate.
La data de 11 ianuarie 2013, contestatorul M.I. a depus motivele contestației în anuare, arătând că:
- hotărârea atacată este rezultatul unei greșeli, întrucât Înalta Curte nu a observat, din greșeală că nu era vorba de un recurs îndreptat împotriva deciziei nr. 949/R/2012 a Curții de Apel Timișoara, motiv încadrat în dispozițiile art. 318 C. proc. civ.;
- Înalta Curte s-a pronunțat asupra unui lucru care nu s-a cerut, motiv încadrat în dispozițiile art. 322 alin. (2) C. proc. civ., care a fost invocat numai formal, fără a fi dezvoltate critici pe acest aspect și fără a solicita în vreun fel revizuirea hotărârii atacate.
Contestatorul a susținut că a declarat recurs împotriva deciziei nr. 31/A/2011 a Tribunalului Caras Severin și nu împotriva deciziei nr. 949/R/2012 a Curții de Apel Timișoara.
Pe cale de consecință, contestatorul a solicitat admiterea contestației în anulare, anularea deciziei atacate și restituirea dosarului Curții de Apel Timișoara.
În ședința publică din data de 16 ianuarie 2013 intimații Consiliul Local Caransebeș, Municipiul Caransebeș prin Primar și Primăria Municipiului Caransebeș a invocat excepția inadmisibilității contestației în anulare, în raport de criticile formulate de contestator, excepție întemeiată pentru următoarele considerente:
Prin decizia nr. 866 din 22 februarie 2012 a înaltei Curți de Casație și Justiție, secția a II-a civilă, a cărei anulare s-a solicitat, a fost respins, ca inadmisibil, recursul declarat de pârâtul M.I. împotriva deciziei civile nr. 949 din 22 septembrie 2011 pronunțată de Secția civilă a Curții de Apel Timișoara.
În considerentele acestei hotărâri, s-a reținut, în esență, că recursul vizează o decizie pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, secția civilă, ca instanță de recurs - în condițiile art. 299 C. proc. civ., decizie ce este irevocabilă.
Înalta Curte constată că solicitarea contestatorului nu poate fi încadrată în dispozițiile art. 318 C. proc. civ., care prevăd că, în ceea ce privește hotărârile instanțelor de recurs, acestea pot fi atacate cu contestație când dezlegarea dată este rezultatul unei greșeli materiale sau când instanța, respingând recursul ori admițându-l numai în parte, a omis din greșeală să cerceteze vreunul din motivele de modificare sau de casare.
Textul menționat are în vedere erorile materiale, respectiv cele de ordin formal, procedural, săvârșite involuntar cu ocazia judecății or, potrivit hotărârii atacate, nu a existat o asemenea greșeală materială.
În speță, contestatorul nu poate invoca existența unei greșeli materiale, întrucât deși la data de 22 septembrie 2011, Curtea de Apel Timișoara, secția civilă, a constatat nul, pentru nemotivare în termen, recursul declarat de pârâții M.L., M.D.M., M.I. și M.I. Jr. împotriva deciziei civile nr. 31/ A din 24 februarie 2011 pronunțată de Tribunalul Caransebeș, la data de 26 septembrie 2011 a fost înregistrată pe rolul aceleiași curți de apel o altă declarație de recurs formulată de pârâtul M.I., care a fost trimisă spre competentă soluționare Înaltei Curți de Casație și Justiție.
În consecință, se constată că aspectele invocate nu pot constitui motive ale contestației în anulare pe temeiul cărora să fie retractată hotărârea.
Ca atare, calea de atac fiind exercitată în afara ipotezelor strict reglementate prin dispozițiile art. 318 C. proc. civ., urmează să fie respinsă, ca inadmisibilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca inadmisibilă, contestația în anulare formulată de contestatorul M.I. împotriva deciziei nr. 866 din 22 februarie 2012 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 16 ianuarie 2013.