Competence for contesting labor inspectorate accident investigation reports: administrative act jurisdiction under Law No. 554/2004 vs. civil contravention procedure

Deliberând, în condițiile art. 256 C. proc. civ., asupra recursului de față, constată următoarele:

Curtea de Apel Alba Iulia sesizată cu un conflict negativ de competență a pronunțat sentința civilă nr. 1/F/Curtea Constituțională din 8 februarie 2010 prin care a stabilit competența de soluționare a plângerii formulate de petenta D.R.I. împotriva procesului – verbal de cercetare din 16 noiembrie 2007 întocmit de Inspectoratul Teritorial de Muncă Alba, în favoarea Judecătoriei Aiud.

Pentru a pronunța această soluția curtea de apel a reținut că speța dedusă judecății are ca obiect anularea procesului verbal de cercetare încheiat de Institutul Teritorial de Muncă (ITM) Alba ca urmare a decesului numitului D.L. – soțul petentei, D.R.I.

Acțiunea a fost întemeiată în drept pe dispozițiile art. 269 alin. (1) și (2) C. muncii.

Judecătoria Aiud care a primit această cerere prin sentința civilă nr. 631 a declinat competența de soluționare în favoarea Tribunalului Alba – Secția de Contencios Administrativ și fiscal reținând că procesul verbal de cercetare atacat are caracterul unui act administrativ unilateral care este supus controlului prevăzut de art. 1 din Legea nr. 554/2004, legea contenciosului administrativ.

Tribunalul Alba secția de contencios administrativ și fiscal prin încheierea nr. 609/175/2009 a transmis cauza Secției Civile cu specializare în conflicte de muncă și asigurări sociale reținând că litigiul este un conflict de drepturi în sensul prevăzut de art. 5 din Legea nr. 168/1999.

Tribunalul Alba – secția civilă prin sentința civilă nr. 1438 din 28 octombrie 2010 a declinat competența în favoarea Judecătoriei Aiud constatând că procesul verbal contestat a prevăzut aplicarea de sancțiuni contravenționale și, potrivit art. 43 din Legea nr. 319/2006 a securității și sănătății în muncă, dispozițiile art. 39 se completează cu cele ale O.G. nr. 2/2001 care reglementează regimul juridic al contravențiilor, deci în cauză neexistând un conflict de muncă, judecarea pricinii a fost considerată de competența Judecătoriei Aiud, după locul producerii accidentului.

Curtea de apel în rezolvarea conflictului ivit între cele două instanțe a reținut că în cauză sunt incidente dispozițiile art. 5 lit. f) din Legea nr. 319/2006 (care definește noțiunea de eveniment) și de art. 29 alin. (2) din aceeași lege, potrivit cărora rezultatul cercetării evenimentului se va consemna într-un proces – verbal.

S-a apreciat că obiectul acțiunii nu este un conflict de muncă ci o contestație la un proces – verbal de constatare a unui eveniment a cărui reglementare prevăzută de Legea nr. 319/2006 se completează cu dispozițiile din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor.

Ca urmare, a fost stabilită competența în favoarea Judecătoriei Aiud.

Împotriva sentinței dată în regulator de competență Inspectoratul Teritorial de Muncă Alba a declarat recurs.

Hotărârea a fost criticată în esență pentru greșita aplicare a legii în cazul dedus judecății.

Au fost invocate dispozițiile Legii nr. 108/1999 pentru înființarea și organizarea Inspecției Muncii care reglementează competențele pârâtei; dispozițiile H.G. nr. 1425 din 11 octombrie 2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a dispozițiilor Legii nr. 319/2006 (legea securității și sănătății în muncă), care reglementează proceduri de constatare a faptelor, de sancționare și de atacare a proceselor – verbale întocmite de I.T.M.

În raport de situația de fapt recurentul a susținut că procesul – verbal de constatare al evenimentului este un act administrativ care produce efectele specifice naturii sale.

S-a susținut că petenta ar fi trebuit să urmeze procedura prevăzută de H.G. nr. 1425/2006 și a Legii nr. 554/2004 (art. 7) adică să se adreseze, în 30 de zile de la data comunicării, autorității publice emitente, pentru parcurgerea procedurii prealabile fazei jurisdicționale.

Ca urmare, actul atacat fiind de natură administrativă, competent să judece o plângere împotriva acestuia este Tribunalul Alba, secția de contencios administrativ și fiscal.

Înalta Curte examinând actele și lucrările dosarului în raport de criticile recurentului – pârât, care pot fi circumscrise motivului de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., constată că se impune admiterea recursului și modificarea sentinței în sensul stabilirii competenței de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Alba – secția comercială și de contencios administrativ, pentru considerentele ce urmează.

Legea nr. 319/2006 a securității și sănătății în muncă instituie prin art. 29 alin. (1) lit. b) obligația ca cercetarea evenimentelor soldate, între altele, cu decesul produs în timpul de muncă ori în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu, să fie făcută de către inspectoratele teritoriale de muncă.

Potrivit art. 47 din aceeași lege Inspecția Muncii reprezintă entitatea competentă în ceea ce privește controlul aplicării legislației referitoare la securitatea și sănătatea în muncă.

Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 319/2006, aprobate prin H.G. nr. 1425/2006 prevăd în acest sens în art. 114 că „cercetarea evenimentelor are ca scop stabilirea împrejurărilor și a cauzelor care au condus la producerea acestora, a reglementărilor legale încălcate, a răspunderii și a măsurilor ce se impun a fi luate pentru prevenirea producerii altor cazuri similare și respectiv pentru determinarea caracterului accidentului”.

În realizarea controlului asupra modului în care se aplică legislația națională în domeniul securității și sănătății în muncă, la toate persoanele fizice și juridice, legea dă în competența acestei entități o serie de abilități prevăzute de art. 47 alin. (2) de la lit. a) la b), printre acestea fiind și aceea de cercetare a evenimentelor, conform competențelor (lit. d)).

Ca urmare în realizarea dispozițiilor art. 29 din lege Inspectoratele teritoriale de muncă – prin inspectori – realizează un act de control, act de natură administrativă care produce efecte specifice acestui act inclusiv cât privește regulile de urmat pentru atacarea lui, reguli proprii actelor administrative.

În acest sens art. 177 alin. (1) din Normele mai sus citate prevede în mod expres:

„În situația în care angajatorul, lucrătorii implicați, victimele sau familia acestora nu sunt de acord cu concluziile stabilite în procesul – verbal de cercetare a evenimentului, se pot adresa inspectoratului teritorial de muncă sau, după caz, Inspecției Muncii în termen de 30 de zile calendaristice de la data primirii acestuia”.

Ca urmare procesul – verbal întocmit de inspecția de muncă – funcționari ai Inspecției teritoriale de muncă – în exercitarea atribuțiilor specifice prevăzute de art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 319/2006 și cele generale prevăzute de art. 19 din Legea nr. 108/1999 pentru înființarea și organizarea Inspecției Muncii (care are în subordine, potrivit art. 2, inspectoratele teritoriale de muncă, organizate în fiecare județ și în Municipiul București), este un act administrativ de control care poate fi contestat pe căile judiciare sau administrative prevăzute de lege (art. 19 alin. (2) din Legea nr. 108/1999) și care au fost mai sus individualizate în cauză.

Așadar se constată că obiectul cauzei este contestarea procesului – verbal încheiat de I.T.M. Alba în cadrul atribuțiilor ce revin inspectoratului de muncă conform Legii nr. 108/1999 și deci nu este vorba de un proces – verbal de contravenție care poate fi contestat la judecătorie potrivit O.G. nr. 2/2001, privind regimul juridic al contravențiilor, ci un act administrativ atacat în condițiile art. 1 din Legea nr. 554/2004 legea contenciosului administrativ.

Constatându-se, așadar, că procesul – verbal în discuție are caracterul unui act administrativ și față de rangul autorității emitente din sistemul administrației publice, în raport de prevederile art. 2 alin. (1) lit. d) C. proc. civ. cu referire la art. 10 din Legea nr. 554/2004 se va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Alba Secția comercială și contencios administrativ, instanță căreia i se va trimite dosarul ca urmare a admiterii prezentului recurs în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ. și modificării sentinței recurate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de pârâtul Inspectoratul Teritorial de Muncă Alba împotriva sentinței civile nr. 1/F/CC din 18 februarie 2010 a Curții de Apel Alba Iulia – secția pentru conflicte de muncă și asigurări sociale, pe care o modifică, în sensul că stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Alba – secția comercială și contencios administrativ.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 8 februarie 2011.