Ex officio peremption of civil appeal due to one-year inactivity after suspension for non-appearance
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the appeal by declaring it perished (perimat) as a matter of law, thereby leaving the appellate court's suspension order in force. The case involved a civil appeal filed against a lower court's suspension of proceedings due to the parties' failure to appear, which subsequently faced a challenge to its own procedural status. The court held that the appeal lapsed by right because the proceedings had remained dormant for over one year following the suspension order of February 22, 2011, as no procedural acts were recorded by the parties to resume the case before the statutory deadline of February 22, 2012. Relying on Articles 248(1) and 252(1) of the Code of Civil Procedure, the court applied the doctrine of perimare, determining that the one-year inactivity attributable to the parties' negligence triggered automatic termination of the appeal, which could be established ex officio.
Legislator headnote
AI generatedart. 256 C. proc. civ, art. 242 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ, art. 248 alin. (1) C. proc. civ, art. 242 pct. 2 C. proc. civ, art. 101 alin. (3) C. proc. civ; Ex officio peremption of civil appeal due to one-year inactivity after suspension for non-appearance: Potrivit art. 248 alin. (1) C. proc. civ., orice cerere de chemare în judecată, contestație, apel, recurs, revizuire și orice altă cerere de reformare sau de revocare se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din vina părții timp de un an, în materie civilă.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Deliberând în condițiile art. 256 C. proc. civ. asupra recursului civil de față, cu privire la excepția perimării, constată următoarele:
Prin încheierea din 7 iunie 2010 a Curții de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, s-a dispus, în temeiul art. 242 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., suspendarea judecății recursului formulat de pârâta A.D.M. împotriva încheierii de ședință din data de 09 decembrie 2009 a Tribunalului București, secția a V-a civilă.
Împotriva încheierii pronunțată la 7 iunie 2010 de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, a declarat recurs A.D.M.
Învestită cu judecarea recursului, Înalta Curte a dispus, prin încheierea din 22 februarie 2011, suspendarea judecății în baza art. 242 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., ca urmare a neprezentării părților, legal citate.
Cauza a rămas în nelucrare până la 02 martie 2012, când instanța a dispus, din oficiu, repunerea pe rol în vederea discutării perimării, fixând în acest scop termen la data de 08 mai 2012.
La acest termen, Înalta Curte a reținut cauza în pronunțare pe excepția de perimare, ce se impune a fi admisă pentru următoarele motive:
Potrivit art. 248 alin. (1) C. proc. civ., orice cerere de chemare în judecată, contestație, apel, recurs, revizuire și orice altă cerere de reformare sau de revocare se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din vina părții timp de un an, în materie civilă.
Rezultă că, pentru a interveni perimarea în materie civilă, pricina, indiferent de faza procesuală în care se află, trebuie să fi rămas în nelucrare timp de un an și această lăsare a pricinii în nelucrare să se datoreze culpei părților.
Astfel spus, perimarea este reglementată ca o sancțiune procesuală ce operează cu condiția, ca timp de un an să nu se fi săvârșit în cauză niciun act de procedură în vederea judecării ei, situație datorată lipsei de diligență a părții, care nu a acționat în acest scop.
Aceasta este și situația în speță, în care, după suspendarea judecării cauzei în temeiul art. 242 pct. 2 C. proc. civ., măsură dispusă la termenul din 22 februarie 2011, părțile au lăsat să treacă un interval de timp mai mare de un an fără să fi săvârșit vreun act de procedură în vederea reluării judecății cererii de recurs.
Astfel, din verificarea actelor dosarului rezultă că până la data de 22 februarie 2012, când s-a împlinit termenul de perimare, calculat conform art. 101 alin. (3) C. proc. civ., niciuna din părți nu a înregistrat cerere de repunere a cauzei pe rol în vederea continuării judecății pricinii.
Reținând, așadar, întrunirea în cauză a condițiilor perimării, prevăzute de art. 248 alin. (1) C. proc. civ. și constatând totodată, că potrivit aceluiași text de lege, perimarea operează de drept și că, potrivit art. 252 alin. (1) teza I C. proc. civ., ea se poate constata și din oficiu de către instanță, Înalta Curte urmează să constate perimat recursul.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Constată perimat recursul declarat de pârâta A.D.M. împotriva încheierii de ședință din 7 iunie 2010 a Curții de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 8 mai 2012.
Procesat de GGC - CT