Competence of Court of Appeal over complaint against non-initiation decision involving first-instance magistrates

Asupra plângerii de față:

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

La data de 29 iunie 2012, s-a înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, plângerea petentei I.C. împotriva rezoluției de neîncepere a urmăririi penale nr. 169/P/2012 din 16 mai 2012 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție, secția de combatere a corupției.

Prin adresa din 17 aprilie 2012, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București a trimis spre competentă soluționare plângerea formulată de petenta I.C. împotriva mai multor magistrați Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție, secția de combatere a corupției.

În plângere, se invocă săvârșirea de către judecătorul Z.E. din cadrul Judecătoriei sectorului 1 București și procurorul D.M. din cadrul Parchetul de pe lângă aceeași instanță a infracțiunilor de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor prev. de art. 246 C. pen., trafic de influență prev. de art. 257 alin. (1) C. pen. și asocierea în vederea săvârșirii de infracțiuni prev. de art. 323 alin. (1) C. pen., pe motiv că aceasta a respins cererea de recuzare formulată de petentă în Dosarul nr. 47234/299/2012 și a aplicat o amendă pentru exercitarea abuzivă a drepturilor procesuale.

Prin rezoluția din 16 mai 2012 s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de L.G.V., D.M. și S.G. pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de influență prev. de art. 257 alin. (1) C. pen., iar față de P.M.D. și S.C. sub aspectul comiterii infracțiunii de cumpărare de influență prev. de art. 61 alin. (1) din Legea nr. 78/2000.

De asemenea, s-a dispus disjungerea cauzei și declinarea competenței în favoarea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor prev. de art. 246 C. pen. și asociere în vederea săvârșirii de infracțiuni prev. de art. 323 alin. (1) C. pen. de către L.G.V., D.M., S.G., Z.E., P.M.D. și S.C.

Împotriva acestei rezoluții petenta a formulat plângere la procurorul șef al secției de combatere a corupției al Direcției Naționale Anticorupție, care prin rezoluția din 7 iunie 2012 a respins-o ca neîntemeiată.

Împotriva soluțiilor menționate petenta s-a adresat Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Cu privire la plângerea petentei:

Potrivit art. 2781 C. proc. pen., persoana vătămată și orice alte persoane ale căror interese legitime sunt vătămate pot face plângere la instanța căreia i-ar reveni, potrivit legii, competența să judece cauza în primă instanță, împotriva rezoluției de neîncepere a urmăririi penale sau a ordonanței ori, după caz a rezoluției de clasare, de scoatere de sub urmărire penală sau de încetare a urmăririi penale date de procuror, după respingerea plângerii făcute conform art. 275-278 din același Cod, în termen de 20 de zile de la data comunicării de către procuror a modului de rezolvare a acesteia, potrivit art. 277 și art. 278 C. proc. pen.

Din prevederile art. 2781 alin. (1) C. proc. pen. rezultă că plângerea în fața instanței împotriva rezoluției de neîncepere a urmăririi penale sau a ordonanței ori, după caz, a rezoluției de clasare, de scoatere de sub urmărire penală sau de încetare a urmăririi penale, dată de procuror, poate fi făcută și este deci admisibilă numai după respingerea plângerii formulate, conform art. 275-278 din același Cod, împotriva rezoluției sau ordonanței procurorului.

Introducerea plângerii împotriva rezoluției de neîncepere a urmăririi penale, a ordonanței sau a rezoluției de clasare, de scoatere de sub urmărire penală ori de încetare a urmăririi penale la prim procurorul Parchetului, procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel sau procurorul șef de secție al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție ori, după caz, la procurorul ierarhic superior constituie o condiție prealabilă prevăzută de lege și, totodată, o etapă obligatorie pentru exercitarea procedurii reglementate în art. 2781 C. proc. pen.

Prin procedura prevăzută în art. 275-278 C. proc. pen., accesul la instanță este condiționat de parcurgerea etapelor obligatorii, însă, așa cum a statuat Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa, condiționarea accesului la justiție nu înseamnă automat îngrădirea acestui drept, întrucât competența de a stabili regulile de desfășurare a procesului în fața instanțelor îi revine legiuitorului.

Însă, în cazul în care persoana vătămată nu parcurge etapele obligatorii și se adresează cu plângerea direct instanței, în scopul evitării încălcării accesului la instanță, soluția ce se impune este dată de prevederile art. 2781 alin. (13) C. proc. pen., potrivit cărora plângerea greșit îndreptată se trimite organului judiciar competent.

Prin modificarea adusă C. proc. pen. prin Legea nr. 356/2006 s-a urmărit înlăturarea oricărei piedici de a se adresa instanței, dându-se astfel satisfacție dispozițiilor art. 6 cu referire la art. 13 din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, care prevăd liberul acces la justiție al oricărei persoane care consideră că drepturile, libertăților sau interesele legitime i-au fost încălcate.

În cauză, în raport cu dispozițiilor art. 281 C. proc. pen. cu referire la art. 278 C. proc. pen., competența de soluționare a plângerii formulate de petentă împotriva rezoluției de neîncepere a urmăririi penale revine Curții de Apel București, care are competența să judece în primă instanță, printre altele, infracțiunile săvârșite de judecători de la judecătorii.

În speța criticată, L.G. era judecător la Judecătoria sector 1 București, în prezent, conform hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii din 18 septembrie 2012 - procuror cu grad de Parchet de pe lângă Curte de Apel, iar D.M. procuror la Parchetul de pe lângă această instanță, astfel competența de judecare a plângerii în raport de calitatea acestora revine Curții de Apel București, potrivit dispozițiilor procedurale penale, invocate mai sus și nu Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Constatându-se că plângerea a fost greșit depusă de petentă la Înalta Curte de Casație și Justiție, cauza va fi trimisă instanței competente, respectiv Curtea de Apel București, conform art. 2781 alin. (1) și art. 281 lit. b) C. proc. pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

H O T Ă R Ă Ș T E

Trimite cauza având ca obiect plângerea formulată de petenta I.C. împotriva ordonanței din 16 mai 2012 dispusă în Dosarul nr. 169/P/2012 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție, secția de combatere a corupției, spre competentă soluționare Curții de Apel București.

Definitivă.

Pronunțată, în ședință publică, azi 06 noiembrie 2012.