Complaint challenging refusal to prosecute prosecutor for abuse of service due to material incompetence of High Court

Asupra plângerii de față,

În baza lucrărilor dosarului constată următoarele:

Prin rezoluția nr. 143/P/2011 din 21 februarie 2012 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Cluj s-a dispus, în conformitate cu dispozițiile art. 228 rap. la art. 10 lit. d) C. proc. pen. neînceperea urmăririi penale față de intimatul F.G. sub aspectul săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, prev. de art. 246 C. pen. rap. la art. 132 din Legea nr. 78/2000, abuz în serviciu contra intereselor publice, prev. de art. 248 C. pen. rap. la art. 132 din Legea nr. 78/2000.

În argumentarea soluției procurorul a arătat că activitatea magistratului s-a circumscris în atribuțiile de serviciu cu privire la soluționarea cauzei cu care a fost învestit, acesta nedepășind cadrul legal de interpretare și aplicare a dispozițiilor legale, în acord cu principiile dreptului substanțial și ale celui procedural.

Plângerea petentelor împotriva rezoluției nr. 143/P/2011 a fost respinsă prin rezoluția nr. 77/11/2/2012 din 23 martie 2012 a procurorului șef al Serviciului Teritorial Cluj prin care s-a apreciat că alegațiile petentelor cu referire la infracțiunile asimilate celor de corupție sunt lipsite de suport probator.

Nemulțumite de soluția adoptată, petentele au formulat plângere în condițiile prevăzute de art. 2781 C. proc. pen. instanței de judecată competente, respectiv Înaltei Curți de Casație și Justiție, plângerea fiind înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 17 aprilie 2012.

Prin plângerea adresată instanței petentele A.S.L. și Ș.I.M. au solicitat admiterea acesteia, desființarea rezoluției nr. 143/P/2012 din 21 februarie 2012 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Cluj și trimiterea cauzei la procuror în vederea începerii urmăririi penale față de numitul F.G. pentru săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, prev. de art. 246 C. pen. rap. la art. 132 din Legea nr. 78/2000, abuz în serviciu contra intereselor publice, prev. de art. 248 C. pen. rap. la art. 132 din Legea nr. 78/2000.

În motivarea plângerii petentele au arătat că prin rezoluția nr. 143/P/2011 s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de intimatul procuror F.G. pentru infracțiunile anterior menționate în temeiul art. 228 rap. la art. 10 lit. d) C. proc. pen., ceea ce ar însemna că faptelor le lipsește unul din elementele constitutive ale infracțiunilor reclamate, iar prin rezoluția nr. 77/II/2/2012 a procurorului șef, se respinge plângerea împotriva rezoluției nr. 143/P/2011 pe motiv că aspectele sesizate nu se confirmă întrucât activitatea procurorului se circumscrie atribuțiilor de serviciu, ceea ce ar însemna practic o contradicție față de cele dispuse de procurorul de caz, întrucât noul temeiul de drept ar fi art. 10 lit. a) C. proc. pen.

Mai mult decât atât prin rezoluția procurorului șef se arată că procurorul „nu și-a exercitat funcția cu rea-credință și nu a urmărit sau acceptat vătămarea intereselor legale ale vreunei persoane (...) acesta având calitatea procesuală activă prin care a putut solicita instanței civile desființarea totală a înscrisului denumit cerere din 9 februarie 1991 ce a fost depus la Primăria Municipiului Cluj-Napoca".

Se mai arată în conținutul plângerii că, între intimat și petenta A.S.L. este o relație de dușmănie, întrucât aceasta la recuzat într-o cauză pentru un evident conflict de interese, iar intimatul i-a promis că se va ocupa personal de ea, acest lucru materializându-se într-o activitate de denigrare și aducere de prejudicii imaginii de avocat a petentei.

Se mai susține că în speță există probe care susțin abuzurile efectuate de intimat cu ignorarea legii.

Analizând plângerea prin prisma dispozițiilor legale Înalta Curte constată că nu este competentă să soluționeze prezenta pricină, pentru următoarele considerente

Prin rezoluția nr. 143/P/2011 din data de 21 februarie 2012 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Cluj s-a dispus, in conformitate cu dispozițiile art. 228 și art. 10 lit. d) C. proc. pen., neînceperea urmăririi penale față de intimatul F.G., pentru săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, prev. de art. 246 C. pen. rap. la art. 132 din Legea nr. 78/2000, abuz în serviciu contra intereselor publice, prev. de art. 248 C. pen. rap. la art. 13 din Legea nr. 78/2000.

Prin rezoluția nr. 77/II/2/2012 din 23 martie 2011 a Procurorului șef al Serviciul Teritorial Cluj s-a respins, ca neîntemeiată, plângerea formulată de către petentele A.S.L. și Ș.I.M., împotriva actului procesual anterior menționat.

Din conținutul relațiilor solicitate de Înalta Curte de la Consiliul Superior al Magistraturii, secția pentru procurori, rezultă faptul că intimatul F.G. deține în prezent gradul profesional de procuror de Parchet de pe lângă Curtea de Apel.

În această situație competența de soluționare a plângerii formulate de petentele A.S.L. și Ș.I.M. este dată de calitatea intimatului F.G. astfel că, în conformitate cu dispozițiile art. 2781 alin. (1) raportat la dispozițiile art. 281 alin. (1) lit. b) C. proc. pen., Curtea de Apel Cluj este competentă să soluționeze, în primă instanță, plângerea, instanță căreia Înalta Curte îi va trimite dosarul.

Văzând și dispozițiile art. 192 alin. (3) C. proc. pen.,

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

H O T Ă R Ă Ș T E

Admite excepția necompetenței materiale a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală.

Declină soluționarea cauzei privind plângerea formulată de petentele A.S.L. și Ș.I.M. către Curtea de Apel Cluj, secția penală.

Pronunțată, în ședință publică, azi 25 septembrie 2012.