Extradition provisional arrest upheld despite extraditable person's denial of guilt.

Asupra recursului penal de față;

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin încheierea nr. 1/P din 30 noiembrie 2011 a Curții de Apel Constanța s-a dispus arestarea provizorie a persoanei extrădabile O.A.T. pe o perioadă de 20 zile cu începere de la 30 noiembrie 2011 până la 19 decembrie 2011.

Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a reținut că la data de 30 noiembrie 2011 Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța a solicitat arestarea provizorie a cetățeanului român O.A.T., în temeiul art. 40, art. 43 și art. 44 și urm. din Legea nr. 302/2004, în referire la art. 12 din Tratatul de extrădare, pentru săvârșirea infracțiunilor de „conspirație în vederea comiterii de fraudă legată de calculatoare - „hacking", cu încălcarea Titlului 18 C. pen. american (Capătul de acuzare nr. 1), „conspirație în vederea comiterii de fraudă prin transfer” cu încălcarea Titlului 18 C. pen. american (Capătul de acuzare nr. 2), „conspirație în vederea comiterii de fraudă legată de dispozitive de acces-criminalitate informatică” cu încălcarea Titlului 18 C. pen. american, prin aceea că a conceput schema de „hacking", a pătruns neautorizat în numeroase sisteme informatice „point of sale (POS)” ale comercianților, a creat multiple („dump sites” - centre de colectare) și a transferat datele legate de cardurile de credit furate la acele „dump sites”, l-a instruit pe prietenul său I.D. să-l ajute să facă acest lucru, capetele de acuzare 3-4 constând în aceea că, împreună cu I.D., F.R. și C.I.B.:

- au participat într-o schemă internațională online, de mai multe milioane de dolari, pentru a pătrunde în mod neautorizat în sistemele informatice „point of sale (POS)” - punct de vânzare sau checkout ale comercianților din SUA, pentru a fura datele legate de carduri de credit, debit și carduri cadou ale clienților acestora (împreună cu carduri de credit);

- din anul 2008 și până în prezent, membrii conspirației au scanat internetul pentru a găsi sisteme comerciale POS, care aveau instalate anumite programe de acces de la distanță;

- au pătruns neautorizat, de la distanță, în sistemele informatice „point of sale (POS)”, folosind spargerea parolelor și alte instrumente;

- au instalat în secret software „keystroke logging" care, la rândul său, înregistra și stoca datele legate de cardurile de credit ale clienților;

- au transferat electronic datele legate de cardurile de credit la câteva servere de calculator bazate în SUA („dump sites” - centre de colectare), iar apoi pe un server aflat în Cipru, pentru stocare;

- au folosit datele furate pentru a crea carduri de plastic false și a face cheltuieli neautorizate pe conturile compromise și/sau au vândut sau transferat în alt mod datele legate de cardurile de credit furate unor alți coparticipanți pentru a face același lucru; C.I.B. a obținut date legate de cardurile de credit furate de la O.A.T. și, lucrând cu alți coparticipanți, a folosit datele furate pentru a crea carduri de plastic false pe care le-a folosit pentru a face cheltuieli neautorizate pe conturile compromise, mai ales în Franța, Belgia și în alte zone ale Europei, iar F.R. a obținut, sute de date legate de carduri de credit furate de O.A.T. Prin activitatea infracțională, împreună cu I.D., F.R. și C.I.B., O.A.T. au pătruns neautorizat în sistemele informatice „point of sale (POS)” a peste 150 de franșize ale lanțului de restaurante S., inclusiv în una sau mai multe franșize situate în New Hampshire, precum și a peste 50 de alți comercianți identificați din SUA, au compromis peste 100.000 de conturi de card de credit numai la restaurantele S. și au făcut cheltuieli de peste 10.000.000 dolari SUA, folosind aceste conturi compromise.

Faptele prevăzute în dispozițiile C. pen. american sunt incriminate și de legea penală română, respectiv infracțiunile de „acces fără drept și prin încălcarea măsurilor de securitate, la un sistem informatic” prev. de art. 42 alin. (1) și (3) din Legea nr. 161/2003, „transfer neautorizat de date dintr-un sistem informatic” prev. de art. 44 alin. (2) din Legea nr. 161/2003, „punerea în circulație, în orice mod, a instrumentelor de plată electronică falsificate sau deținerea lor în vederea punerii în circulație” prev. de art. 24 alin. (1) și (2) din Legea nr. 365/2002 și „efectuarea de operațiuni financiare în mod fraudulos” prev. de art. 27 alin. (1) și (2) din Legea nr. 365/2002, precum și „asocierea în vederea comiterii de infracțiuni” prev. de art. 323 alin. (1) și (2) C. pen., pedepsite cu închisoare de până la 15 ani.

Prin cererea de arest provizoriu adresată Ministerului de Justiție al României, Departamentul de justiție al SUA a descris și localizat persoana căutată O.A.T., a expus faptele și încadrarea juridică corespunzătoare, a indicat emiterea de către judecătorul districtual al SUA, S.J.M.A. la 06 mai 2011 a unui mandat de arestare a persoanei căutate, precizând că cererea de extrădare și documentele aferente vor fi transmise în termen de 60 zile, fiind îndeplinite cerințele art. 12 din Tratatul dintre cele 2 țări, precum și ale art. 43, art. 44 din Legea nr. 302/2004 republicată care constituie cadrul general în materie.

Fiind ascultată de către Curte, declarație consemnată în procesul-verbal din 30 noiembrie 2011, persoana căutată O.A.T. a declarat că nu este de acord cu arestarea deoarece solicită să fie cercetată de autoritățile române, răspunzând la orice chemare a organelor judiciare.

Însă, negăsind vreun caz expres de refuz al extrădării, față de caracterul obligatoriu al dispozițiilor referitoare la arestare în caz de urgență și pentru a se evita o eventuală fugă a persoanei extrădabile, în temeiul art. 43, art. 44 din Legea nr. 302/2004, art. 12 din Tratatul de extrădare dintre SUA și România, s-a dispus arestarea provizorie a persoanei extrădabile O.A.T. pe o perioadă de 20 zile cu începere de la 30 noiembrie 2011 până la 19 decembrie 2011.

Împotriva acestei hotărâri în termen legal a declarat recurs persoana extrădabilă O.A.T., solicitând respingerea sesizării formulată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța și punerea sa de îndată în libertate întrucât nu a comis faptele ce i se impută de către autoritățile judiciare americane.

Examinând legalitatea și temeinicia hotărârii atacate sub toate aspectele conform dispozițiilor art. 3856 alin. (3) C. proc. pen., Înalta Curte reține că recursul este nefondat.

Din actele dosarului rezultă că sunt îndeplinite condițiile legale pentru a se dispune arestarea provizorie a persoanei extrădabile O.A.T.

Recurentul este acuzat de către autoritățile judiciare americane de comiterea unor infracțiuni ce au corespondent în legea penală română, respectiv acesta este cercetat pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 42 alin. (1) și (3) din Legea nr. 161/2003, art. 44 alin. (2) din aceeași lege, art. 24 alin. (1) și (2) din Legea nr. 365/2002, art. 27 alin. (1) și (2) din Legea nr. 365/2002, art. 323 alin. (1) și (2) C. pen., infracțiuni pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de până la 15 ani.

La data de 6 mai 2011 pe numele inculpatului s-a emis un mandat de arestare preventivă de către autoritățile judiciare americane pentru faptele menționate în solicitarea de arest provizoriu adresată Ministerului Justiției din România.

Prima instanță a apreciat în mod corect că sunt îndeplinite condițiile legale pentru a se dispune arestarea provizorie a recurentului, respectiv cele prevăzute de art. 40 și urm. din Legea nr. 302/2004 precum și în Tratatul de extrădare dintre România și SUA semnat la 10 septembrie 2007, iar arestarea provizorie se impune pentru a se evita fuga persoanei extrădabile și sustragerea de la cercetările care se efectuează.

În recurs, persoana extrădabilă a solicitat punerea sa în libertate întrucât nu se face vinovată de faptele pentru care este acuzată, or în procedura arestării provizorii în vederea extrădării, instanțele nu pot verifica temeinicia acuzațiilor aduse persoanei solicitate și care au stat la baza emiterii mandatului de arestare preventivă în SUA.

Față de considerentele expuse, Înalta Curte în temeiul art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen. va respinge ca nefondat recursul declarat de persoana extrădabilă.

Văzând și dispozițiile art. 20 din Legea nr. 302/2004;

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de persoana extrădabilă O.A.T. împotriva încheierii nr. 1/P din 30 noiembrie 2011 a Curții de Apel Constanța, secția penală și pentru cauze penale cu minori și de familie, pronunțată în Dosarul nr. 1334/36/2011.

Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului, iar onorariul apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 320 RON, se va plăti din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată, în ședință publică, azi 7 decembrie 2011.