Inadmissibility of extraodinary appeal challenging criminal conviction on merits rather than statutory procedural grounds

Asupra contestației în anulare de față;

Examinând actele și lucrările dosarului constată următoarele:

Prin decizia nr. 422 din 15 februarie 2012 pronunțată de înalta Curte de Casație și Justiție în dosarul nr. 4355/89/2010 s-a respins ca nefondat recursul declarat de inculpatul B.D. împotriva deciziei penale nr. 174 din 8 noiembrie 2011 a Curții de Apel Iași - secția penală și pentru cauze cu minori.

S-a dedus din pedeapsa aplicată recurentului inculpat, durata arestării preventive de la 13 mai 2010 la 15 februarie 2012.

A fost obligat recurentul inculpat la plata sumei de 600 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat din care suma de 200 lei reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Împotriva acestei decizii a formulat contestație în anulare inculpatul B.D., solicitând anularea acesteia întrucât a fost arestat nelegal, fără sesizare din partea spitalul de urgență din Iași, s-a procedat la influențarea medicului legist, necropsia cadavrului nu corespunde analizelor de sânge cu privire la alcoolemia victimei, nu s-a aflat cauza reală a decesului, martorii au fost influențați, iar anchetatorii se fac vinovați de fals în înscrisuri sub semnătură privată, fals intelectual și uz de fals.

Contestația a fost întemeiată pe dispozițiile art. 386 lit. a), c), d), e) C. proc. pen.

Examinând admisibilitatea în principiu a contestației în anulare formulată în cauză, înalta Curte constată că aceasta este inadmisibilă.

Astfel, contestația în anulare este o cale extraordinară de atac prin care pot fi reparate erori de neînlăturat pe alte căi, respectiv anularea pentru vicii sau nulități privind actele de procedură.

Potrivit dispozițiilor art. 391 alin. (2) C. proc. pen., admisibilitatea în principiu a contestației în anulare este condiționată de îndeplinirea cumulativă a cerințelor privind respectarea termenului de exercitare prevăzut de legea procesual penală, arătarea de motive prevăzute în art. 386 C. proc. pen. precum și invocarea de dovezi în sprijinul căii extraordinare de atac.

Art. 386 C. proc. pen. prevede expres și limitativ cazurile în care se poate formula contestație în anulare precum și hotărârile care pot fi atacate pe această cale, respectiv hotărârile penale definitive pronunțate de către instanța de recurs.

Astfel, potrivit dispozițiilor art. 386 C. proc. pen., împotriva hotărârilor penale definitive se poate face contestație în anulare în următoarele cazuri:

a) când procedura de citare a părții pentru termenul la care s-a judecat cauza de către instanța de recurs nu a fost îndeplinită conform legii;

b) când partea dovedește că la termenul la care s-a judecat cauza de către instanța de recurs a fost în imposibilitate de a se prezenta și de a încunoștința instanța despre această împiedicare;

c) când instanța de recurs nu s-a pronunțat asupra unei cauze de încetare a procesului penal dintre cele prevăzute de art. 10 alin. (1) lit. f)-i) cu privire la care existau probe la dosar;

d) când împotriva unei persoane s-au pronunțat două hotărâri definitive pentru aceeași faptă;

e) când la judecarea recursului, inculpatul prezent nu a fost ascultat, iar ascultarea acestuia era obligatorie potrivit art. 38514 alin. (1) ori art. 38516 alin. (1) C. proc. pen.

În speță, petiționarul a formulat contestație în anulare, invocând prevederile art. 386 lit. a), c), d), e) C. proc. pen., dar motivele invocate vizează fondul cauzei și nu se regăsesc printre cele prevăzute de textul de lege menționat.

Așa fiind, contestația în anulare formulată de contestatorul B.D. împotriva deciziei nr. 422 din 15 februarie 2012 pronunțată de înalta Curte de Casație și Justiție - secția penală este inadmisibilă și urmează a fi respinsă.

În baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen., va fi obligat contestatorul la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESDTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca inadmisibilă contestația în anulare formulată de contestatorul B.D. împotriva deciziei nr. 422 din 15 februarie 2012 pronunțată de înalta Curte de Casație și Justiție - secția penală în dosarul nr. 4355/89/2010.

Obligă contestatorul la plata sumei de 300 lei cu titlu dec cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică azi 4 octombrie 2012