Legality of maintaining preventive arrest for drug trafficking offenses under Article 148 of the Code of Criminal Procedure

Asupra recursurilor de față:

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr.1113 din 14 noiembrie 2003, Tribunalul București, secția I penală a condamnat, printre alții, pe inculpatele:

- I.E. la 7 ani închisoare pentru infracțiunea prevăzută de art.2 alin.2 din Legea nr.143/2000 cu aplicarea art.37 lit.b C.pen. și art.16 din Legea nr.143/2000.

A aplicat art.71, 64 C.pen.

În baza art.65 C.pen. a interzis inculpatei exercitarea drepturilor prevăzute de art.64 lit.a, b C.pen. pe o durată de 3 ani după executarea pedepsei închisorii.

În baza art.88 C.pen. a dedus din pedeapsa aplicată durata arestării preventive de la 25 septembrie 2002 la zi.

A menținut starea de arest a inculpatei I.E.

- G.M.C. la 12 ani închisoare pentru infracțiunea prevăzută de art.2 alin.2 din Legea nr.143/2000, cu aplicarea art.41 alin.2 C.pen.

A aplicat prevederile art.71, 64 C.pen.

În baza art.65 C.pen. a interzis inculpatei exercitarea drepturilor prevăzute de art.64 lit.a, b C.pen. pe o durată de 4 ani după executarea pedepsei închisorii.

În baza art.88 C.pen. a dedus din pedeapsa aplicată durata arestării preventive de la 25 septembrie 2002 la zi.

A menținut starea de arest a inculpatei G.M.C.

- M.V. la 12 ani închisoare pentru infracțiunea prevăzută de art.2 alin.2 din Legea nr.143/2000.

A aplicat prevederile art.71, 64 C.pen.

În baza art.65 C.pen. a interzis inculpatei exercitarea drepturilor prevăzute de art.64 lit.a, b C.pen. pe o durată de 4 ani după executarea pedepsei închisorii.

În baza art.88 C.pen. a dedus din pedeapsa aplicată durata arestării preventive de la 25 septembrie 2002 la zi.

A menținut starea de arest a inculpatei M.V.

În baza art.17 alin.1 din Legea 143/2000 a dispus confiscarea a 10,040 grame heroină cu cofeină, 3,070 grame cofeină cu heroină, 2,870 grame cofeină cu heroină, 6,340 grame cofeină cu heroină, 20,820 grame cofeină cu heroină depuse la Camera de Corpuri Delicte din cadrul I.G.P.R. – Direcția Cazier Judiciar și Evidența Operativă cu dovada seria B nr.601169 din 2 octombrie 2002 și confiscarea a 0,250 grame heroină cu cofeină depusă la Camera de Corpuri Delicte din cadrul I.G.P.R. – Direcția Cazier Judiciar și Evidență Operativă cu dovada seria B nr.601168 din 2 octombrie 2002.

În baza art.17 alin.2 din Legea nr.143/2000 a dispus confiscarea sumei de 170 dolari USD depusă la B.N.R. – S.M.B. – Serviciul Tezaur și Caserie cu nr.43521 din 16 octombrie 2002.

În baza art.17 alin.2 din Legea 143/2000 raportat la art.118 lit.d C.pen. a dispus confiscarea sumei de 2.550.000 lei și 50 dolari USD ridicate de organele de urmărire penală de la inculpatele I.E. și G.M.C. prin procesul verbal din data de 25 septembrie 2002 și a sumei de 400.000 lei ridicată de la inculpata I.E. și depusă la Camera de Corpuri Delicte a Tribunalului București, secția I penală la poziția nr.160/2002.

În baza art.169 alin.1 C.proc.pen. a dispus restituirea către inculpata M.V. a următoarelor lucruri: 1 telefon mobil, 1 telefon mobil Nokia 5110 cu cartela GSM Orange K6, 1 ceas marca, ridicate de organele de urmărire penală prin procesul verbal din data de 25 septembrie 2002.

În baza art.109 alin.3 C.proc.pen. a dispus păstrarea la Tribunalul București, secția I penală, la Camera de Corpuri Delicte a casetei video marca TDK, până la soluționarea definitivă a cauzei.

Împotriva acestei sentințe au declarat apel, între alții, inculpatele M.V., I.E. și G.M.C.

La termenul de judecare a apelurilor, respectiv 9 ianuarie 2004, instanța de apel, prin încheiere, a constatat legalitatea și temeinicia arestării preventive a inculpaților apelanți, măsură pe care a menținut-o.

Inculpatele au declarat recurs împotriva încheierii din 9 ianuarie 2004 a Curții de Apel București, secția II-a penală, pronunțată în dosarul nr.107/2004, fără a motiva în scris, iar în instanță, având ultimul cuvânt, au declarat că lasă soluția la aprecierea instanței.

Curtea, verificând actele dosarului cauzei, constată că recursurile sunt nefondate pentru următoarele considerente:

Potrivit art.136 alin.1 C.proc.pen., în cauzele privitoare la infracțiuni pedepsite cu... închisoare, pentru a se asigura buna desfășurare a procesului penal ori pentru a se împiedica sustragerea inculpatului... de la judecată..., se poate lua față de acesta una din măsurile preventive, litera d a acestui articol prevăzând arestarea preventivă.

Art.148 alin.1 lit.h C.proc.pen., astfel cum a fost modificat prin Legea nr.281/2003, prevede că măsura arestării inculpatului poate fi luată dacă sunt întrunite condițiile prevăzute în art.143 C.proc.pen. și inculpatul a săvârșit o infracțiune pentru care legea prevede pedeapsa detențiunii pe viață alternativ cu pedeapsa închisorii sau pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani și există probe certe că lăsarea sa în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.

În urma examinării actelor dosarului, Curtea constată că dispozițiile procedurale privind luarea măsurii arestării preventive a inculpatelor în cursul urmăririi penale, prelungirea acestei măsuri în cursul judecății în fond și în apel, menținerea arestării preventive a inculpatelor au fost respectate de instanțele competente.

Ca atare, încheierea instanței investită cu judecarea apelurilor declarate împotriva sentinței primei instanțe prin care s-a constatat legalitatea măsurii arestării preventive a inculpatelor și s-a dispus menținerea acestei măsuri, este legală.

Inculpatele au săvârșit o infracțiune pentru care legea penală prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani închisoare și există

suficiente temeiuri că lăsarea lor în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică.

Față de aceste considerente, în baza art.38515 pct.1 lit.b C.proc.pen., urmează să fie respinse recursurile declarate, ca nefondate, conform dispozitivului.

În baza art.192 C.proc.pen., inculpatele recurente vor fi obligate la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpatele M.V., I.E. și G.M.C. împotriva încheierii din 9 ianuarie 2004 a Curții de Apel București, secția II-a penală, pronunțată în dosarul nr.107/2004.

Obligă recurentele la câte 700.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care onorariile cuvenite apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de câte 200.000 lei, se vor avansa din fondul Ministerului Justiției.

Pronunțată în ședință publică, azi 20 ianuarie 2004.