Motion for revision of conflicting judgments on public-sector collective bargaining rights dismissed as moot due to prior identical ruling.

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, revizuentul Serviciul Public „Direcția Impozite și Taxe” Reșița a solicitat în contradictoriu cu intimatele Curtea de Conturi a României și Camera de Conturi Caraș-Severin anularea deciziei nr. 238 din 17 februarie 2011 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, secția de contencios administrativ și fiscal, în dosarul nr. 364/115/2010, precum și a sentinței nr. 349 din 18 iunie 2010 pronunțată de Tribunalul Caraș-Severin, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal în același dosar, în condițiile în care aceste două hotărâri judecătorești sunt contrare sentinței nr. 215 din 4 martie 2009 pronunțată de Tribunalul Caraș-Severin, secția de contencios administrativ și fiscal, în dosarul nr. 2934/115/2008.

Cererea de revizuire a fost întemeiată pe dispozițiile art. 322 alin. (1) pct. 7 C. proc. civ.

În motivarea căii extraordinare de atac, revizuentul a susținut, în esență, faptul că în cauză sunt întrunite condițiile impuse de textul legal anterior individualizat, întrucât cele două sentințe aflate în discuție sunt definitive și irevocabile.

Pe de altă parte, există identitate de părți, deoarece, prin sentința nr. 215 din 4 martie 2009, s-a constatat legalitatea acordării drepturilor salariale prevăzute în Contractul Colectiv de Muncă nr. 3424 din 25 octombrie 2006 pentru salariații din cadrul Serviciului Public „Direcția Comunitară de Evidență a Persoanelor”, iar prin cele două hotărâri judecătorești contestate s-a constatat că este nelegală acordarea acelorași drepturi salariale, stabilite în Contractul Colectiv de Muncă mai sus arătat, deși ambele servicii fac parte din aparatul de specialitate al Primarului Municipiului Reșița.

De asemenea, există identitate de obiect în cele două cereri de chemare în judecată, chiar dacă ele au fost formulate în mod diferit; important este faptul că scopul urmărit de părți este același.

Mai precis, în ambele acțiuni deduse judecății, s-a pus în discuție legalitatea acordării drepturilor salariale prevăzute în Contractul Colectiv de Muncă nr. 3424 din 25 octombrie 2006 pentru salariații aceleiași autorități publice locale.

În plus, revizuentul a precizat faptul că este îndeplinită și condiția ca hotărârile contradictorii să fie pronunțate în dosare diferite.

La data de 18 mai 2011, revizuentul a depus la dosar o completare la cererea introductivă de instanță (filele 86-90), prin care a adus la cunoștința instanței faptul că pe rolul secției contencios administrativ și fiscal, a Înaltei Curți de Casație și Justiție, se află înregistrat dosarul nr. 364/115/2010 având ca obiect o cerere de revizuire identică cu cea din prezentul dosar, având stabilit termen de judecată la data 03 iunie 2011, astfel încât se impune conexarea lor, această neregularitate intervenind datorită modului în care a fost transmisă cererea.

La termenul din 13 septembrie 2011, față de împrejurarea că dosarul nr. 364/115/2010 aflat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția contencios administrativ și fiscal, având ca obiect aceeași cerere de revizuire, a fost soluționat, instanța a pus în vedere revizuentului să precizeze în ce măsură își menține prezenta cerere de revizuire, acordând un termen de judecată în acest sens.

Analizând actele de la dosar, Înalta Curte, reține că revizuentul a înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția contencios administrativ și fiscal, două cereri de revizuire, identice, formulate împotriva deciziei nr. 238 din 17 februarie 2011 a Curții de Apel Timișoara, secția contencios administrativ și fiscal, ce formează obiectul dosarelor nr. 364/115/2010 și nr. 2390/1/2011.

Dosarul înregistrat sub nr. 364/115/2010 a fost soluționat irevocabil prin Decizia nr. 4328 din 23 septembrie 2011 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția contencios administrativ și fiscal, în sensul respingerii cererii de revizuire, acest dosar fiind, de altfel, atașat la prezentul dosar nr. 2390/1/2011.

Față de împrejurarea că prin Decizia nr. 4328 din 23 septembrie 2011 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția contencios administrativ și fiscal, a fost respinsă cererea de revizuire formulată împotriva deciziei nr. 238 din 17 februarie 2011 a Curții de Apel Timișoara, secția contencios administrativ și fiscal (ce formează obiectul prezentei cereri de revizuire), reținând și faptul că revizuentul nu a precizat în ce măsură își menține cererea de revizuire, rezultă că aceasta a rămas fără obiect.

În consecință, în raport de considerentele expuse, cererea de revizuire urmează a fi respinsă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge cererea de revizuire formulată de Serviciul Public „Direcția Impozite și Taxe” Reșița împotriva deciziei nr. 238 din 17 februarie 2011 a Curții de Apel Timișoara, secția contencios administrativ și fiscal.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 25 octombrie 2011.