Inapplicability of inter-institutional transfer provisions to internal reassignment within the specialized DIICOT structure of the HCCJ Prosecution Office

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

1.Obiectul acțiunii

La data de 4 iunie 2010 recurentul a formulat o cerere de transfer de la D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial București la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

Prin Hotărârea nr. 331 din 30 septembrie 2010 a secției pentru procurori a C.S.M. a fost respinsă cererea de transfer formulată de domnul procuror B.G..

2. Motivele de fapt și de drept care au stat la baza formulării cererii

Prin contestația formulată în temeiul art. 36 alin. (2) Legea nr. 317/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, înregistrată la C.S.M., procurorul B.G. a solicitat desființarea Hotărârii nr. 331 din 30 octombrie 2010 a Secției pentru Procurori din cadrul C.S.M. și aprobarea transferului solicitat.

În motivarea contestației, s-a susținut că, într-adevăr D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial București funcționează în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție , dar ca structură distinctă, și nu s-a solicitat promovarea contestatarilor la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, ci transferul la această unitate de Parchet, în temeiul art. 60 Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor.

A mai arătat recurentul că se creează o situație discriminatorie în raport de ceilalți procurori din Ministerul Public, prin faptul că procurorii D.I.I.C.O.T. pot doar să solicite, potrivit art. 75 alin. (11) Legea nr. 304/2004 încetarea activității în cadrul acestei direcții, neavând dreptul de a fi transferați, delegați sau detașați la alte parchete. S-au invocat Hotărârea nr. 115/2005 și Hotărârea nr. 153/2008 ale Plenului C.S.M. ca practică în materia transferului.

3. Hotărârea Plenului C.S.M.

Prin Hotărârea nr. 164 din 24 martie 2011, Plenul C.S.M. a respins contestația formulată de domnul procuror B.G..

Pentru a hotărî astfel, C.S.M. a reținut următoarele:

3.1. Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, reglementează la art. 75 alin. (2-13) o procedură specială atât de numire a procurorilor la D.I.I.C.O.T., cât și de revocare, respectiv încetare a activității procurorilor la această structură specializată a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

3.2. În conformitate cu prevederile art. 75 alin. (11) și (111) Legea nr. 304/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, la încetarea activității în cadrul D.I.I.C.O.T., procurorul revine la parchetul de unde provine sau alt parchet unde are dreptul să funcționeze potrivit legii, iar de la data revenirii, procurorii care au activat la D.I.I.C.O.T. își redobândesc gradul profesional de execuție și salarizarea corespunzătoare acesteia, avute anterior sau pe cele dobândite ca urmare a promovării, în condițiile legii.

3.3. Procurorii de la D.I.I.C.O.T. pot fi delegați, detașați sau transferați la o instituție publică, potrivit dispozițiilor art. 26 Legea nr. 508/2004, dar în cazul contestatorului nu operează dispozițiile art. 60 Legea nr. 303/2004, care permit transferul procurorilor numai de la un parchet la alt parchet, ori la o instituție publică și deci nu transferul în cadrul aceluiași parchet, singurele dispoziții aplicabile fiind cele ale art. 75 alin. (11) Legea nr. 304/2004, republicată, care derogă de la regula generală.

3.4. Referitor la cele două hotărâri ale Plenului C.S.M. invocate ca practică de către contestator, s-a reținut că cea cu nr. 15 din 30 martie 2005 a fost adoptată ulterior modificării și completării Legilor nr. 303/2004 și 304/2004, iar Hotărârea nr. 153/2008 a făcut aplicarea dispozițiilor art. 5 alin. (11), în sensul că procurorul respectiv și-a încetat activitatea în cadrul D.I.I.C.O.T. și a revenit la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și justiție, unde activase anterior numirii ca procuror în cadrul D.I.I.C.O.T.

4. Recursul declarat de B.G. împotriva Hotărârii nr. 164 din 24 martie 2011 a Plenului C.S.M. .

Motivele de recurs sunt întemeiate pe dispozițiile art. 3041 C. proc. civ..

4.1. În mod greșit intimatul a reținut că nu operează dispozițiile art. 60 Legea nr. 304/2004, deoarece transferul urma a se dispune de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București, la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

4.2. Urmare a abrogării art. 7 Legea nr. 508/2004, dispozițiile art. 75 alin. (1) Legea nr. 304/2004 s-au modificat și completat, astfel încât, de jure, procurorii care-și desfășoară activitatea la D.I.I.C.O.T. pot opta pentru obținerea unui grad profesional superior celui avut anterior numirii, ca urmare a promovării, prin examen, în condițiile legii.

4.3. Câtă vreme procurorii, cu funcții de bază la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București, care-și desfășoară în prezent activitatea la D.I.I.C.O.T. (fără a avea grad de procuror de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție), pot susține un examen de promovare pentru a obține grad profesional de procuror al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și, în același timp, la încetarea activității la D.I.I.C.O.T. nu vor reveni la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București, ci vor activa în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, în speță devin aplicabile dispozițiile art. 60 Legea nr. 303/2004 coroborate cu dispozițiile art. 75 alin. (11) și (111) Legea nr. 304/2004.

4.4. Prin modul de interpretare a dispozițiilor art. 60 Legea nr. 303/2004 se creează o situație mai grea unui procuror care are grad de procuror al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție față de procurorul care obține gradul de procuror al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție în timpul exercitării activității la D.I.I.C.O.T..

Cererea recurentului de înscriere la concursul (examenul) de promovare în funcția de execuție la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a fost respinsă.

5. Prin concluziile scrise depuse la dosar, intimatul a solicitat respingerea recursului ca nefondat, nefiind posibil transferul în cadrul aceleiași instituții.

II. Considerentele instanței de recurs.

1. Recursul este nefondat.

1.1. Prin cererea înregistrată de recurent la C.S.M. s-a arătat că acesta este procuror în cadrul D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial București și s-a solicitat aprobarea transferului la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

Niciun moment, prin cererea formulată, nu s-a precizat că se solicită transferul de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

Din acest motiv, în mod corect, atât C.S.M. - Secția pentru Procurori, cât și Plenul C.S.M., s-au pronunțat asupra cererii formulate, respectiv asupra transferului de la D.I.I.C.O.T. la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

1.2. În mod legal s-a apreciat că în speță nu sunt îndeplinite prevederile art. 60 Legea nr. 304/2004, nefiind posibilă aprobarea unui transfer în cadrul aceleiași instituții.

1.3. Prevederile art. 60 Legea nr. 303/2004 nu pot fi coroborate cu cele ale art. 75 alin. (1) și (111) Legea nr. 304/2004, pentru a susține teoria recurentului, deoarece cele două instituții reglementează materii diferite, transferul în cadrul altei instituții, respectiv revenirea procurorului la parchetul de unde provine.

1.4. Criticile referitoare la respingerea cererii de înscriere la concursul/ examenul de promovare în funcție de execuție la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție nu fac obiectul hotărârii recurate și nu pot fi analizate în prezenta cauză.

2. Față de acestea, în drept, în temeiul art. 29 Legea nr. 317/2004, urmează ca recursul să fie respins ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de B.G., împotriva Hotărârii nr. 164 din 24 martie 2011 a Plenului C.S.M., ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 30 iunie 2011.