Territorial jurisdiction for pension recalculation challenges: application of new domicile-based competence rules to pending cases

Asupra cauzei civile de față, constată următoarele:

Prin contestația ce formează obiectul Dosarului nr. 8812/95/2011 al Tribunalului Gorj, disjunsă din Dosarul nr. 4078/95/201 al aceleași instanțe, reclamantul T.C. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Casa Sectorială de Pensii a Ministerului Administrației și Internelor, anularea deciziei de pensie din 27 decembrie 2010, menținerea pensiei stabilite anterior prin decizia din 11 decembrie 2009 emisă de pârâtă și obligarea acesteia la plata diferenței dintre pensia stabilită inițial și cea recalculată prin decizia contestată, cu dobânda legală aferentă.

Prin sentința nr. 5189 din 24 iunie 2011, Tribunalul Gorj, secția conflicte de muncă și asigurări sociale, și-a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București, secția conflicte de muncă și asigurări sociale, reținând că în stabilirea competenței pentru contestațiile împotriva deciziilor emise de casele sectoriale de pensii, cum este cazul în speță, sunt aplicabile dispozițiile art. 156 din Legea nr. 19/2000, care instituie o competență teritorială exclusivă, de ordine publică, în favoarea instanței în a cărei rază teritorială se află domiciliul pârâtului.

Învestit prin declinare, Tribunalului București, secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, prin sentința civilă nr. 4944 din 25 mai 2011, și-a declinat, la rândul său, competența în favoarea primei instanțe sesizate, Tribunalul Gorj și, constatând ivit conflict negativ de competență, a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru pronunțarea regulatorului de competență.

Pentru a hotărî astfel, Tribunalul București a reținut că, întrucât Legea nr. 19/2000 a fost abrogată începând cu data de 01 ianuarie 2011, odată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 263/2010, în speță determinarea instanței competente se face în raport de dispozițiile în materie ale legii noi, și anume art. 154 din Legea nr. 263/2010.

Prin legea nouă, competența teritorială de soluționare a cererilor cu privire la deciziile emise de casele de pensii sectoriale (fostele case de pensii ale Ministerului Apărării Naționale a Ministerului Administrației și Internelor și Serviciului Român de Informații) a fost modificată în sensul că cererile în această materie se soluționează de către instanța de la domiciliul reclamantului, în speță Tribunalul Gorj.

Asupra conflictului negativ de competență ivit, Înalta Curte de Casație și Justiție reține următoarele:

Cererea dedusă judecății are natura unei contestații împotriva deciziei de recalculare a pensiei în baza Legii nr. 119/2010, emisă de o casă sectorială de pensii, respectiv Casa Sectorială de Pensii din cadrul Ministerului Administrației și Internelor.

Decizia contestată a fost emisă la data de 27 decembrie 2010, iar sesizarea instanței s-a făcut la data de 24 iunie 2011.

Este adevărat că la data emiterii deciziei contestate era în vigoare Legea nr. 19/2000, care, prin art. 156, prevedea că „Cererile îndreptate împotriva C.N.P.A.S. sau împotriva caselor teritoriale de pensii se adresează instanței în a cărei rază teritorială își are domiciliul sau sediul reclamantul. Celelalte cereri se adresează instanței în a cărei rază teritorială își are domiciliul sau sediul pârâtului”.

Legea nr. 19/2000 a fost însă abrogată odată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, respectiv începând cu data de 01 ianuarie 2011, conform dispozițiilor art. 196 lit. a) din Legea nr. 263/2010.

Prin urmare, la data sesizării instanței, și anume 24 iunie 2011, era în vigoare Legea nr. 263/2010, care cuprinde dispoziții privitoare la competență în art. 154.

Astfel, potrivit alin. (1) al art. 154 din Legea nr. 263/2010, „Cererile îndreptate împotriva C.N.P.P., a caselor teritoriale de pensii sau împotriva caselor de pensii sectoriale se adresează instanței în a cărei rază teritorială își are domiciliul sau sediul reclamantul”, iar potrivit alin. (2) al aceluiași articol, „Celelalte cereri se adresează instanței în a cărei rază teritorială își are domiciliul sau sediul pârâtul.”

Rezultă că, odată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 263/2010, competența teritorială de soluționare a cererilor cu privire la deciziile emise de casele de pensii sectoriale, care sunt fostele case de pensii ale Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Administrației și Internelor și Serviciului Român de Informații, s-a modificat în sensul că aceste cereri se soluționează de către instanța de la domiciliul reclamantului.

Raportat la dispozițiile art. 725 alin. (1) C. proc. civ., potrivit cărora normele de procedură civilă sunt de imediată aplicare, urmează a se reține că norma de competență aplicabilă în cauză este cea cuprinsă în art. 154 din Legea nr. 263/2010, în vigoare la data sesizării instanței.

Cum, în speță, instanța a fost învestită cu o cerere împotriva unei case de pensii sectoriale, iar potrivit art. 154 alin. (1) din Legea nr. 263/2007, o astfel de cerere se adresează instanței de la domiciliul reclamantului, instanța competentă teritorial să judece pricina este cea de la domiciliul reclamantului, respectiv Tribunalul Gorj.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D I S P U N E

Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Gorj, secția conflicte de muncă și asigurări sociale.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 19 octombrie 2012.