Recourse against civil judgment correction dismissed; municipal entity upheld as liable party through its mayor for restitution order

Asupra cauzei de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Dâmbovița, sub nr. 696/200 data de 19 mai 2011 petenta A.M.G.L. a solicitat îndreptarea erorii materiale și lămurirea înțelesului dispozitivului sentinței civile 1415 din 31 octombrie 2006, completată de sentința civilă nr. 1654 din 18 decembrie 2006, și pronunțate de Tribunalul Dâmbovița, în dosarul nr. 686/2006.

S-a solicitat pe de o parte, îndreptarea erorii materiale cu privire la menținerea „.constată nulitatea dispoziției de respingere a notificării nr. 6217/2005 emisă Primarul comunei Aninoasa”, în loc de exprimarea eronată „decizia nr. 6217/2005”, iar pe de altă parte, pe cale de consecință lămurirea dispozitivului sentințelor cu privire la înțelesul, întinderea și aplicabilitatea acestuia în sensul „admite în parte contestația formulată în contradictoriu cu Primăria comunei Aninoasa prin primar”.

S-a arătat în motivarea cererii că sentința civilă nr. 1415 din 31 octombrie 2006 a fost ulterior completată prin sentința civilă nr. 1654 din 18 decembrie 2006, în sensul că intimata a fost obligată și la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 1.740 lei, iar în prezent este în imposibilitatea începerii executării, deoarece intimata își invocă propria incapacitate de punere în executare a sentințelor amintite, în conformitate cu prev. de art. 77 coroborate cu art. 21 alin. (2) din Legea 21/2001.

S-a solicitat, în temeiul dispozițiilor legale mai susmenționate îndreptarea erorilor materiale, strecurate în cuprinsul dispozitivului sentinței civile nr. 1415 din 31 octombrie 2006, precum și a înțelesului și întinderii dispozitivului pentru o corectă aplicare a acestuia, în condițiile în care a dovedit, fără putință de tăgadă, calitatea de persoană îndreptățită potrivit disp. art. 3 și 4 din Legea nr. 10/2001 și a dreptului de proprietate cu privire la imobilul solicitat.

Prin încheierea din Camera de consiliu din data de 04 iulie 2011 a fost admisă cererea petiționarei și s-a dispus îndreptarea erorii materiale strecurate în dispozitivul sentinței civile nr. 1415/2006 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în dosarul nr. 686/2006, în sensul că în loc de „constată nulitatea deciziei nr. 6171/2005” se va citi „constată nulitatea dispoziției de respingere a notificării nr. 6271/2005”, iar în loc de „dispune obligarea pârâtei. să emită decizie” se va citi „dispune obligarea pârâtei să emită dispoziție”.

De asemenea, s-a dispus lămurirea dispozitivului sentinței, în sensul că pârâta Primăria comunei Aninoasa, în contradictoriu cu care este admisă contestația și care este obligată la emiterea dispoziției de restituire în natură a imobilelor, este reprezentată prin primar.

Tribunalul a constatat că din cuprinsul cererii de chemare în judecată, rezultă că s-a solicitat anularea dispoziției de respingere a notificării nr. 812 din 13 decembrie 2005 dispusă de Primarul comunei Aninoasa și obligarea emiterii unei dispoziții de restituire în natură, în condițiile legii.

A apreciat tribunalul că, deși în considerentele sentinței civile nr. 1415/2006 instanța face referire la admiterea contestației, anularea dispoziției de respingere a notificării și obligarea pârâtei la emiterea unei dispoziții de restituire în natură a imobilului, în dispozitiv „constată nulitatea deciziei nr. 6271/2005 emisă de Primarul comunei Aninoasa și obligă pârâta să emită decizie în sensul restituirii în natură a imobilelor”.

Astfel, față de disp. art. 68 alin. (1) din Legea nr. 215/2001, tribunalul a apreciat că folosirea în dispozitiv a termenului „decizie” în loc de dispoziție, reprezintă o eroare materială ce poate fi îndreptată prin procedura reglementată de dispozițiile art. 281 C. proc. civ.

S-a apreciat că, pe calea lămuririi, dispozitivul instanței nu poate fi modificat, ci doar se clarifică înțelesul, întinderea sau aplicarea acestuia pentru a asigura posibilitatea punerii sale în executare.

Primăria comunei Aninoasa a formulat apel denumit,,recurs“ împotriva încheierii de ședință din Camera de Consiliu din data de 04 iulie 2011 a Tribunalului Dâmbovița, pentru următoarele motive:

Se arată că, referitor la capătul de cerere prin care se solicită lămurirea dispozitivului sentinței civile, instanța de fond a reținut că în baza dispozițiilor art. 2811 C. proc. civ., coroborate cu mențiunile cererii introductive prin care reclamanta a înțeles să se judece în contradictoriu cu Primăria comunei Aninoasa prin primar, precum și prevederile art. 1 alin. (2) lit. e) din Legea nr. 215/2001, că primarul este autoritate executivă a comunei și, pentru a se asigura punerea în executare a sentinței civile nr. 1415/2006 se impune lămurirea dispozitivului acesteia, în sensul că intimata Primăria Comunei Aninoasa este reprezentată prin primar.

Examinând încheierea apelată, având în vedere motivele invocate, actele și lucrările dosarului, precum și dispozițiile legale incidente, Curtea, a reținut că apelurile sunt nefondate, potrivit considerentelor ce se vor arăta în continuare:

Cu privire la apelul formulat de Primăria comunei Aninoasa Curtea, a reținut că acesta este nefondat.

Deși cererea formulată de această apelantă a fost denumită „recurs” calea de atac este apelul, întrucât, potrivit dispozițiilor art. 2813 C. proc. civ., încheierile pronunțate în temeiul art. 281, 2811 C. proc. civ., sunt supuse acelorași căi de atac ca și hotărârile în legătură cu care s-a solicitat îndreptarea sau lămurirea dispozițiilor.

Având în vedere faptul că s-a dispus îndreptarea erorii materiale și lămurirea dispozitivului sentinței civile nr. 1415/2006, iar calea de atac împotriva acesteia a fost apelul, apelanta Primăria comunei Aninoasa trebuia să denumească calea de atac apel și nu recurs.

Este adevărat că primarul este autoritate executivă a comunei, însă, este de observat că dispoziția de respingere a notificării nr. 6271 din 21 septembrie 2005 a fost emisă de primarul comunei Aninoasa, astfel că în mod corect s-a dispus lămurirea dispozitivului sentinței civile, în sensul că pârâta primăria comunei este reprezentată prin primar.

În cazul de față sunt incidente dispozițiile art. 2811 C. proc. civ., pentru că nu este vorba de o eroare de nume, de calcul, calitatea și susținerea părților.

Astfel, s-a respins și critica apelantei în sensul că reclamanta nu justifică nici un interes în promovarea acestei proceduri, având în vedere că apelanta - reclamantă are interesul de a se executa sentința civilă nr. 1415/2006, iar aceasta să-i fie opozabilă persoanei care a emis-o.

Cu privire la apelul formulat de reclamanta A.M.G.L., împotriva încheierii pronunțată în ședința din Camera de Consiliu din data de 29 iunie 2011 de către Tribunalul Dâmbovița, Curtea, a reținut că și acesta este nefondat, deoarece, încheierea împotriva căreia s-a exercitat calea de atac s-a pronunțat în data de 4 iulie 2011 și nu la 29 iunie 2011, când au avut loc dezbaterile.

Cu privire la cererea apelantei de a se recalifica calea de atac a apelantei-pârâte Primăria comunei Aninoasa, Curtea, a motivat în apelul acesteia care sunt considerentele pentru care calea de atac este apelul și nu recursul.

Cererea apelantei de a se indica suprafața terenului și vecinătățile construcției, cerere pe care a formulat-o inițial în acțiunea de îndreptare a erorii materiale și lămurirea înțelesului dispozitivului s-a respins ca nefondată, întrucât prin sentința civilă susmenționată a fost obligată primăria comunei Aninoasa prin primar să emită dispoziție, în sensul restituirii în natură a imobilelor, imobile ce au fost evidențiate în notificarea formulată de reclamantă la 26 iulie 2001.

Împotriva deciziei civile nr. 157 din 03 octombrie 2011 a Curții de Apel Ploiești, secția civilă, a declarat recurs pârâta Primăria Comunei Aninoasa care a invocat următoarele critici de nelegalitate a hotărârii recurate.

Primăria, în conformitate cu prevederile art. 77 din Legea nr. 215/2001 nu este decât o structură funcțională care are rolul de a duce la îndeplinire hotărârile consiliului local și dispozițiile primarului, soluționând problemele curente ale colectivității locale.

În aceste condiții legislative, primăria nu poate să emită dispoziții, ci doar le poate duce la îndeplinire, în timp ce, primarul este o autoritate executivă, căreia i se recunoaște dreptul de a emite dispoziții cu caracter normativ sau individual în vederea realizării competenței sale materiale și funcționale, dar numai în raza sa teritorială de competență.

Cea de a doua critică care se aduce deciziei pronunțate de Curtea de Apel Ploiești, constă în faptul că, reținerile referitoare la incidența prevederilor art. 2811 C. proc. civ. în cauză, este greșită, motivat de faptul că solicitarea adresată de intimată instanței de fond de a completa dispozitivul Sentinței civile nr. 1415/2006 cu mențiunile „prin primar” și „dispoziție” în loc de „decizie”, este fără urmă de tăgadă supusă prevederilor art. 281 C. proc. civ.

Reclamanta nici nu justifică un interes în promovarea acestei proceduri, argumentat de faptul că, ambiguitatea hotărârii și imposibilitatea valorificării dispozițiilor sentinței civile nr. 1415 din 31 octombrie 2005 nu vor fi rezolvate doar prin introducerea sintagmei „prin primar”.

Se întemeiază prezentul recurs pe dispozițiile art. 304 alin. (1) pct. 9 coroborat cu dispozițiile art. 312 C. proc. civ., precum și pe dispozițiile art. 77 din Legea nr. 215/2001.

Analizând recursul declarat prin prisma dispozițiilor legale incidente și a motivelor de recurs, Înalta Curte de Casație și Justiție, constată că recursul este nefondat pentru considerentele ce succed:

Pentru a fi incident motivul de nelegalitate reglementat de art. 304 pct. 9 C. proc. civ. este necesar ca hotărârea să fie dată cu aplicarea sau interpretarea greșită, a legii sau să fie lipsită de temei legal.

În cauză, instanța de apel a interpretat în mod just dispozițiile legale incidente și anume art. 2811 C. proc. civ. constatând că în cauză nu este vorba de o eroare de nume, de calcul, calitatea și susținerea părților pentru a opera dispozițiile art. 281 C. proc. civ.

În mod corect instanța de apel a respins apelurile declarate de apelanta reclamantă A.M.G.L. și de pârâta Primăria comunei Aninoasa, împotriva încheierii din Camera de Consiliu din 04 iulie 2011 a Tribunalului Dâmbovița, prin care s-a admis cererea de îndreptare a erorii materiale din dispozitivul sentinței nr. 1415/2006 și s-a dispus lămurirea dispozitivului aceleiași sentințe.

Criticile invocate de pârâta Primăria comunei Aninoasa, deși se încadrează în motivul de recurs reglementat de art. 304 pct. 9 C. proc. civ. nu pot conduce la reținerea nelegalității deciziei recurate.

Așa cum a reținut și instanța de apel, dispoziția de respingere a notificării nr. 6271 din 21 septembrie 2005 a fost emisă de Primarul comunei Aninoasa, dispunându-se astfel în mod just lămurirea dispozitivului sentinței civile nr. 1415/2006 a Tribunalului Dâmbovița, în sensul că pârâta Primăria comunei Aninoasa, care este obligată la emiterea dispoziției de restituire a imobilelor este reprezentată prin primar.

Nici critica recurentei Primăria comunei Aninoasa privind mențiunile „prin primar” și „dispoziție” în loc de „deciziei” ce ar atrage incidența art. 281 C. proc. civ. nu este fondată, art. 281 C. proc. civ. având incidență în situația în care ne-am afla în prezența unor omisiuni privind nume, calitate și susținerile părților sau greșeli de calcul.

Pentru aceste considerente se va respinge recursul declarat de pârâta Primăria Comunei Aninoasa împotriva deciziei civile nr. 157 din 03 octombrie 2011 a Curții de Apel Ploiești, secția civilă, și în baza art. 312 C. proc. civ. se va menține decizia civilă ca legală.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

D E C I D E

Respinge recursul declarat de pârâta Primăria Comunei Aninoasa împotriva deciziei civile nr. 157 din 03 octombrie 2011 a Curții de Apel Ploiești, secția civilă.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 20 septembrie 2012.