Cassation Appeal Nullified for Failure to Challenge Appellate Procedural Standing Ruling

Asupra cauzei civile de față, constată următoarele:

Prin Sentința civilă nr. 291 din 6 martie 2009, Tribunalul Constanța, secția civilă, a admis cererea precizată, formulată de reclamantul N.T. în contradictoriu cu pârâții Primarul comunei Valu lui Traian, Comuna Valu lui Traian și Consiliul Local al comunei Valu lui Traian.

A anulat dispoziția din 9 februarie 2006 emisă de pârâtul Primarul comunei Valu lui Traian și i-a obligat pe pârâți să atribuie reclamantului, în compensare, următoarele suprafețe de teren: 6.800 mp situați în comuna Valu lui Traian, C.D. și 12.123 mp situați în comuna Valu lui Traian, str. P., județul Constanța.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel U.J.C.C. Constanța, criticând-o ca fiind nelegală și netemeinică.

Prin Decizia civilă nr. 295 C/16 mai 2011, Curtea de Apel Constanța, secția civilă, minori și familie, litigii de muncă și asigurări sociale, a admis excepția lipsei calității procesuale active a apelantei și a respins apelul declarat de aceasta ca fiind formulat de o persoană fără calitate procesuală activă.

În pronunțarea acestei decizii, Curtea a reținut că litigiul, la instanța de fond, s-a purtat între reclamanții L.M., L.D.R., A.M., S.V., C.R.-S., T.M. și, ulterior, N.T., în calitate de cesionar al drepturilor litigioase ale acestora, și pârâții Primarul comunei Valu lui Traian, Comuna Valu lui Traian și Consiliul local Valu lui Traian.

Prin urmare, U.J.C.C. Constanța, nefiind parte în fața instanței de fond, nu avea calitatea procesuală de a promova calea de atac a apelului împotriva Sentinței civile nr. 291 din 6 martie 2009 pronunțată de Tribunalul Constanța, cale ce aparține numai părților din proces.

De altfel, potrivit art. 294 alin. (1) C. proc. civ., în apel, nu se poate schimba calitatea părților, cauza sau obiectul cererii de chemare în judecată și nici nu se pot face cereri noi.

Sentința civilă împotriva căreia U.J.C.C. Constanța a declarat apel a intrat în puterea lucrului judecat și trebuie respectată ca atare.

Împotriva acestei decizii a declarat recurs U.J.C.C. Constanța, criticând-o pentru următoarele motive:

1. Instanța a interpretat greșit actul juridic dedus judecății, a schimbat natura și înțelesul lămurit și vădit neîndoielnic al acestuia.

În mod greșit, Curtea de Apel a reținut susținerile recurentei ca fiind în sensul că terenul oferit de Primărie reclamantului reprezintă un teren de fotbal, în realitate pe terenul oferit în compensare afiându-se construcția restaurantului proprietatea U.J.C.C.

Terenul de fotbal se află pe terenul revendicat și notificat, care a aparținut autorului reclamațiilor și care a fost parcelat și vândut unor terți, aceștia edificând un alt restaurant pe acest teren.

2. Ambele instanțe au pronunțat o soluție cu încălcarea vădită a legii.

Prima instanță, deși a avut atașate la dosar actele de înstrăinare frauduloasă și, mai ales, raportul de expertiză al expertului B.E., în care se menționează clar existența, pe terenul propus pentru a fi atribuit reclamantului, a restaurantului U.J.C.C, aceasta nu a fost introdusă în cauză, din oficiu, pentru aflarea adevărului. Invocă dispozițiile art. 129 (5) C. proc. civ.

Această omisiune nu a fost observată nici de Curtea de Apel și, din acest motiv, au fost încălcate și prevederile art. 10 și art. 21 alin. (5) din Legea nr. 10/2001 republicată.

Recurenta a solicitat admiterea recursului, casarea ambelor hotărâri și trimiterea cauzei, spre rejudecare, la prima instanță.

Intimații pârâți au depus întâmpinare, prin care au invocat excepția nulității recursului, iar, pe fond, respingerea căii de atac.

Analizând această excepție, Înalta Curte constată că este întemeiată pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 3021 alin. (1) lit. c) C. proc. civ., cererea de recurs trebuie să cuprindă, sub sancțiunea nulității, motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor sau, după caz, mențiunea ca motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat.

Deși nu se prevede în mod expres, este fără dubiu că, pe lângă posibilitatea încadrării criticilor formulate în motivele de nelegalitate prevăzute de art. 304 C. proc. civ., aceste critici trebuie să vizeze argumentele instanței de apel în soluționarea cauzei, în caz contrar neputând fi exercitat controlul judiciar de către instanța de recurs.

În speța de față, cum s-a arătat deja, Curtea de Apel a respins calea de atac cu care a fost învestită pentru lipsa calității procesuale active a apelantei în exercitarea acesteia, în timp ce susținerile recurentei se referă la chestiuni de fond ale cauzei, iar nu la soluția instanței de apel și argumentele acestei instanțe.

În această situație, sancțiunea care intervine este nulitatea recursului, neexistând motive de ordine publică, ce să poată fi examinate din oficiu de către instanța de recurs.

Prin urmare, în baza art. 306 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va constata nul recursul declarat de recurentă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată nul recursul declarat de U.J.C.C. Constanța împotriva Deciziei nr. 295/C din 16 mai 2011 a Curții de Apel Constanța, secția civilă, minori și familie, litigii de muncă și asigurări sociale.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 18 mai 2012.

Procesat de GGC - AA