Territorial competence to validate garnishment when enforcement officer lacks statutory jurisdiction
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice (ICCJ) resolved a negative conflict of jurisdiction by assigning competence to the court at the domicile of the third-party garnishee (Judecătoria Târgu-Jiu) for deciding the creditor’s application to validate a garnishment, thereby overriding the lower court's referral to the debtor's domicile. The dispute arose in forced execution proceedings where a creditor sought to validate a garnishment against a bank (third-party garnishee) located in Târgu-Jiu for debts owed by a debtor based in Bucharest; the initial garnishment request had been filed with an enforcement officer in a third jurisdiction (Sector 3 Bucharest), which neither the debtor nor the third-party garnishee claimed as their domicile or seat. Relying on Articles 453 and 460 of the Civil Procedure Code, the court held that because the initial request was addressed to an enforcement officer outside the statutory jurisdictions of either the debtor or the third-party garnishee, no valid choice of "court of execution" was made at the initiation stage; consequently, competence to validate the garnishment reverted to the court at the domicile of the third-party garnishee, as expressly chosen by the creditor in the subsequent validation request, establishing that Article 453 governs only the enforcement officer's territorial competence and does not automatically fix the judicial court for validation when the officer is from a non-statutory zone.
Legislator headnote
AI generatedart. 453 C.proc.civ, art. 460 C.proc.civ, art. 373 alin.(2) C.proc.civ, art. 22 alin.(3) C.proc.civ, art. 453 alin.(1) C.proc.civ; Territorial competence to validate garnishment when enforcement officer lacks statutory jurisdiction: The dispute arose in forced execution proceedings where a creditor sought to validate a garnishment against a bank (third-party garnishee) located in Târgu-Jiu for debts owed by a debtor based in Bucharest; the initial garnishment request had been filed with an enforcement officer in a third jurisdiction (Sector 3 Bucharest), which neither the debtor nor the third-party garnishee claimed as their domicile or seat. Relying on Articles 453 and 460 of the Civil Procedure Code, the court held that because the initial request was addressed to an enforcement officer outside the statutory jurisdictions of either the debtor or the third-party garnishee, no valid choice of "court of execution" was made at the initiation stage; consequently, competence to validate the garnishment reverted to the court at the domicile of the third-party garnishee, as expressly chosen by the creditor in the subsequent validation request, establishing that Article 453 governs only the enforcement officer's territorial competence and does not automatically fix the judicial court for validation when the officer is from a non-statutory zone.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedLegal basis for the court's jurisdiction to resolve the negative conflict of competence between the lower courts.
Full text
Cerere de validare a popririi. Instanța competentă.
Cuprins pe materii : Drept procesual civil. Competența instanțelor judecătorești.
Index alfabetic : conflict negativ de competență
- poprire
- executare silită
C.proc.civ., art. 22 alin.(3), art. 373
alin.(2), art. 453, art. 460
Cererea de înființare a popririi fiind adresată unui alt executor decât cei la care se referă art. 453 C.proc.civ. (de la domiciliul debitorului sau al terțului poprit), nu se poate reține că prin această cerere a fost aleasă instanța de înființare poprire, precum și cea de validare și pentru că cererea de validare a popririi a fost adresată instanței de la domiciliul terțului poprit, competența soluționării aparține acestei instanțe, aleasă de creditor.
ICCJ, Secția civilă și de proprietate intelectuală, decizia civilă nr. 2191 din 26 februarie 2009
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Târgu-Jiu, creditoarea S.C. R. S.A. a solicitat, în contradictoriu cu debitoarea S.C. I.C. S.R.L. și cu terțul poprit S.C. M. S.A., să valideze poprirea înființată de BEJ D.D.C. asupra sumelor de bani, titlurilor de valoare și a bunurilor mobile incorporale pe care le datorează debitorului poprit S.C. I.C. S.R.L., până la
concurența sumei de 433.978,97 lei.
Prin sentința civilă nr. 7973 din 13 noiembrie 2007, Judecătoria
Târgu-Jiu a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei sector 3 București, reținând că, potrivit art. 453 C.proc.civ., creditorul a ales înființarea popririi de către organul de executare de la sediul debitorului, astfel că aceasta este instanța care trebuie să continue executarea silită începută în circumscripția sa.
Judecătoria sectorului 3 București, prin sentința civilă nr. 6993 din 29 iulie 2008, a admis excepția necompetenței sale teritoriale, a declinat competența soluționării cauzei în favoarea Judecătoriei Târgu-Jiu, a constatat ivit conflictul negativ de competență și a înaintat cauza Înaltei Curți de Casație și Justiție, reținând următoarele :
Pe calea prezentei acțiuni s-a solicitat validarea popririi de către creditoarea S.C. R. S.A., cu sediul în București, sector 2, asupra sumelor de bani, titluri de valoare și bunurilor mobile incorporale pe care terțul poprit S.C. M. S.A., cu sediul în Târg-Jiu, le datorează debitorului S.C. I.C. S.R.L., cu sediul în București, sector 1.
Potrivit art. 460 C.proc.civ., validarea popririi este dispusă de instanța de executare, definită de art. 373 alin.(2) C.proc.civ., ca fiind judecătoria în circumscripția căreia se face executarea, în afara cazurilor în care legea dispune altfel.
Or, în situația executării silite prin poprire, instanța în raza căreia are loc executarea este instanța de la sediul terțului poprit, în speță Judecătoria Târgu-Jiu.
Dispozițiile art. 453 C.proc.civ. reglementează competența executorului judecătoresc.
Față de aceste dispoziții legale, s-a concluzionat că, la momentul sesizării executorului judecătoresc, creditorul putea opta între executorul judecătoresc de la sediul debitorului sau de la sediul terțului poprit și că, pentru validarea popririi, nu poate fi sesizată instanța de la sediul debitorului, aceasta fiind, în speță, Judecătoria sectorului 1 București și nu Judecătoria sectorului 3 București.
De asemenea, s-a mai reținut că niciuna dintre părțile implicate în procedura execuțională nu își are sediul în sectorul 3, astfel că, Judecătoria sectorului 3 București nu este instanța de executare pentru a soluționa cererea de validare a popririi.
Învestită cu soluționarea conflictului negativ de competență, potrivit art. 22 alin.(3) C.proc.civ., Înalta Curte a constatat că Judecătoriei Târgu-Jiu îi revine competența de soluționare a cererii de validare formulată de creditoarea S.C. R. S.A., pentru următoarele considerente :
Potrivit art. 453 alin.(1) C.proc.civ., „poprirea se înființează la cererea creditorului, de executorul judecătoresc de la domiciliul sau sediul debitorului, ori de la domiciliul sau sediul terțului poprit”.
În speță, cererea de încuviințare a popririi s-a făcut de către creditoarea S.C. R. S.A. către un executor care nu se află în circumscripția niciuneia din instanțele prevăzute de art. 453 C.proc.civ. (de la domiciliul debitorului sau al terțului poprit, respectiv a Judecătoriei sector 1 București sau a Judecătoriei Târgu-Jiu), ci în circumscripția Judecătoriei sector 3 București.
Cererea de înființare poprire fiind adresată unui alt executor decât cei la care se referă art. 453 C.proc.civ., nu se poate reține că prin această cerere a fost aleasă instanța de înființare poprire, precum și cea de validare și pentru că cererea de validare poprire a fost adresată instanței de la domiciliul terțului poprit (Judecătoria Târgu-Jiu), competența soluționării aparține acestei instanțe, aleasă de creditor.
Pentru considerentele expuse, a fost stabilită competența de soluționarea a cererii în favoarea Judecătoriei Târgu-Jiu.