Pre-trial detention standards: Clarification of "serious indications of guilt" and specific danger requirements under Italian Code of Criminal Procedure
Legislator summary
AI generatedThe European Court of Human Rights issued a decision in the application concerning pre-trial detention measures, establishing the operative legal framework for assessing the lawfulness of preventive custody in Italy. The dispute centered on the conditions under which a criminal suspect may be deprived of liberty before trial, specifically challenging whether the domestic courts' reliance on "serious indications of guilt" and the risk of recidivism met international standards for necessity and proportionality. The Court outlined that under Italian Code of Criminal Procedure Articles 272, 273, and 274, preventive detention requires both "serious indications of guilt" for offenses carrying life imprisonment or sentences exceeding three years and the presence of specific precautionary grounds, such as the risk of absconding, obstruction of justice, or a concrete danger of committing new serious crimes. Decisively, the Court emphasized that Article 274(1)(c) permits detention based on the suspect's personal circumstances and behavior, even with a clean criminal record, provided the judge offers specific, concrete reasoning regarding the suspect's dangerousness and the specific circumstances of the facts, rather than relying on general or automatic assessments of the offense's abstract gravity.
Legislator headnote
AI generatedPre-trial detention standards: Clarification of "serious indications of guilt" and specific danger requirements under Italian Code of Criminal Procedure: În termenii articolului 273§ 1 din CPP, "nimic nu poate face obiectul unei măsuri de precauţiune dacă nu există grave indicii de culpabilitate (gravi indizi di colpevolezza) ". Aceste indicii trebuie să privească o infracţiune pedepsită cu închisoarea pe viaţă sau a unei detenţii mai mare de trei ani.
Keywords
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
CONSILIUL EUROPEI
CURTEA EUROPEANĂ PENTRU DREPTURILE OMULUI
Cauza N.C. împotriva Italiei
(Cererea nr. 24952/94 )
Decizie
Strasbourg, 18 decembrie 2002
- Fragmente -
...........................................................................................................................................................................................................................................
II. DREPTUL ȘI PRACTICA PERTINENTĂ NAȚIONALĂ
A. Condiţiile de aplicare a unei măsuri de precauţiune privativă de libertate
29. Condiţiile de aplicare a unei măsuri de precauţiune (misura cautelare) în cadrul procedurii penale sunt numeroase în baza articolului 272 și următoarele din Codul de procedură penală (CPP).
1. Existenţa unor "grave indicii de culpabilitate"
30. În termenii articolului 273§ 1 din CPP, "nimic nu poate face obiectul unei măsuri de precauţiune dacă nu există grave indicii de culpabilitate (gravi indizi di colpevolezza) ". Aceste indicii trebuie să privească o infracţiune pedepsită cu închisoarea pe viaţă sau a unei detenţii mai mare de trei ani.
31. Curtea de Casaţie a precizat că prin "grave indicii de culpabilitate" trebuie să se înţeleagă orice element în sarcină, care fără să fie de natură să demonstreze dincolo de orice bănuială rezonabilă responsabilitatea suspectului, permite totodată de a se presupune că o astfel de responsabilitate s-ar putea stabili ulterior, ceea ce crează, în stadiul instrumentării cauzei, o probabilitate de culpabilitate sporită ( a se vedea Curtea de Casaţie, ședinţa plenară, decizia din 21 aprilie 1995, Costantino, publicată în Giust.pen.1996,III,321, și Curtea de Casaţie, decizia din 10 martie 1999, Capriati, publicată în C.E.D. Cass.,nr.212998 ; a se vedea, de asemenea, Curtea de Casaţie, decizia din 23 februarie 1998, Derzsiova, publicată în Riv.pen. 1998, 816, unde este vorba de "o mare probabilitate ca infracţiunea să fie pusă în sarcina suspectului", și Curtea de Casaţie, decizia din 7 februarie 1992, Caparrotta, publicată în Arch.n.proc.pen. 1992, 597, conform căreia indiciile trebuie să constituie un puternic indiciu de culpabilitate [consistente fumus di colpevolezza] care nu este în sine de respins de existenţa unei alte explicaţii posibile de verificat la proces )
2. Exigenţele precauţiunii : riscul recidivei
32. Articolul 274 din CPP expune circumstanţele care justifică adoptarea unei măsuri de precauţiune. Existenţa cel puţin a uneia din aceste circumstanţe, care se adaugă la "grave indicii de culpabilitate" menţionate în articolul 273§ 1 din CPP, constituie o condiţie sine qua non pentru a lua o măsură privativă de libertate.
33. Articolul 274 dispune în special că măsuri de precauţiune pot fi ordonate pentru a împiedica un obstacol în cursul justiţiei (articolul 274 litera a), în caz de pericol de fugă (articolul 274 litera b) și pentru a preveni infracţiunile penale (articolul 274 litera c).
34. În termenii articolului 274 litea c), aplicate în cazul reclamantului se ordonă măsuri de precauţiune
" atunci când, pentru modalităţile specifice și circumstanţele faptelor și ţinând seama de personalitatea suspectului sau a acuzatului, așa cum ele reies din comportamentele sale, din actele sale sau din cazierul judiciar, există un pericol concret ca cel implicat să comită delicte grave recurgând la arme de foc sau alte mijloace de violenţă împotriva persoanelor, sau delicte împotriva ordinii constituţionale, sau delicte în legătură cu crima organizată sau delicte de același tip care îi sunt reproșate".
35. Curtea de Casaţie a precizat că exigenţele legate de protecţia colectivităţii trebuie analizate în lumina unui pericol specific a infracţiunilor care au fost comise ; fiind vorba de un pronostic cu caracter de prezumpţie, judecătorul trebuie să dea o explicaţie concretă și precisă a criteriilor adoptate, fără să poată, în ipoteza în care mai multe persoane sunt bănuite, să se limiteze la consideraţii de ordin general (Curtea de casaţie, decizia din 8 noiembrie 1993, Stanislao, publicată în C.E.D.Cass., nr. 197719 ). Judecătorul nu trebuie nici atât să ia în considerare gravitatea ipotetică a infracţiunii, dar trebuie să examineze circumstanţele specifice ale faptei în cauză în cadrul procedurii și punând în lumină periculozitatea suspectului ; pentru a motiva decizia sa, judecătorul trebuie să se bazeze pe fapte concrete și nu pe criterii generale și/sau în mod automat (Curtea de Casaţie, decizia din 29 martie 2000, Penna, publicată în C.E.D. Cass., nr.216304).
36. Pe de altă parte, faptul că o persoană are cazier judiciar imaculat nu demonstrează în mod necesar absenţa pericolului social, deoarece aceasta din urmă poate fi reţinută, așa cum prevede în mod expres articolul 274 litera c) din CPP, având în vedere comportamentul sau actele suspectului (Curtea de Casaţie, decizia din 2 octombrie 1998, Mocci, publicată în Cass.pen.,1999, nr.2584).
37. În sfârșit, conform Curţii de Casaţie riscul de recidivă nu este exclus de circumstanţa că suspectul a demisionat sau de orice altă manieră a încetat să-și exercite funcţiile în cadrul cărora a abuzat de puterile sale publice ; într-adevăr, legea se mărginește a pune ca o condiţie probabilitatea că se va comite o infracţiune de aceeași natură ca cea pentru care s-au deschis investigaţiile și nu există comiterea aceleiași infracţiuni.
................................................................................................................................................................................................................................................