Applicability of subsequent pardon laws to offenses under abrogated customs codes: exclusion of contraband from clemency despite legislative succession

ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE

- SECȚIILE UNITE -

DECIZIA Nr. 36 din 22 septembrie 2008 Dosar nr. 19/2008

Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 177 din 23/03/2009

Sub președinția domnului prof. univ. dr. Nicolae Popa, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție,

Înalta Curte de Casație și Justiție, constituită în Secții Unite, în conformitate cu dispozițiile art. 25 lit. a) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, s-a întrunit pentru a examina recursul în interesul legii, declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, privind incidența legii de grațiere în cazul pedepselor aplicate pentru fapte a căror încadrare juridică în infracțiuni a evoluat în timp, respectiv în cazul infracțiunilor la regimul vamal, prevăzute în art. 72 și 73 din Legea nr. 30/1978, iar, ulterior, în art. 175-181 din Legea nr. 141/1997.

Secțiile Unite au fost constituite cu respectarea dispozițiilor art. 34 din Legea nr. 304/2004, republicată, fiind prezenți 81 de judecători din totalul de 115 aflați în funcție.

Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a fost reprezentat de procurorul Gabriela Scutea, adjunct al procurorului general.

Reprezentanta procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a susținut recursul în interesul legii, punând concluzii pentru admiterea acestuia în sensul că dispozițiile Legii nr. 543/2002 privind grațierea unor pedepse și înlăturarea unor măsuri și sancțiuni nu sunt aplicabile pedepselor stabilite, în condițiile art. 13 din Codul penal, pentru săvârșirea infracțiunii de contrabandă în reglementarea dată prin Legea nr. 30/1978.

SECȚIILE UNITE,

deliberând asupra recursului în interesul legii, constată următoarele:

Instanțele judecătorești nu au un punct de vedere unitar cu privire la aplicabilitatea dispozițiilor Legii nr. 543/2002 privind grațierea unor pedepse și înlăturarea unor măsuri și sancțiuni, stabilite în cazul infracțiunilor la regimul vamal prevăzute în art. 72 și 73 din Legea nr. 30/1978, respectiv în art. 175-181 din Legea nr. 141/1997.

Astfel, unele instanțe au considerat că dispozițiile Legii nr. 543/2002 privind grațierea unor pedepse și înlăturarea unor măsuri și sancțiuni sunt aplicabile și în cazul pedepselor stabilite, în condițiile art. 13 din Codul penal, pentru săvârșirea infracțiunii de contrabandă în reglementarea Legii nr. 30/1978.

S-a argumentat în acest sens că, în asemenea cauze, pedepsele aplicate în condițiile art. 13 din Codul penal pentru săvârșirea infracțiunii de contrabandă în reglementarea Legii nr. 30/1978 trebuie constatate grațiate în baza Legii nr. 543/2002, deoarece infracțiunile prevăzute de art. 72 și 73 din Legea nr. 30/1978 nu sunt exceptate expres de la grațiere.

S-a mai relevat că în cadrul dispozițiilor Legii nr. 543/2002 legiuitorul a indicat în mod expres infracțiunile exceptate de la grațiere, incluzând și infracțiuni săvârșite în perioade când legea penală în vigoare reglementa în redactări diferite conținutul constitutiv al acestora, ca în cazul furtului calificat.

Alte instanțe, dimpotrivă, au considerat că pentru infracțiunile de contrabandă prevăzute de art. 72 și 73 din Legea nr. 30/1978, reținute în condițiile aplicării art. 13 din Codul penal, nu sunt incidente dispozițiile Legii nr. 543/2002 privind grațierea unor pedepse și înlăturarea unor măsuri și sancțiuni.

Aceste din urmă instanțe au interpretat și aplicat corect dispozițiile legii.

În adevăr, actele de clemență, inclusiv cele de grațiere, se aplică în cazul pedepselor stabilite pentru unele infracțiuni, respectiv sancțiuni, și exclud pe altele.

Prima categorie (aceea a infracțiunilor/sancțiunilor cărora le este incident actul de clemență) a fost denumită lista pozitivă sau obiectul pozitiv, iar cea de-a doua categorie, aceea a excepțiilor de la beneficiul clemenței, reprezintă obiectul negativ.

Astfel, Legea nr. 30/1978 privind Codul vamal al României, cu modificările și completările ulterioare, a fost abrogată prin Legea nr. 141/1997 privind Codul vamal, cu modificările și completările ulterioare, lege care, la rândul ei, a fost abrogată de art. 288 din Legea nr. 86/2006.

Or, este de observat că infracțiunea de contrabandă a fost exceptată de la grațiere, atât prin Legea nr. 137/1997, cât și prin Legea nr. 543/2002.

Astfel, Legea de grațiere nr. 137/1997 a exceptat de la grațiere infracțiunile de contrabandă prevăzute de art. 72 și 73 din Legea nr. 30/1978 - Codul vamal al României, iar Legea de grațiere nr. 543/2002 exceptează și aceasta de la grațiere infracțiunile de contrabandă prevăzute în art. 175-181 din Legea nr. 141/1997 privind Codul vamal al României.

Așa fiind, din textele de lege arătate rezultă voința neîndoielnică a legiuitorului de a excepta de la grațiere aceste infracțiuni, indiferent dacă ele sunt încadrate în dispozițiile legale anterioare sau în noua reglementare.

În fine, în legătură cu succesiunea decretelor de grațiere, nu este aplicabilă legea penală mai favorabilă în momentul judecării, atâta vreme cât ambele legi exceptează de la grațiere infracțiunile de contrabandă cuprinse în textele de lege care au intervenit succesiv.

Prin cele două acte normative, care s-au succedat în timp, au fost instituite norme cu privire la regimul vamal al României și, chiar dacă Legea nr. 30/1978 a fost abrogată prin art. 191 din Legea nr. 141/1997, iar dispozițiile de incriminare din vechea lege au fost preluate de legea abrogatoare, în realitate nu a avut loc o dezincriminare, ci numai o schimbare a sediului de incriminare.

În atare condiții, diferențele de incriminare existente între cele două coduri vamale succesive (cu excepția cuantumului sau naturii sancțiunii) nu reprezintă noi incriminări.

Împrejurarea că în reglementarea excepțiilor de la grațiere se fac referiri la legi penale în vigoare nu poate duce la concluzia că pedeapsa aplicată în condițiile art. 13 din Codul penal pentru infracțiunile de contrabandă, în baza Codului vamal anterior, ar fi grațiată, întrucât tehnica legislativă impune menționarea în cadrul excepțiilor numai a normei penale active, iar incriminarea aceleiași fapte se regăsește și în actul normativ ce a înlocuit legea veche, respectiv în Legea nr. 141/1997.

În consecință, în temeiul dispozițiilor art. 25 lit. a) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu referire la art. 4142 alin. 3 din Codul de procedură penală, urmează a se admite recursul în interesul legii și a se stabili că dispozițiile Legii nr. 543/2002 privind grațierea unor pedepse și înlăturarea unor măsuri și sancțiuni nu sunt aplicabile pedepselor stabilite pentru infracțiunile privind regimul vamal prevăzute de art. 72 și 73 din Legea nr. 30/1978, cu aplicarea art. 13 din Codul penal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

În numele legii

D E C I D:

Admit recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și stabilesc că:

Dispozițiile Legii nr. 543/2002 privind grațierea unor pedepse și înlăturarea unor măsuri și sancțiuni nu sunt aplicabile pedepselor stabilite pentru infracțiunile privind regimul vamal prevăzute de art. 72 și 73 din Legea nr. 30/1978, cu aplicarea art. 13 din Codul penal.

Obligatorie, potrivit art. 4142 alin. 3 din Codul de procedură penală.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 22 septembrie 2008.

PREȘEDINTELE ÎNALTEI CURȚI DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE,

prof. univ. dr. NICOLAE POPA

Prim-magistrat-asistent,

Victoria Maftei