Bail refusal despite non-recidivism: Justification by flight risk and obstruction of justice under preventive detention conditions

Liberare provizorie pe cauţiune. Condiţii

În cazurile în care există motive de a se menţine arestarea preventivă, cum este cazul când inculpatul a fugit în scopul de a se sustrage de la urmărire sau de la judecată prevăzut în art.148 alin.1 lit.c C.proc.pen., instanţa poate respinge cererea de liberare provizorie pe cauţiune, chiar dacă o atare situaţie nu este prevăzută în art.1604 alin.3 din același cod.

În cazul în care se constată că, nu sunt îndeplinite sub condiţiile prevăzute de lege pentru liberarea provizorie cuantumul cauţiunii nu se mai stabilește, prevederile art.1608 alin.2 nefiind incidente.

Completul de 9 judecători, decizia nr.78 din 10 iunie 2002

Prin încheierea din 23 mai 2002, Curtea Supremă de Justiţie, Secţia penală, a respins cererea inculpatei P.L.de liberare provizorie pe cauţiune. Pentru a hotărî astfel, instanţa a reţinut că nu sunt îndeplinite condiţiile liberării provizorii pe cauţiune prevăzute în art.1604 C.proc.pen.

Împotriva încheierii inculpata a declarat recurs, susţinând că în mod greșit a fost respinsă cererea de liberare provizorie pe cauţiune, motivând că nu este recidivistă și că nu există date din care să rezulte că va săvârși o altă infracţiune sau va încerca să zădărnicească aflarea adevărului; apărătorul inculpatei a mai susţinut că, nestabilind cuantumul cauţiunii, instanţa a aplicat greșit legea.

Recursul este nefondat.

In conformitate cu art.1601 C.proc.pen., inculpatul arestat preventiv poate cere punerea sa în libertate provizorie pe cauţiune în tot cursul procesului penal.

Potrivit art.1604 alin.1, liberarea provizorie pe cauţiune se poate acorda, la cerere, când este asigurată repararea pagubei prin infracţiune și s-a depus cauţiunea stabilită de organul competent.

Art.1604 alin.3 prevede, însă, că liberarea provizorie pe cauţiune nu se acordă, între altele, când există date care justifică temerea că inculpatul va încerca să zădărnicească aflarea adevărului prin influenţarea unor martori sau experţi, alterarea ori distrugerea mijloacelor de probă, sau prin alte asemenea fapte.

Dacă se are în vedere că inculpata, la scurt timp după ce a fost ascultată în legătură cu faptele săvârșite, a părăsit ţara, încât pentru continuarea urmăririi penale a fost nevoie să se recurgă la procedura extrădării, soluţia primei instanţe este justificat.

Din actele de urmărire penală rezultă și date de natură a justifica temerea că inculpata ar putea încerca să zădărnicească aflarea adevărului prin influenţarea unor martori, încât ea se află și în acest caz de împiedicare a liberării provizorii sub control judiciar.

Mai este de observat că, de vreme ce acordarea liberării provizorii pe cauţiune este facultativă, soluţia instanţei de respingere a cererii inculpatei se justifică și în situaţia când ea nu s-ar afla în vreunul din cazurile de împiedicare a acordării liberării provizorii, fiind evident că lăsarea în libertate i-ar da posibilitatea să se sustragă din nou urmăririi penale.

De asemenea, constatând neîndeplinirea condiţiilor legal stabilite pentru acordarea liberării provizorii, în raport cu prevederile art.1608 alin.1 și 2 raportat la art.1604 și art.1601 C.proc.pen., instanţa în mod corect nu a stabilit cuantumul cauţiunii, neexistând o încălcare a art.1608 același cod.

In consecinţă, recursul inculpatei a fost respins ca nefondat.