Mandatory medical treatment as a security measure for a criminal defendant with a psychiatric condition posing danger to society
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice, in a decision of the Panel of 9 Judges, admitted a special appeal for annulment and ordered the convicted defendant to undergo mandatory medical treatment until recovery, including during the execution of his prison sentence, thereby correcting the lower courts' omission to impose this security measure. The dispute concerned whether a defendant convicted of attempted aggravated homicide for attacking a victim with a bottle and knife while suffering from a psychiatric condition should be subjected to compulsory medical treatment, where the defendant had been consistently convicted and the appeals against the conviction were previously dismissed, leaving only the unaddressed security measure as the subject of challenge. The court relied on Article 113 of the Penal Code, which mandates that a perpetrator deemed dangerous to society due to a mental illness or chronic intoxication must be obliged to undergo regular medical treatment until recovery, a requirement supported by the forensic psychiatric report indicating a post-traumatic personality disorder and diminished discernment in the absence of treatment.
Legislator headnote
AI generatedMandatory medical treatment as a security measure for a criminal defendant with a psychiatric condition posing danger to society: Potrivit art.113 alin.1 C.pen., dacă făptuitorul, din cauza unei boli ori a intoxicării cronice prin alcool, stupefiante sau alte asemenea substanţe, prezintă pericol pentru societate, poate fi obligat a se prezenta în mod regulat la tratament medical până la însănătoșire, tratamentul efectuându-se, potrivit alineatului 3 al aceluiași articol, și în timpul executării pedepsei închisorii.
Keywords
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Obligarea la tratament medical. Făptuitor bolnav psihic prezentând pericol pentru societate
În cazul în care se constată, pe calea unei expertize psihiatrice, că inculpatul, condamnat pentru o infracţiune gravă de violenţă, suferă de o boală psihică datorită căreia prezintă pericol pentru societate, instanţa trebuie să dispună luarea măsurii de siguranţă a obligării la tratament medical până la însănătoșire, inclusiv în perioada executării pedepsei.
Decizia Completului de 9 judecători nr.53 din 20 mai 2002
Prin sentinţa penală nr.87 din 11 septembrie 2000 a Tribunalului Giurgiu, inculpatul P.I. a fost condamnat pentru săvârșirea tentativei la infracţiunea de omor calificat prevăzută în art.20 raportat la art.174 și art.175 lit.i C.pen.
Instanţa a reţinut că, în seara zilei de 12 ianuarie 1999, în timp ce se afla în localul unui bar, inculpatul a aplicat părţii vătămate, cu o sticlă, o lovitură puternică în cap și apoi cu cuţitul în piept.
Victima a fost internată în spital unde a fost operată, având în continuare nevoie de 30-40 de zile de îngrijiri medicale.
Apelul și recursul declarate de inculpat au fost respinse prin deciziile nr.582 din 2 noiembrie 2000 a Curţii de Apel București, secţia I-a penală, respectiv nr.821 din 16 februarie 2001 a Curţii Supreme de Justiţie, Secţia penală.
Împotriva hotărârilor sus-menţionate s-a declarat recurs în anulare, susţinându-se că în cauză inculpatul trebuia obligat la tratament medical. Recursul în anulare este fondat.
Potrivit art.113 alin.1 C.pen., dacă făptuitorul, din cauza unei boli ori a intoxicării cronice prin alcool, stupefiante sau alte asemenea substanţe, prezintă pericol pentru societate, poate fi obligat a se prezenta în mod regulat la tratament medical până la însănătoșire, tratamentul efectuându-se, potrivit alineatului 3 al aceluiași articol, și în timpul executării pedepsei închisorii.
Or, din raportul medico-legal psihiatric efectuat în cauză și confirmat de Comisia de Avizare și Control de pe lângă I.M.L. București, rezultă că inculpatul prezintă tulburare organică de personalitate pe fond microsechelar posttraumatic cranio-cerebral cu aspect depresiv și instabilitate emoţională, precum și că, în context reactiv, în lipsa tratamentului boala diminuează discernământul, recomandându-se obligarea sa la tratament ambulator și control periodic.
În raport cu aceste constatări medico-legale și cu modul în care a fost săvârșită fapta, rezultă că inculpatul este suferind de o boală datorită căreia poate săvârși acte grave de violenţă, mai ales în condiţiile consumului de alcool.
Inculpatul prezentând pericol pentru societate, prima instanţă trebuia să-l oblige la tratament medical până la însănătoșire.
Cu observaţia că instanţele de apel și de recurs, neînvestite de procuror prin exercitarea căilor de atac, nu au avut posibilitatea să îndrepte această omisiune, recursul în anulare a fost admis și s-a dispus obligarea inculpatului la tratament medical, inclusiv pe timpul executării pedepsei, până la însănătoșire.