Influence peddling conviction for fake vehicle registration upheld; confiscation affirmed; victim’s appeal rejected for lack of standing.

Asupra recursurilor de față;

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 321 din 30 octombrie 2001, Tribunalul Satu Mare a dispus condamnarea inculpatului T.V.M. la 4 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de influență.

În temeiul art. 257 alin. (2) C. pen., raportat la art. 256 alin. (2) din același cod, s-a dispus confiscarea specială a sumei de 1900 mărci germane.

În sfârșit a fost obligat inculpatul la plata cheltuieli judiciare către stat.

S-a reținut că, în cursul lunii decembrie 2000, cunoscând faptul că numitul S.I. din Negrești, are un autoturism adus din străinătate cu probleme de înmatriculare, s-a deplasat la domiciliul acestuia și spunându-i că are cunoștințe la R.A.R. și poliție poate rezolva înmatricularea autoturismului, pretinzând în două rânduri, suma totală de 1900 mărci germane.

Împotriva acestei hotărâri a declarat apel, peste termen, inculpatul, solicitând repunerea în termen, pe motiv că a fost plecat în străinătate și a declarat apel în termenul de 10 zile de la data comunicării formelor de executare, solicitând schimbarea încadrării juridice din infracțiunea de trafic de influență în cea de abuz de încredere, prevăzută de art. 213 C. pen., și în consecință aplicarea unei pedepse diminuate și suspendarea executării pedepsei conform art. 81 C. pen.

A mai declarat apel și petentul S.I., apel inadmisibil, pentru lipsa calității procesuale.

Prin decizia penală nr. 87/ A din 4 aprilie 2002, Curtea de Apel Oradea a respins, ca nefondat, apelul inculpatului.

Împotriva acestei decizii inculpatul a declarat recurs, solicitând achitarea în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a), raportat la art. 10 alin. (1) lit. d) C. proc. pen.

Intimata parte vătămată S.I. a cerut admiterea recursului și obligarea inculpatului la plata sumei de 1900 mărci germane în echivalentul în lei sau Euro a sumei.

Recursurile sunt nefondate și urmează a fi respinse pentru următoarele considerente:

Examinând hotărârile pronunțate prin prisma motivelor invocate, se constată că din ansamblul probator administrat, corect s-a stabilit vinovăția inculpatului, iar pedeapsa aplicată a fost just individualizată.

Fapta inculpatului a fost pe deplin dovedită prin declarațiile martorilor S.I., N.N. și H.M., cât și ale inculpatului prin care recunoaște săvârșirea acesteia.

Ca atare, motivul invocat de inculpat este neîntemeiat și urmează a fi înlăturat.

Sub aspectul individualizării pedepsei, instanțele au avut în vedere criteriile generale prevăzute la art. 72 C. pen., limitele speciale ale pedepsei, gradul de pericol social al faptei, împrejurarea că inculpatul se sustrage de la urmărire și judecată.

Referitor la recursul declarat de partea vătămată, se constată că, în mod corect instanța de apel a respins apelul acestuia, ca inadmisibil, atâta timp cât eventualele pretenții formulate de acesta pot fi solicitate pe calea unui proces civil.

Pentru considerentele sus-arătate, Curtea, în temeiul art. 38515 pct. 2 lit. b) C. proc. pen., va respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpatul T.V.M. și partea vătămată S.I.

Văzând și prevederile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpatul T.V.M. și de partea vătămată S.I. împotriva deciziei penale nr. 87/ A din 4 aprilie 2002 a Curții de Apel Oradea.

Obligă recurenta parte vătămată la 1.000.000 lei cheltuieli judiciare către stat.

Obligă pe inculpat la plata sumei de 1.300.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 300.000 lei, reprezentând onorariul de avocat pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Pronunțată în ședință publică, azi 29 mai 2003.