Gambling Licensee Held Liable for 30% Tax on Equipment Operated Under Participation Agreement

Taxă pentru jocuri de noroc.Obligaţia plăţii taxei în cazul în care societatea comercială autorizată a încheiat ulterior un contract de asociere în participaţiune cu o altă societate comercială care a exploatat aparatura jocurilor de noroc

Obligaţia plăţii taxei revine societăţii comerciale care a obţinut licenţa și este deţinătoarea aparaturii specifice jocurilor de noroc ce au fost autorizate.

Secţia de contencios administrativ – decizia nr.2694 din 26 septembrie 2002

Prin sentinţa civilă nr.196 din 29 iunie 2000, Curtea de Apel Cluj, Secţia comercială și de contencios administrativ a respins ca nefondată acţiunea Societăţii comerciale „N.P.” formulată în contradictoriu cu Ministerul Finanţelor Publice pentru anularea deciziei nr.737 din 27 aprilie 2000 emisă de acest minister.

Pentru a pronunţa această hotărâre instanţa de fond a reţinut următoarele:

Prin procesul-verbal încheiat la data de 12 martie 1999, Garda Financiară-Secţia Cluj a stabilit în sarcina reclamantei o obligaţie fiscală de 47.460.003 lei reprezentând taxa de 30 % pentru jocurile de noroc (40.107.130 de lei) și majorările de întârziere aferente ( 7.352.873 de lei).

In căile de atac în procedura administrativ jurisdicţională procesul-verbal și obligaţia fiscală au fost menţinute, reclamanta adresându-se instanţei de contencios administrativ împotriva deciziei nr.737 emisă de Ministerul Finanţelor Publice la data de 27 aprilie 2000.

Respingând acţiunea, instanţa de fond a motivat că organele fiscale au stabilit și, respectiv, menţinut obligaţia fiscală în sarcina reclamantei în mod legal, iar împrejurarea că, pentru perioada octombrie-decembrie 1998 încheiase un contract în participaţiune cu o altă societate, nu o exonera de plata taxei de 30 % pentru jocurile de noroc.

Impotriva acestei soluţii a formulat recurs, reclamanta susţinând, în esenţă, că instanţa de fond a aplicat în mod greșit prevederile legale în materie și a ignorat contractul de asociere în participaţiune încheiat cu o altă societate comercială, care a exploatat aparatura jocurilor de noroc.

Recursul este nefondat.

Reclamanta a avut „Licenţa pentru exploatarea jocurilor de noroc” ce i-a fost eliberată potrivit prevederilor H.G. nr.130/1997 pentru aprobarea Regulamentului – cadru privind autorizarea, organizarea și exploatarea jocurilor de noroc.

S-a depus la dosar copia unui contract de asociere în participaţiune încheiat cu Societatea comercială „R.C.” SRL pentru perioada 1 octombrie 1998 – 1 octombrie 1999 având ca obiect desfășurarea activităţii de bingo, reclamanta obligându-se să pună la dispoziţie spaţiul și aparatura de jocuri necesare și să plătească taxa de licenţă.

Reclamanta a susţinut că, urmare a încheierii acelui contract, taxa de 30% jocuri de noroc trebuia reţinută și virată la bugetul statului de către SC „R.C.” susţinere care a fost înlăturată în mod legal de către instanţa de fond.

Potrivit prevederilor art.17 alin.2 din Regulamentul cadru privind autorizarea, organizarea și exploatarea jocurilor de noroc,precum și actualizarea tarifelor de licenţă, aprobat prin H.G. nr.130/1997, în vigoare la data controlului în cazul unor contracte de asociere în participaţiune, întreaga responsabilitate în faţa legii revine deţinătorilor aparaturii specifice jocurilor de noroc care au fost autorizate în condiţiile acestui regulament-cadru.

Ministerul Finanţelor a emis precizările 126210/1997 potrivit cărora evidenţa, calcularea, reţinerea și virarea taxei de 30%, cât și depunerea decontului la organul fiscal se face de către posesorul de licenţă pentru desfășurarea jocurilor de noroc.

In concluzie, încheierea contractului de asociere nu a exonerat-o pe reclamantă de plata taxei de 30% pentru jocurile de noroc, încât hotărârea instanţei de fond fiind temeinică și legală recursul a fost respins ca nefondat.