Inadmissibility of suspension of customs enforcement acts prior to exhaustion of administrative remedies
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice allowed the customs authority’s appeal, set aside the lower court’s suspension order, and dismissed the company’s request to suspend the execution of customs acts, ruling the application inadmissible. The dispute concerned a challenge to customs assessment acts that recalculated import duties on frozen poultry and imposed a difference of taxes and penalties, where the company sought suspension of execution to prevent imminent financial harm. The court held that administrative-jurisdictional remedies were not exhausted at the time the administrative litigation action and the subsequent suspension request were filed; specifically, the company had filed an administrative appeal with the issuing authority but had not yet received a final decision, violating the requirement of Article 4 of Law No. 29/1990, which mandates the exhaustion of such prior administrative remedies before judicial intervention is admissible.
Legislator headnote
AI generatedart.4 din Legea nr.29/1990; Inadmissibility of suspension of customs enforcement acts prior to exhaustion of administrative remedies: Aceeași instanţă, prin încheierea din 1 august 2001, a suspendat judecarea cauzei conform art.244 pct.1 din Codul de procedură civilă, până la îndeplinirea procedurii administrativ-jurisdicţionale.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Taxe vamale. Suspendarea executării pe baza actelor de constatare și vămuire
Este inadmisibilă cererea adresată instanţei de contencios administrativ pentru suspendarea executării pe baza actelor de constatare și de vămuire înainte de epuizarea căilor administrativ-jurisdicţionale în sensul reglementat prin art.4 din Legea nr.29/1990.
Decizia nr.376 din 5 februarie 2002
Societatea comercială „A” SRL a solicitat ca în contradictoriu cu Direcţia Generală a Vămilor și Direcţia Regională Vamală Arad să se dispună:
- suspendarea executării actelor constatatoare nr.1298-1324 din 5 iulie 2001 și nr.1326 din 6 iulie 2001 până la soluţionarea cauzei;
- anularea acelorași acte constatatoare, întocmite de Biroul vamal de control și vămuire la interior Arad, prin care s-au recalculat taxele vamale la importurile de carne de pui congelată și s-a stabilit o diferenţă de taxe vamale, plus penalităţi în sumă totală de 1.119.818.215 lei;
- anularea adresei nr.29983 din 19 iunie 2001 emisă de Direcţia Generală a Vămilor.
Reclamanta a arătat, în motivarea acţiunii, de ce consideră nelegale actele administrative atacate și a precizat că executarea sa este de natură să-i producă o pagubă iminentă care ar putea paraliza întreaga activitate a societăţii.
Curtea de Apel Timișoara – Secţia comercială de contencios administrativ, prin încheierea din 13 iulie 2001, a suspendat executarea actelor constatatoare vamale până la soluţionarea cauzei ce formează obiectul dosarului nr.4981/CA/2001.
Aceeași instanţă, prin încheierea din 1 august 2001, a suspendat judecarea cauzei conform art.244 pct.1 din Codul de procedură civilă, până la îndeplinirea procedurii administrativ-jurisdicţionale.
Împotriva primei încheieri a declarat recurs pârâta Direcţia Generală a Vămilor prin Direcţia Regională Vamală Interjudeţeană Arad.
Recurenta a susţinut că în mod nelegal prima instanţă a admis cererea de suspendare a executării actelor administrative, deoarece la acea dată nu există actul administrativ-jurisdicţional, anume decizia de soluţionare a contestaţiei formulată de agentul economic la Ministerul Finanţelor Publice, conform art.1 și 5 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.13/2001.
Critica este întemeiată.
La data sesizării instanţei de judecată cu acţiunea în anulare a actelor constatatoare vamale precum și cu cererea reclamantei de suspendare a executării acestor acte, căile administrativ-jurisdicţionale instituite în materie nu fuseseră epuizate.
Ca atare, în sensul art.4 din Legea nr.29/1990, acţiunea în contencios administrativ și implicit, cererea subsecventă de suspendare, erau la data respectivă, inadmisibile.
De altfel, reclamanta însăși a menţionat în finalul acţiunii sale că împotriva acelor acte a depus contestaţie la organul emitent, confirmând așadar, justeţea susţinerilor din recurs.
Faţă de considerentele expuse s-a admis recursul și s-a casat încheierea atacată, respingându-se cererea în discuţie.