Suspension of execution of customs tax assessments: exclusion of security deposit requirement under special tax law
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the appeal of the customs authorities, upholding the appellate court's order granting a suspension of execution for a decision imposing a tax obligation of over 3.3 billion lei, thereby allowing the taxpayer to prevail in this interim relief. The dispute concerned the legality of suspending the execution of administrative acts (a verbal report and a tax decision) issued by customs authorities, with the authorities arguing that the suspension was unjustified and that a security deposit was mandatory under the Civil Procedure Code. The decisive legal basis was Article 9 of Law No. 29/1990, a special law governing tax disputes, which requires only the cumulative presence of well-justified cases and imminent harm to suspend execution; the court held that the special procedural provisions of this law excluded the application of Article 403 of the Civil Procedure Code, thus eliminating the requirement to post a security deposit.
Legislator headnote
AI generatedart.9 din Legea nr.29/1990; Suspension of execution of customs tax assessments: exclusion of security deposit requirement under special tax law: Potrivit dispoziţiilor art.9 din Legea nr.29/1990: „ În cazurile bine justificate și pentru a se preveni producerea unei pagube iminente, reclamantul poate cere tribunalului să dispună suspendarea actului administrativ până la soluţionarea acţiunii”.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Act al organelor vamale prin care s-au stabilit obligaţii fiscale. Suspendarea executării. Condiţii
Suspendarea executării obligaţiilor fiscale stabilite de organele vamale este condiţionată de existenţa unui caz bine justificat și prevenirea producerii unei pagube iminente, conform art.9 din Legea nr.29/1990, text care nu prevede și obligaţia depunerii unei cauţiuni.
Secţia de contencios administrativ, decizia nr.762 din 25 februarie 2003
Reclamanta SC „C.A.P.” SRL a chemat în judecată Direcţia Regională Vamală Interjudeţeană Timișoara și Direcţia Generală a Vămilor București și Ministerul Finanţelor Publice pentru a se dispune suspendarea executării procesului verbal din 21 mai 2002 și a deciziei nr.373/2002 privind obligarea sa la plata sumei de 3.317.303.515 lei plus majorări până la soluţionarea acţiunii având ca obiect anularea deciziei nr.373/2002 și a procesului verbal din 21 mai 2002.
Acţiunea a fost întemeiată pe dispoziţiile art.9 din Legea nr.29/1990.
Curtea de Apel Timișoara, prin încheierea dată în Camera de Consiliu la 26 iulie 2002, a admis cererea și a dispus suspendarea executării, până la soluţionarea dosarului nr.4972/2002 al Curţii de Apel Timișoara.
Instanţa de fond a reţinut că în raport de cuantumul obligaţiilor fiscale stabilite de pârâţi în sarcina reclamantei, pentru prevenirea producerii unei pagube iminente se justifică suspendarea executării actelor administrative atacate.
Împotriva încheierii prin care s-a dispus suspendarea executării a declarat recurs pârâta Direcţia Regională Vamală Interjudeţeană Timișoara în numele și pentru Direcţia Generală a Vămilor București, susţinând că:
- nejustificat a fost admisă cererea de suspendare nefiind întrunite condiţiile art.9 din Legea nr.29/1990;
- înainte de suspendarea executării instanţa avea obligaţia să pună în vedere reclamantei să depună o cauţiune potrivit dispoziţiilor art.403 Cod procedură civilă.
Analizând recursul, Curtea îl va respinge ca nefondat.
Potrivit dispoziţiilor art.9 din Legea nr.29/1990: „ În cazurile bine justificate și pentru a se preveni producerea unei pagube iminente, reclamantul poate cere tribunalului să dispună suspendarea actului administrativ până la soluţionarea acţiunii”.
Rezultă din interpretarea textului legal mai sus invocat, că pentru acordarea suspendării executării trebuie îndeplinite două condiţii în mod cumulativ și anume existenţa unor cazuri bine justificate și iminenţa producerii unei pagube.
Reclamanta a făcut dovada îndeplinirii acestor condiţii. Astfel, pe rolul Curţii de Apel Timișoara se află în curs de soluţionare dosarul nr.4972/2002 având ca obiect anularea actelor administrative a căror suspendare a executării s-a solicitat, respectiv procesul verbal din 21 mai 2002 și decizia Ministerului Finanţelor nr.373/2002, ceea ce înseamnă dovada unei cauze bine justificate; iar cuantumul obligaţiilor fiscale, stabilite în sarcina intimatei, de 3.317.303.515 lei, plus majorările aferente, presupune o pagubă iminentă, pentru prevenirea căreia în mod corect instanţa de fond a făcut aplicarea dispoziţiilor art.9 din Legea nr.29/1990.
Cât privește cauţiunea prevăzută de art.403 alin.1 Cod procedură civilă urmează a se constata că dispoziţiile procedurale invocate de recurentă nu sunt aplicabile în speţă, Legea nr.29/1990 fiind o lege specială, suspendarea executării fiind solicitată în baza dispoziţiilor art.9 din această lege.
În consecinţă, recursul a fost respins ca nefondat.