Service pension payment obligation pending continued active employment: requirement of labor contract termination for pension disbursement
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the appeal, upholding the lower courts' rulings that rejected the claimant's demand for payment of service pension benefits accrued during a period of continued active employment. The dispute concerned whether a magistrate who had registered for a pension but subsequently continued his professional activity without terminating his employment contract was entitled to receive the pension calculated by the social security authority. The Court held that the right to receive a service pension is contingent upon the actual cessation of professional activity; specifically, under Article 51(1) of Law No. 3/1977, pensions for salaried employees are payable only from the date of termination of the labor contract. Consequently, the Court ruled that the mere issuance of a pension calculation decision does not create the right to payment if the individual continues to work, and distinguished this situation from the statutory right to cumulate a pension with a salary, which applies only to re-employed pensioners under Law No. 2/1991, not to those who never formally ceased their active status.
Legislator headnote
AI generatedart.51 din Legea nr.3/1977, art.3 din Legea nr.2/1991; Service pension payment obligation pending continued active employment: requirement of labor contract termination for pension disbursement: Curtea de Apel Suceava, Secţia comercială și de contencios administrativ, a respins acţiunea ca nefondată, reţinând că reclamantul nu este în drept să primească pensia stabilită de pârâtă decât după data încetării activităţii și că, refuzul astfel motivat de pârâtă este conform prevederilor art.51 din Legea nr.3/1977.
Keywords
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Pensie de serviciu.Magistrat care își continuă activitatea. Data plăţii pensiei
Magistratul dobândește calitatea de pensionar și dreptul de a primi pensia de serviciu la încetarea activităţii, iar nu de la data deciziei prin care s-a calculat pensia de serviciu, fără a fi pusă în plată.
(Secţia de contencios administrativ,
decizia nr.49 din 15 ianuarie 2003)
Reclamantul T.A. a chemat în judecată Direcţia Generală de Muncă și Protecţie Socială a judeţului Suceava, solicitând obligarea la plata sumei de 102.790.940 lei, reprezentând pensia pentru munca depusă și limită de vârstă pe perioada 1.07.1998 – 31.12.2000, precum și suma care va rezulta din recalcularea pensiei în raport de evoluţia salariului de bază al magistraţilor, cu sporul de vechime în magistratură și prin luarea în considerare a perioadelor în care a îndeplinit funcţiile de jurisconsult și de consilier juridic.
Curtea de Apel Suceava, Secţia comercială și de contencios administrativ, a respins acţiunea ca nefondată, reţinând că reclamantul nu este în drept să primească pensia stabilită de pârâtă decât după data încetării activităţii și că, refuzul astfel motivat de pârâtă este conform prevederilor art.51 din Legea nr.3/1977.
Împotriva acestei sentinţe și în termen legal, reclamantul a declarat recurs.
Recursul este nefondat pentru următoarele considerente:
Recurentul a fost înscris la pensie pentru munca depusă și limită de vârstă și intimata a stabilit drepturile de pensie prin decizia nr.189.514/ 26.06.1998.
După înscrierea sa la pensie, recurentul și-a continuat activitatea și instanţa de fond a constatat judicios că, intimata nu avea obligaţia de plată a pensiei, întrucât nu a intervenit o încetare a activităţii prin desfacerea contractului de muncă. Soluţia instanţei de fond este conformă dispoziţiilor art.51 alin.1 din Legea nr.3/1977 care prevăd că pentru salariaţi, pensiile se plătesc de la data desfacerii contractului de muncă.
Excepţia de neconstituţionalitate invocată de către recurent a fost examinată de Curtea Constituţională, care prin decizia nr.222 din 11.07.2002, a constatat că sunt neîntemeiate criticile formulate.
Susţinerea recurentului privind vătămarea adusă de intimată dreptului său de a cumula pensia cu salariul, drept recunoscut de art.3 din Legea nr.2/1991, este nefondată.
Potrivit acestei reglementări, dreptul de a cumula pensia cu salariul este prevăzut numai în cazul reangajării persoanei pensionate.
Cum recurentul nu a încetat activitatea și nu a dobândit calitatea de pensionar de la data întocmirii deciziei sale de pensie, continuarea activităţii nu poate fi asimilată situaţiei de angajare după pensionare, astfel încât nu sunt întrunite condiţiile textului de lege, invocat greșit prin acţiune ca temei pentru plata drepturilor de pensie în perioada 1 iulie 1998 – 31 martie 2001, anterior desfacerii contractului de muncă.
Faţă de considerentele expuse, recursul a fost respins.