Administrative action against central authority: declination of jurisdiction quashed and case remanded to Court of Appeal
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice allowed the appeal, vacated the lower court’s declination of jurisdiction, and remanded the case to the Bucharest Court of Appeal for a substantive decision, effectively affirming that the appellate court retained competence. The dispute involved an administrative action brought by an association against a central public authority to enforce a civil judgment through the imposition of daily penalties for non-execution of a court order, but the initial appellate court had incorrectly referred the matter to the Bucharest District Court based on the origin of the underlying civil judgment. Relying on Article 3(1) of the Code of Civil Procedure, the Supreme Court established that material jurisdiction for administrative claims concerning the acts of central public authorities vests exclusively in the Courts of Appeal as courts of first instance, irrespective of which court issued the judgment being enforced, thereby overriding the lower court's procedural interpretation.
Legislator headnote
AI generatedart.16 din Legea nr.29/1990; Administrative action against central authority: declination of jurisdiction quashed and case remanded to Court of Appeal: Prin acţiunea în contencios administrativ, Asociaţia pentru Apărarea Drepturilor Omului în România Comitetul Helsinki (APADOR – CH) a solicitat să se constate că Ministerul Finanţelor Publice și ministrul finanţelor publice au încălcat dispoziţiile art.16 alin.2 din Legea nr.29/1990, întrucât nu au executat sentinţa civilă nr.75 din 1 noiembrie 2002 a Tribunalului București, secţia a VIII-a, în termenul prevăzut în cuprinsul ei, respectiv în termen de 30 de zile de la rămânerea ei definitivă; să se dispună amendarea ministrului, precum și obligarea pârâţilor la plata daunelor de întârziere în cuantum de 1.000.000 lei/zi, începând cu 3 decembrie 2002 până la executarea hotărârii.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Competenţa materială a acţiunii în contencios administrativ introduse împotriva unei autorităţi publice centrale.
Conform dispoziţiilor art.3 alin.1 C.proc.civ., Curţile de apel judecă, în primă instanţă, printre altele, cererile în materie de contencios administrativ, privind actele autorităţilor și instituţiilor publice centrale. Deci, competenţa materială de soluţionare a unei astfel de cerere revine întotdeauna Curţii de Apel, secţia contencios administrativ, și nu Tribunalului.
Secţia de contencios administrativ, deiczia nr.337 din 29 ianuarie 2004
Prin acţiunea în contencios administrativ, Asociaţia pentru Apărarea Drepturilor Omului în România Comitetul Helsinki (APADOR – CH) a solicitat să se constate că Ministerul Finanţelor Publice și ministrul finanţelor publice au încălcat dispoziţiile art.16 alin.2 din Legea nr.29/1990, întrucât nu au executat sentinţa civilă nr.75 din 1 noiembrie 2002 a Tribunalului București, secţia a VIII-a, în termenul prevăzut în cuprinsul ei, respectiv în termen de 30 de zile de la rămânerea ei definitivă; să se dispună amendarea ministrului, precum și obligarea pârâţilor la plata daunelor de întârziere în cuantum de 1.000.000 lei/zi, începând cu 3 decembrie 2002 până la executarea hotărârii.
Curtea de Apel București, secţia contencios administrativ, și-a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului București , secţia a VIII-a, motivând că hotărârea care urmează a fi executată, prin aplicarea art.16 din Legea nr.29/1990, a fost pronunţată de tribunal.
Împotriva sentinţei a declarat recurs reclamanta, deoarece competenţa de soluţionare a acţiunii în contencios administrativ, în primă instanţă, revine curţii de apel, întrucât pârâtul (Ministerul Finanţelor Publice), este o autoritate centrală.
Recursul este fondat.
Hotărârea care se solicită a fi pusă în executare a fost pronunţată de instanţa de contencios administrativ, iar cererea formulată se soluţionează tot de instanţa de contencios administrativ.
Dar, în raport de obiectul acţiunii, care privește obligarea unei autorităţi centrale (Ministerul Finanţelor Publice), la plata unor daune, pentru neexecutarea sentinţei civile nr.75/2002, pronunţată de Tribunalul București, precum și de dispoziţiile art.3 alin.1 C.proc.civ., potrivit cărora curţile de apel judecă, în primă instanţă, printre altele, cererile în materie de contencios administrativ, privind actele autorităţilor și instituţiilor centrale, competenţa materială de soluţionare a cererii revine Curţii de Apel București, secţia contencios administrativ, nu Tribunalului București, așa cum greșit s-a apreciat prin hotărârea recurată.
În consecinţă, recursul a fost admis, sentinţa casată și trimisă cauza spre competentă soluţionare Curţii de Apel București, secţia contencios administrativ.