Ethnic refugee status claim rejected for lack of documentary proof of persecution.
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the appeal as unfounded, thereby upholding the lower court's rejection of the claimant's action; thus, the denial of the claim for recognition as an ethnic refugee remains in force. The claimant, a Romanian citizen of German ethnicity, had sought annulment of a decision by the County Pension House and an order compelling it to issue a decision recognizing his status as a refugee on ethnic grounds for the period September 1944–September 1945, alleging evacuation due to the war front's proximity. The decisive legal basis was Article 1 of Government Ordinance 105/1999, approved by Law 189/2000, which grants benefits to Romanian citizens who suffered ethnic persecution between 6 September 1940 and 6 March 1945; the court held that mere assertions of ethnic persecution are insufficient, as the claimant failed to prove the alleged persecution through official acts or documents, and witness statements were unsupported by evidence establishing the witnesses' own qualifying status.
Legislator headnote
AI generatedEthnic refugee status claim rejected for lack of documentary proof of persecution: Conform art. 1 din O.G. 105/1999 aprobată prin Legea 189/2000, beneficiază de prevederile acesteia persoana cetăţean român, care în perioada regimurilor instaurate cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 a avut de suferit persecuţii din motive etnice.
Keywords
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Persecutat etnic. Drepturi. Lipsa probei persecuţiei suferite.
Simpla afirmaţie a supunerii la persecuţii etnice nu este suficientă, deoarece în faţa instanţei este necesară proba persecuţiei suferite.
Secţia de contencios administrativ, decizia nr. 173 din 21 ianuarie 2004
N.E. în contradictoriu cu Casa Judeţeană de Pensii Mureș a solicitat anularea hotărârii nr. 1934/12 martie 2003 emisă de aceasta și obligarea pârâtei la emiterea unei hotărâri prin care să i se constate calitatea de refugiat pe considerentele etnice în perioada septembrie 1944 – septembrie 1945.
Reclamantul a arătat că este cetăţean român de etnie germană și în perioada solicitată, a fost refugiat și evacuat în timpul războiului datorită apropierii frontului de localitatea de domiciliu, orașul Reghin.
Curtea de Apel Târgu-Mureș, secţia comercială și de contencios administrativ a respins acţiunea, reţinând că în cauză nu sunt îndeplinite cerinţele Legii 189/2000, respectiv nu s-a făcut dovada persecuţiei etnice.
Considerând hotărârea netemeinică și nelegală, reclamantul a declarat recurs și a solicitat admiterea lui, casarea sentinţei și în fond admiterea acţiunii, susţinând că tocmai având etnie germană a fost persecutat.
Recursul este nefondat.
Conform art. 1 din O.G. 105/1999 aprobată prin Legea 189/2000, beneficiază de prevederile acesteia persoana cetăţean român, care în perioada regimurilor instaurate cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 a avut de suferit persecuţii din motive etnice.
Reclamantul nu a făcut proba cu vreun act oficial sau un alt document că ar fi fost refugiat și că acest lucru s-ar fi datorat unor motive etnice.
Nici declaraţiile martorilor nu au fost susţinute cu acte din care să rezulte că și ei la rândul lor ar fi fost în situaţia prevăzută de Legea 189/2000.
Recursul a fost respins ca nefondat.