Scope of Labor Compensations Law: Mandatory Distinction Between General Directorate Labor Detachments and Regular Military Units

Soţ supravieţuitor. Acordarea drepturilor prevăzute de Legea nr. 309/2002 numai în condiţiile efectuării muncii forţate la D.G.S.M., nu și în orice unitate militară

Legea nr. 309/2002

Legiuitorul a înţeles ca prin reglementările Legii nr. 309/2002, să se acorde drepturi compensatorii persoanelor care au efectuat stagiul militar în detașamentele de muncă ale Direcţiei Generale ale Serviciului Muncii în perioada 1950-1961, deoarece munca efectuată în unităţile militare nu intră sub incidenţa Legii nr. 309/1002.

I.C.C.J., secţia de contencios administrativ,

decizia nr. 153 din 20 ianuarie 2004

Prin acţiunea înregistrată la Curtea de Apel Târgu-Mureș la data de la 7 mai 2003, reclamanta N.J. a solicitat modificarea Hotărârii nr. 661 din 19 decembrie 2002 emisă de Casa Judeţeană de Pensii Mureș, Comisia pentru aplicarea Legii nr. 309/2002, în sensul de a se constata, în calitate de soţie supravieţuitoare, că soţul său N.Ș., pe perioada 20 aprilie 1954 - 30 noiembrie 1956 s-a aflat în situaţia prevăzută de art. 1 din Legea nr. 309/2002, precum și recunoașterea și acordarea drepturilor prevăzute de respectiva lege, începând cu 1 septembrie 2002, luna următoare înregistrării cererii cu nr. 50285 din 9 august 2002.

Prin sentinţa civilă nr.162 din 2 iunie 2003, Curtea de Apel Târgu-Mureș, Secţia comercială și de contencios administrativ a admis contestaţia formulată de petiţionara-reclamantă în calitate de soţie supravieţuitoare a lui N.Ș. și a modificat Hotărârea nr. 661 din 19 decembrie 2002 emisă de pârâta Casa Judeţeană de Pensii Mureș, în sensul că a admis cererea înregistrată sub nr. 50285 din 9 august 2002 formulată de petentă, constatând că soţul acesteia pe perioada 20 aprilie 1954 – 30 noiembrie 1956 s-a aflat în situaţia prevăzută de art.1 din Legea nr. 309/2002. A obligat pârâta să-i acorde și să-i recunoască reclamantei drepturile prevăzute de Legea nr. 309/2002, începând cu data de 1 septembrie 2002.

Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa de fond a reţinut că numitul N.Ș., pe perioada 20 aprilie 1954 – 30 noiembrie 1956 și-a satisfăcut stagiul militar în termen, la o unitate militară cu profil de muncă.

Împotriva sentinţei civile sus-menţionate a declarat recurs Casa Judeţeană de Pensii Mureș, care a motivat, în esenţă, că a admis cererea petentului numai pe perioada cât a efectuat servicii în cadrul Direcţiei Generale a Serviciului Muncii, întrucât perioada efectuată în unităţile militare nu intră sub incidenţa Legii nr.309/2002.

Recursul este întemeiat.

Pentru aplicarea unitară a dispoziţiilor Legii nr. 309/2002, Arhivele Naţionale au întocmit tabele cu evidenţa detașamentelor din cadrul Direcţiei Generale a Serviciului Muncii care au funcţionat în perioada 1950-1961.

In perioada în care au funcţionat aceste detașamente de muncă, au existat însă și unităţi militare aflate în subordinea Ministerului Apărării Naţionale în care se executau lucrări de șantier, unităţi militare care însă nu fac obiectul Legii nr.309/2002.

Instanţa de fond, fără a dispune suplimentarea probelor în temeiul cărora să stabilească dacă înscrisurile din livretul militar dovedesc că unitatea la care titularul dreptului a efectuat munca obligatorie face parte din detașamentele de muncă din subordinea Direcţiei Generale a Serviciului Muncii, a pronunţat o hotărâre, care nu are la bază toate probele necesare stabilirii cu exactitate a situaţiei de fapt.

Acest lucru era absolut necesar să fie stabilit, pentru că legiuitorul a înţeles ca prin reglementările Legii nr. 309/2002 să se acorde drepturi compensatorii persoanelor care au efectuat stagiul militar în detașamentele de muncă ale Direcţiei Generale ale Serviciului Muncii în perioada 1950-1961, deoarece munca efectuată în unităţile militare nu intră sub incidenţa Legii nr. 309/1002.

Faţă de cele ce preced, recursul declarat în cauză a fost admis, a fost casată sentinţa și s-a trimis cauza spre rejudecare la aceeași instanţă.